Proiectul «Spre cultur� �i civiliza�ie prin lectur�, care a demarat �n anul 2007, are o continuitate viabil�. Pe 27 mai, la Liceul Spiru Haret din Chi�in�u, scriitorul Aureliu Busuioc a sus�inut un dialog excep�ional cu elevii acestei institu�ii. Scriitorul �i cititorii au vorbit despre cartea «C�nd bunicul era nepot…», distins� cu Premiul Mare «Cartea Anului» la Salonul Interna�ional de carte pentru copii, edi�ia 2008.

«S� te �nt�lne�ti �n jurul unei c�r�i este un lucru frumos», astfel �i–a �nceput discursul profesoara de rom�n�, Mariana Jitaru, a c�ror copii erau numai ochi �i urechi la spusele ei. »Nu prea am avut fericirea s� v� �nt�lnesc �n via��, a continuat profesoara, ace�ti copii v� a�teapt�, v–au citit cartea �i au s� v� �ntrebe c�te ceva«.

Adolescen�ii au �ntrebat, iar scriitorul a r�spuns. Din r�spunsurile, a�ezate precum urmeaz�, oricine �l poate redescoperi pe Aureliu Busuioc, irepetabil, frumos, inspirat.

Aureliu Busuioc, meditativ, liric �i ironic

*Dac� m–a�i �ntoarce �n copil�rie? M–a�i duce la furat cire�e, c�–i vremea lor, dar �mi place �i vremea caiselor coapte, m–a�i duce �i �ntr–o livad� de caise!

*Am �nceput s� scriu devreme. Am prins r�zboiul integral. Atunci am �n�eles c� cea mai bun� cale pentru a opri r�ul este Cuv�ntul. Am scris, dar nu p�n� la cap�t. Regimul comunist mi–a pus multe obstacole. Piesa «Radu �tefan, �nt�iul �i ultimul» a fost interzis�. Puneam acolo o �ntrebare puterii sovietice: este oare omene�te s� tr�im a�a? Nu a pl�cut �i au interzis–o. Pe urm� s–au mai f�cut �ncerc�ri de a relua spectacolul, dar f�r� Dumitru Caraciobanu �i f�r� Eugenia Malcoci piesa nu mai putea fi jucat�.

*M� inspir� tot ce–i �n jur. Dac� merg pe strad� �i v�d o bucat� dintr–un ziar de acum 25 de ani, m� opresc �i citesc titlurile, uneori chiar articolele, m� intereseaz�, asta m� intereseaz� �i acum.

*�n copil�rie m� interesau alte lucruri: aveam prieteni berechet. Cu unii nu prea m� l�sau s� comunic, dar au ie�it oameni buni, p�n� la urm�. Ne jucam, c�utam spioni, furam cire�e, sp�rgeam c�te un geam. �n fiecare var�, p�rin�ii �mi cump�rau o minge de fotbal. C�nd nu se g�seau sau o pierdeam, ne f�ceam mingi din ciorap umplut cu c�l�i. Vede�i c� nimeni nu �tie ce–i aia c�l�i �i c�nep�?

*P�rin�ii mei au fost intelectuali, aveam acas� o bibliotec� impresionant� care a fost ars� �n anul 1940. Erau ni�te rafturi de care mi s–a recomandat s� nu m� ating, dar m–am furi�at �n una din zile �i… l–am descoperit pe Zola. Despre mama, da, mama se temea de lilieci, iar tata mergea la v�n�toare �i se �ntorcea cu de�ertul. Mi–am pierdut p�rin�ii devreme.

*Copiii ideali? Eu nu pot suferi copiii idealii. �n clasa a 8–a,  eram elev la Timi�oara, clasa noastr� era �mp�r�it� �n «reali�ti« �i »litera�i«, aveam un prieten care �n 2 ani nu a avut nicio �nt�rziere, nu a avut nicio pat� pe hain�. Noi �l consideram genial. A f�cut medicina, s–a stabilit �n Germania. Ne–am re�nt�lnit �n anul 1997, c�nd s–au �mplinit 60 de ani de la absolvirea liceului. Prietenul meu era un german sut� la sut�, am stat o sear� �ntreag� de vorb�. Devenise un chirurg extraordinar, foarte bun, cel care opera �i nu da gre�. Dar colegul meu era un om care n–ar fi �ndr�znit niciodat� s� opereze un caz inoperabil, un om care niciodat� nu �i–ar fi asumat riscul s� fac� lucruri pe care nu le �tie. Iar eu ador oamenii care risc�, �ncearc�, oamenii care se dep�esc pe sine…

*S� pl�ng pentru limba rom�n�, s� pl�ng pentru Rom�nia? Eu nu pl�ng, eu caut s� �ntreprind ceva. Pl�nsul nu �tiu dac� ajut�.

*Via�a a fost �i tragic�, dar �i luminoas�. Tragicul au fost cei 50 de ani pierdu�i �n c�ntecele himerelor, apoi victoria vremelnic� asupra comunismului, b�t�lia ce se d� azi ca la u�a cortului. Istoria nu ne �nva�� sau noi nu vrem s� �nv���m?

*Nu dau nim�nui sfaturi, nu am dat niciodat� sfaturi, re�ete, trebuie s� te zba�i s� fii tu �nsu�i, s� nu joci un rol str�in �n via��, s� fii tu.

Alte opinii

Scriitorul Vasile Romanciuc, care a vorbit liceenilor despre Editura Prut Interna�ional �i despre produc�ia de carte pentru copii, a spus c� o editur� f�r� cititor nu poate s� existe, iar o politic� editorial� bun� este ca o piatr� pus� corect la temelia unui perete. Dac� o a�ezi cumva str�mb, peretele va fi la fel. Victor Ambroci, directorul Liceului Spiru Haret, a recunoscut c� �i d�nsul a crescut cu c�r�ile lui Aureliu Busuioc. Iar Claudia Balaban s–a ar�tat �i de aceast� dat� mul�umit� c� acest proiect face s� se �nt�lneasc� at��ia oameni, care au ce spune.

Totu�i, fericirea a fost de partea liceenilor: l–au cunoscut pe autorul c�r�ii «C�nd bunicul era nepot…».

Antonina S�RBU