Pe rutele electorale ale Moldovei e din nou aglomeratie. Pentru alegerile 2005 sau urnit de peacum la drum 13 "trenuri electorale" si, la mod sigur, vor mai porni si altele. In R. Moldova este posibil sa se intample orice, numai nu criza de "oameni politici". Situatia fiind cea care este, evident ca trenurile au pornit "spre Parlament" ticsite cu tot felul de "marfa electorala". Ca niciodata, in vagoane au urcat (si vor mai urca) foarte putini dintre cei care pot si exagerat de multi dintre cei care vor. Mai putini au urcat pentru interesele Moldovei, mai multi pentru propriile interese. Desi electoratul, pe parcursul celor 14 ani de independenta, a scos din circulatie mai multe trenuri, iar din altele a aruncat mai mult "balast" electoral, uzat si demodat, acesta nu sa redus. Un argument constituie, cu mici exceptii, listele "incarcate" in trenurile electorale 2005. In trenuri au urcat (unii din gara, altii din mers) care mai de care si fiecare cum a putut: unii siau cumparat locuri in primele vagoane, in compartimente de lux; altii in vagoane comune; sunt si dintre cei care au incercat cu tot dinadinsul sa se agate de vreun esalon, dar nu iau tinut baierile si au ramas, in final, pe peron… Unii au intrat in lupta pentru idealuri, altii pentru a lupta impotriva acestor idealuri. Dar sunt cu totii acum in miscare. Si cu totii isi fac iluzii ca vor ajunge, garantat, cu bine la destinatie in gara "6 martie", fara sa banuiasca barem ca sar putea intampla ca acolo sa nui astepte nimeni, ori, si mai rau, electoratul sa mineze gara si sai arunce in aer cu tot cu tren. Ce bine ar fi, vor zice unii. De mult trebuia, vor zice altii. Si fiecare va ramane cu adevarul sau. De sar intampla (la figurat, desigur) asa ceva, ar fi marea cruciada a electoratului Moldovei de la 1990 incoace. Cear trebui sa urmeze? Schimbarea, care acum devine certa si inevitabila. Curatim gara de "hlam" si ne pregatim de noi alegeri. De cele adevarate. Suntem gata so facem? Posibil. Sectorul neguvernamental din R. Moldova elementul maturizat, organizat si competitiv al societatii civile de mult e gata sa intre in marea politica. Sai oferim aceasta sansa. Sai cream conditii. Cum?
Miza cea mare a "listelor" sunt "locomotivele electorale". Nimic nou, inclusiv in politica de la noi. In 2001, comunistii castigau alegerile pe contul denumirii partidului si emblematicii comuniste. Atat. In 2005, PCRM continua sa exploateze aceeasi "locomotiva", dupa cum recunoaste chiar Vladimir Socor. Dar nu se limiteaza numai la ea. Comunistii au intrat in aceasta campanie electorala trasi concomitent de mai multe "locomotive electorale". Miza principala a lui Voronin in actuala electorala este, insa, minciuna ca cei 4 ani de guvernare comunista viata a devenit mai buna si ca de acum incolo americanii merg pe mana lui. Desigur, cel mai abil "arhitect" in materie de campanie electorala de la noi a fost si ramane liderul PPCD, Iurie Rosca: sa ne reamintim aici de Ilie Ilascu, de generalul Alexei, de Conventia Democrata cu M. Snegur toate sunt din "arsenalul electoral" utilizat cu succes de Rosca. Pentru 6 martie 2005, tot Rosca e cel care a reusit sa puna stapanire pe "culoarea revolutiei" "locomotiva" portocalie a lui Victor Iuscenko in Ucraina si a lui Traian Basescu in Romania. Insa PPCD, spre deosebire de alti concurenti electorali, are si un as electoral permanent: lume necorupta pe liste, plus idealul national, indispensabil de integrarea europeana. Cei drept, Rosca, voit sau nevoit, sia dezamagit intro anumita masura electoratul prin faptul ca nu sia putut valorifica programele electorale. Trenul electoral al BMD sa ingrijit sa aiba si el mai multe locomotive. Prima ar fi chiar liderul "Moldovei Democrate", primarul general de Chisinau Serafim Urecheanu, caruia i se atribuie, meritat, crearea celei mai mari coalitii preelectorale in anii de dupa independenta R. Moldova si asta este, de fapt, cea dea doua carte electorala de joc a Blocului. Prezenta pe listele BMD a liderului PSL, Oleg Serebrian, singurul politician de cariera din tot arhipelagul electoral de la noi, este cea dea treia "locomotiva electorala" de calibru, ca, de altfel (revenim la S. Urecheanu), buna prestatie pe plan international a liderului BMD. Dar, numai niste locomotive nu pot salva "gara". Lumea care sa imbulzit sa urce in vagoane este, in majoritate, prea abstracta si, deseori, vulnerabila. Lipsa de nume sonore, expresive, cu prestanta morala , cu crez si ideal. Ai impresia ca "pasagerii" acestor trenuri au lasat totul in seama "locomotivelor", singura lor grija fiind propria aburcare pe scari.
Ofertele, desigur, apartin partidelor, dar concluziile revin alegatorului. Si concluzia principala si principiala, ce transpare din toata aceasta harababura politica, e ca alegerile parlamentare 2005 constituie cea mai dificila si absurda campanie electorala din cate leam avut. Pentru ca abunda de contradictii si ne forteaza sa luptam cu noi insine, fara a ne oferi, practic, sansa de a alege. Ceea ce ni se propune spre alegere este o totala lipsa de respect pentru electorat. Si acest comportament, total imoral, al gastilor politice trebuie sanctionat. Chiar daca, de rand cu ei, aceeasi soarta vor trebui so imparta si cei care constituie decorul moral si performant al galeriei electorale 2005.
Alegerile parlamentare din 6 martie trebuie boicotate. 6 martie trebuie sa devina nu sfarsitul, ci inceputul alegerilor parlamentare2005. Cu participarea masiva in aceste alegeri a societatii civile, mature si incoruptibile.
Tudor PETRUS