Nr. 31 (10 martie 2005)


Editorial

Andrei,
de Aneta Grosu

autor
iarta-ne ca nu am reusit sa-ti reducem din chinurile asteptarii Libertatii care, dupa cum ne spunea chiar ieri fostul detinut politic al regimului comunist, Nicolae Popa, sunt cele care iti aduc nopti albe si dureri in oase;

iarta-ne ca mesajele marilor personalitati: Dumitru Matcovschi, Anatol Codru, Ilie Ilascu, Grigore Vieru, Andrei Vartic, Valeriu Matei, Anatol Arhire si ale multor altora, care si-au anuntat, pentru tine, sprijinul in campania electorala, nu au fost auzite si de partidele politice, cu sanse de a accede in Parlament, care ar fi putut

sa-ti propuna un loc pe listele lor incarcate cu nume ale unor inapti de Lupta si infricosati de Adevar;

iarta-ne ca presedintele Voronin, desi a promis sa obtina eliberarea voastra (a ta si a lui Tudor Petrov-Popa), retragandu-se la Condrita, a uitat de aceasta sacra promisiune;

iarta-ne ca scrisoarea consatenilor tai, care-i cer lui Voronin si lui Putin eliberarea voastra, ramane si pana in prezent fara raspuns, dosita in mape impunatoare, ticsite cu hartii de stat, destinate, ulterior, in calitate de materie prima pentru Combinatul de carton din preajma Chisinaului;

iarta-ne ca pentru multi dintre noi politica a devenit altceva decat grija de oameni, insemnand bani si putere, putere si bani;

iarta-ne ca Ministerul Sanatatii intarzie sa dea curs solicitarii de a gasi un medic care, ajungand in celulele voastre, v-ar alina durerile de ficat, stomac, plamani, oase si inima. Pentru acest minister, identificarea si delegarea unui singur medic, pentru doi detinuti politici, a devenit o problema fara solutie;

iarta-ne ca cei de la "Crucea Rosie" habar n-au cum sa ajunga la voi, pentru a va salva de suferinta si durere. Ei au timp si mesaje de compasiune, iar timpul lor nu poate fi masurat cu cel trait de voi in asteptari disperate;

iarta-ne ca ne trezim in fiecare dimineata, in casele noastre; locul din casele voastre, ramanand pustiu, de 13 ani;

iarta-ne ca ceaiul si painea diminetilor noastre sunt calde, iar lumina din case e alta decat cea din celulele voastre;

iarta-ne ca nici unul dintre noi nu are cum sa va daruiasca, cel putin cate o clipa din viata, pentru ca voi sa puteti recupera timpul trait in surghiun, in numele Libertatii noastre;

iarta-ne ca ramanem cu voi, in incercarile noastre disperate de a va vedea la Libertate.



Dupa 4666 zile de temnita

Andrei Ivantoc este in pericol!
imagine

Ieri Eudochiei Ivantoc i-a fost interzis accesul la Tiraspol, desi avea permisiune pentru o intrevedere de familie cu Andrei, care nu i-a mai fost oferita timp de jumatate de an. La intrare in Tighina, dupa verificarea actelor, i s-a spus ca nu are voie sa intre pe teritoriul Transnistriei si nu are voie sa mearga la inchisoare. Ea a incercat ore in sir sa convinga vamesii transnistreni, precum si autoritatile oficiale ale Moldovei de ilegalitatea acestei interdictii, dar asa si nu a reusit sa strabata acest hotar.

Ieri, 9 martie, a fost ziua de nastere a lui Andrei Ivantoc. Eudochiei i s-a permis o intrevedere de familie doar odata la 6 luni, astfel incat ea a mers cu cateva saptamani in urma la Tiraspol, special pentru a adresa o cerere lui Dmitri Gaidukov, seful inchisorii nr.2, cu solicitarea de a-l vizita pe Andrei anume la 9 martie, de ziua lui de nastere. Gaidukov i-a semnat cererea si Eudochia a revenit acasa pentru a pregati pachetele necesare cu apa, alimente, haine curate, medicamente. Intre timp, la 4 martie a fost si ziua de nastere a Eudochiei si mai multi prieteni, oameni politici, rude si oameni simpli au vizitat-o pe Eudochia, oferindu-i diferite atentii pentru ea si pentru Andrei. Si la Ziarul de Garda au venit oameni deosebiti care i-au transmis lui Andrei urari de rezistenta. "Am numarat orele pana in dimineata zilei de 9 martie, ca sa ajung la Andrei si sa-l vad, caci in sase luni ambii am acumulat atatea de spus. Cand mi-au spus la punctul vamal de la Tighina ca nu am voie sa-l vizitez, am fost socata. De regula, ma preveneau din timp daca nu imi dadeau voie sa-l vizitez, dar acum - eram doar la jumatate de ora de el cand am primit aceasta lovitura", ne-a declarat Eudochia ieri, disperata. Ei nu i-a fost permis accesul la nici un telefon, si nu a putut sa vorbeasca cu nici un oficial transnistrean. In preajma era un grup de jurnalisti norvegieni, care i-au oferit un telefon mobil si ea a contactat oficiul OSCE de la Chisinau. Claus Neukirch i-a spus ca va examina situatia si ii va da un raspuns. Eudochia a revenit la Chisinau cu pachetele cu produse si medicamente, de care Andrei are nevoie in fiecare zi. Ea a contactat din nou oficiul OSCE, Presedintia Republicii Moldova, biroul CUC si al ministrului Reintegrarii dar nimeni nu i-a oferit nici un raspuns concludent. "Ma tem sa nu-i fi facut vre-un rau, ca doar cand il bateau nu ma primeau la el", a declarat printre lacrimi Eudochia Ivantoc.

Sergiu Mocanu, consilier prezidential, a declarat ieri pentru Ziarul de Garda ca a analizat aceasta situatie si a fost informat ca este un ordin al asa zisului ministru al securitatii rmn, Vadim Sevtov, la care nu are acces nimeni si nu se stie cum va fi solutionata problema. Claus Neukirch ne-a spus ieri ca a plecat spre Transnistria, unde va incerca sa elucideze aceasta situatie. La inchiderea editiei nici unul din oficialii Republicii Moldova nu a putut spune clar care este situatia detinutului politic si a prizonierului de razboi Andrei Ivantoc.

Alina RADU

imagine

Sondaj


Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com