De�i sunt prin�i �n flagrant, lu�nd mit�, ei �i continu� activitatea �n organele de poli�ie. De obicei, anchetele demarate �n cazul unor ac�iuni de corup�ie cu implicarea poli�i�tilor sunt suspendate, «din lips� de probe», iar atunci c�nd vreun dosar ajunge, totu�i, �n judecat�, poli�i�tii sunt achita�i «din lipsa componentelor infrac�iunii».

Poli�ia e printre cele mai corupte domenii �n R. Moldova. Un studiu efectuat de «Tranparency International» Moldova �n perioada 23 februarie — 10 martie 2008 arat� c� 51,2%  dintre cei chestiona�i achit� pl��i neoficiale la poli�ie. Pe de alt� parte, chiar �i unii �efi ai organelor de poli�ie declar� c�, de fapt, ar fi pu�i �n situa�ia de a face «dintr–o femeie degradat�, precum e poli�ia din R. Moldova, o fat� nevinovat�». Totodat�, avem un num�r ne�nsemnat de poli�i�ti condamna�i pentru acte de corup�ie.

Flagrantul nr. 1

�n iunie 2007, un angajat al Departamentului Trupelor de Gr�niceri (din cauza func�iei sale �n cadrul acestei structuri, V. a solicitat respectarea anonimatului) s–a adresat la Centrul de Combatere a Crimelor Economice �i Corup�iei (CCCEC), denun��nd c� �eful Sec�iei Urm�rire Penal� a Comisariatului de Poli�ie Drochia, Adrian Rotari, �i un subaltern al acestuia, Eduard Cristian, au estorcat de la el 250 USD, invoc�nd c�, �n schimb, ar fi absolvit de calitatea de martor sau chiar de parte pe un dosar penal inexistent la acel moment. «Sunt nevinovat. Poli�i�tii spun c� a� fi martor al unei alterca�ii dintre vecinii mei �i o persoan� necunoscut�. �n�eleg c� mi s–a �ntins o curs�», ne–a spus V. El afirm� c�, de�i poli�i�tii insistau, a refuzat s� depun� m�rturii.

Au urmat cita�ii repetate de la Poli�ia Drochia. «Acolo, Rotari �i Cristian m–au amenin�at c� risc s� devin parte pe un dosar, cer�ndu–mi s� le aduc, �n 30 de minute, 250 USD», afirm� V. �n acea zi, V. i–a �i denun�at la CCCEC.

«La CCCEC mi–au spus c�, pentru a demonstra vina poli�i�tilor, ar trebui s� accept organizarea unui flagrant. Am fost de acord. Drochia se afl� la vreo 180 km de Chi�in�u. P�n� au ajuns cei de la CCCEC, timp de c�teva zile, am tot dus bani la Poli�ie. �nt�i 200 lei, apoi 300, apoi 50 USD, spun�ndu–le c� nu am suma complet� �i c� mai caut bani. »Cum nu ai, dac� lucrezi la Vam�?«, �i aminte�te V. repro�urile poli�i�tilor, care confundau, probabil, gr�nicerii cu vame�ii. »M� g�ndesc c�, dintr–o confuzie, au �i pus ochiul pe mine, deoarece vame�ii, de r�nd cu poli�i�tii, scot bani �i din piatr� seac�«, explic� V.

V. spune c� «flagrantul a avut loc "cu succes", Rotaru fiind re�inut exact atunci c�nd lua banii. Dup� "documentarea" cazului, acesta a fost escortat la Chi�in�u, la Procuratura Anticorup�ie. �i CCCEC, �i Procuratura Anticorup�ie au confirmat pentru Ziarul de Gard� re�inerea "�n flagrant"» a lui Rotaru.

V. nu cunoa�te care au fost eforturile Procuraturii Anticorup�ie, dar afirm� c� demersurile sale, f�cute �n speran�a c� poli�i�tii suspecta�i de ac�iuni de corup�ie vor fi pedepsi�i, au fost zadarnice. «Ambii lucreaz�, amenin��ndu–m� de c�te ori au ocazia, iar din r�spunsurile oficiale pe care le–am primit, at�t de la organele competente din Drochia, c�t �i de la cele din Chi�in�u, am aflat c� "din lipsa componentei infrac�iunii" cauza penal� nu a putut fi pornit�», spune V.

«�ndrept��it! Nu am ce v� spune»

La Drochia, �eful Sec�iei Urm�rire Penal�, Adrian Rotaru, era la locul de munc�. El a refuzat s� vorbim despre caz, dar ne–a spus cu satisfac�ie c� a fost �ndrept��it de Procuratur�. Cristian Eduard ne–a spus c� nu a avut treab� cu Rotaru, amintind �i el c� acest caz «s–a consumat». «Nu pot vorbi cu jurnali�tii dec�t dac� am acordul comisarului», a �ncheiat poli�istul.

Comisarul de Poli�ie, Andrei Gr�dinaru, ne–a declarat c� «astfel de cazuri sunt singulare». «Vorbi�i prostii!» — ne–a bruscat el, atunci c�nd l–am �ntrebat dac�, �n cazul estorc�rilor de mit�, subalternii le fac parte �i sefilor, dup� cum declar� chiar ei, insist�nd s� li se dea mit�, �n schimbul unor facilit�ri ale «cauzelor».

«De la Chi�in�u, unde fusese escortat Rotaru, dosarul a fost retrimis la Drochia. Am tot b�tut pragurile. De la procurorul Iancu Zaporojan — la procurorul–adjunct, Anatol Banaru. �mi spuneau: «Cazul se investigheaz�». �ntr–o zi, Banaru, «cu bucurie �n suflet», mi–a zis: «S–a rezolvat, dar nu �n favoarea ta», ne poveste�te V.

�ntre timp, unul dintre martorii s�i �n dosarul cu «flagrant» a fost invitat la Poli�ie, fiind maltratat de aceia�i poli�i�ti, pentru a–l determina s� p�r�seasc� localitatea. «Martorul» ne–a confirmat acest lucru. «M–au chemat cu o cita�ie. La Poli�ie mi–au hot�r�t s� plec din Drochia, p�n� se l�muresc lucrurile. C�nd le–am spus c� nu pot pleca, m–au luat la pumni.»

L–am �ntrebat pe procurorul–adjunct, Anatol Banaru, ce �nseamn� «lipsa componentelor infrac�iunii» �n acest caz de «flagrant». «Au ap�rut circumstan�e noi, care demonstreaz� »lipsa componentelor infrac�iunii«. Poli�i�tii au cerut bani, dar nu sub form� de mit�, ci �n alte scopuri», afirm� Banaru, spun�nd c� «banii au fost lua�i pentru »compensarea« prejudiciului cauzat p�r�ii v�t�mate». �ntrebat dac�, �n asemenea cazuri, poli�i�tii sunt �n drept s� ia locul instan�ei de judecat�, singura abilitat� s� stabileasc� dac� a fost sau nu cauzat vreun prejudiciu �i valoarea acestuia, Banaru a recunoscut: «Nu �ine de competen�a poli�iei, doar c� ei au vrut s� se ajung� la �mp�care, f�r� dosar«.

«C�nd am �n�eles c� Procuratura �i protejeaz� pe cei doi poli�i�ti, m–am adresat �n judecat�. Am apelat �i la Procuratura General�», l�mure�te V, surprins c�, ulterior, la 30.12.2007, pe c�nd era �n tur�, judec�torul de instruc�ie, Vladimir Crave�, a adoptat o decizie potrivit c�reia «cererea peti�ionarului V. este ne�ntemeiat�».

�i Alexandru Podlesnov, de la Procuratura General�, i–a r�spuns c�, «din lipsa componentei infrac�iunii», cei doi poli�i�ti nu pot fi atra�i la r�spundere penal�. Podlesnov sus�ine c� «a examinat toate probele �i c� r�spunsul e adecvat». «Dac�–i nemul�umit, cu decizia judec�torului de instruc�ie �i cu r�spunsul Procuraturii Generale, poate apela la CEDO», sugereaz� Podlesnov.

Flagrantul nr. 2

La 27.06.2007, Ruslan Iordache, de 18 ani, din Telene�ti, telefona la «Linia Fierbinte» a Centrului de Analiz� �i Prevenire a Corup�iei (CAPC), inform�nd c� ni�te poli�i�ti �i–au f�cut o ocupa�ie constant� din estorcare de mit� de la tineri de 18–23 de ani, ai c�ror parin�i muncesc �n str�in�tate.

Solicitantul indica asupra lui Victor Cravciuc �i Anatol Popovici, de la Poli�ia Telene�ti, care, potrivit lui, �i cereau bani ca «s�–l scape de probleme». Iordache spunea c�, ini�ial, «ace�tia le incrimineaz� b�ie�ilor infrac�iuni inexistente», apoi �ncep estorcarea. «P�rin�ii mei muncesc �n Rusia. �tiind c�–s departe �i c� nu are cine m� ap�ra, poli�i�tii m–au amenin�at cu intentarea unui dosar, cer�nd bani �n schimbul unei »ordonan�e de refuz«. Le–am dat 1500 USD, dar nu m–au l�sat �n pace», spune Iordache, preciz�nd c�, dup� ce a dat banii, poftele poli�i�tilor au crescut. «Ultima dat�, mi–au cerut 1000 USD», spune b�iatul.

Atunci i–a �i reclamat pe cei doi poli�i�ti. Peste trei zile, la 30.06.2007, pe la 19.00,  colaboratori ai Direc�iei Securitate Intern� a MAI �i colaboratori ai Procuraturii Anticorup�ie l–au re�inut �n flagrant pe inspectorul superior al Poli�iei Telene�ti, Victor Cravciuc, lu�ns 300 USD de la Iordache. Cravciuc a fost escortat la Chi�in�u, fiind de�inut 10 zile �n deten�ie preventiv� la CCCEC, dup� care a fost eliberat. «Am �ncremenit c�nd l–am v�zut �i �n continuare la Poli�ia Telene�ti», spune Iordache.

«Procuratura Anticorup�ie nu a f�cut vreun demers prin care ar fi cerut suspendarea din func�ie a lui Cravciuc, iar noi ne conform�m deciziei de judecat�», ne–a explicat Nicolae Vasili�in, de la Direc�ia Securitate Intern� MAI, preciz�nd c�, «p�n� la decizia definitiv� a judec��ii, ancheta de serviciu a MAI este suspendat�».

L–am �ntrebat cum calific� el acuza�iile de estorcare de mit�, flagrantul, re�inerea �i eliberarea sa. «Am fost b�tut la re�inere, dar �i �n timpul anchetei», afirm� poli�istul. «A�i fost re�inut de colegi, de la MAI, cum se putea �nt�mpla acest lucru?» — l–am �ntrebat. «Am fost b�tut. Am toate actele �n regul�.» Chiar �i peste c�teva luni de la re�inerea sa, Cravciuc prefer� s� vorbeasc� despre tratamentele abuzive la care a fost supus, dec�t despre motivele din care a fost re�inut.

Procuratura Anticorup�ie a investigat cazul �n temeiul art. 324, al. 2, Cod Penal, «Corupere pasiv�» �i a transmis dosarul la Judec�toria Telene�ti. Cel�lalt suspect, Anatol Popovici, tot poli�ist, figura �n calitate de martor.

«Ce vre�i? Lipseau componentele infrac�iunii»

La 04.02.2008, Judec�toria Telene�ti a emis o sentin�� de achitare a lui Cravciuc, invoc�nd «lipsa componentelor infrac�iunii». Judec�torul Oleg �colnic ne–a spus c� lipseau probele. �ntrebat dac� nu cumva «flagrantul», �n calitate de prob�, ar putea fi suficient, �colnic a spus c� �n rela�iile Cravciuc–Iordache «nu exista temei de estorcare. Iordache nu figura �n vreun dosar, ca b�nuit sau ca martor». Dup� o pauz�, �colnic a precizat: «Cravciuc a anexat la dosar actul expertizei medico–legale, de unde reiese c� a fost maltratat la re�inere. Rezult� c� a f�cut declara�ii sub presiunea torturii». L–am �ntrebat dac� Iordache a participat la proces. «Dup� ce a depus primele declara�ii, a disp�rut. O fi plecat din Moldova. �n lipsa sa, cita�iile nu au putut fi �nm�nate», spune �colnic, preciz�nd c� «Iordache i–a fost dator lui Cravciuc cu bani, iar flagrantul l–a surprins pe poli�ist lu�nd datoria».

«L–au for�at s� plece, iar el, av�nd doar 18 ani, nu a rezistat. Povestea cu "datoria" e n�scocit�, la fel ca �i cea cu maltratarea», afirm� procurorul adjunct al Procuraturii Anticorup�ie, Vasile Levi�chi.

Pe de alt� parte, Cravciuc amenin�� c� vor pl�nge to�i cei care i–au f�cut mama s� pl�ng�. «Suntem neamuri cu Iordache. Mi–a dat o datorie», enun�� el versiunea acceptat� �i de judec�tor, pe c�nd nici vecinii lui Iordache, nici oficiali de la Prim�rie nu au confirmat vreo rela�ie de rudenie Cravciuc–Iordache.

Procurorul Nicolae Stroncea ne–a spus ca a atacat la Curtea de Apel decizia Judec�toriei Telene�ti. «Sentin�a nu a fost nici conving�toare, nici argumentat�», ne–a spus el, dezv�luind c�, de fapt, Iordache ar fi figurat �n calitate de martor pe un dosar, iar banii da�i lui Cravciuc urmau s� ajung� la al�i poli�i�ti, care pot decide «transferul» unui martor �n b�nuit �i viceversa».

«Iordache a plecat �n Rusia, la munc�. I–a denun�at pe poli�i�ti, dar nimeni nu i–a garantat securitatea. Cum putea s� umble prin judec��i �i s� aduc� dovezi contra poli�i�tilor care �i �in �n fric� pe oameni, fiind, totodat�, proteja�i de sistem? Cravciuc a r�mas �n func�ie, chiar dac� era suspectat de luare de mit� �i de abuz �n serviciu. Ce s–ar fi �nt�mplat dac�, �n locul poli�istului, era un doctor sau un �nv���tor?», ne spune, la Telenesti, un apropiat al lui Iordache.

Legile nu fac parte din via�a lor

Sute de exemple demonstreaz� coruptibilitatea poli�i�tilor, dar �i plasarea lor �n afara legii. Potrivit direc�iei Secretariat a MAI, �n 2007, circa 600 de peti�ionari au adresat pl�ngeri oficiale, contest�nd activitatea poli�i�tilor. �n primele 3 luni 2008, num�rul cererilor era de 100. Tot la Securitatea Intern� a MAI am aflat c�, �n 2007, �n adresa poli�i�tilor au fost intentate 258 cauze penale, 216 poli�i�ti fiind b�nui�i de comiterea a 272 infrac�iuni. 81% din cauzele penale, av�nd ca subiect excesul de putere, coruperea pasiv�, abuz �n serviciu, tortur�, constr�ngere �n scopul depunerii de m�rturii false, fals �n acte publice, neglijen�� �n serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, v�t�marea corporal�, au fost deferite justi�iei. �n aceea�i perioad�, doar 32 de poli�i�ti au fost disponibiliza�i �n temeiul unor hot�r�ri de judecat�.

La Procuratura Anticorup�ie, procurorul–adjunct, Vasile Levi�chi, ne–a spus c�, �n 2007, pentru luare de mit�, 12 ofi�eri de poli�ie au fost cerceta�i penal. L–am �ntrebat de ce, �n cazul poli�i�tilor, dosarele nu ajung �n judecat�, iar dac� ajung, se �ncheie cu sentin�e favorabile. «De obicei, investiga�iile care anticipeaz� re�inerea �n flagrant, intercept�rile telefonice, fil�rile confirm� infrac�iunea. �n judecat�, �ns�, apar probleme, a�a cum zic judec�torii, apar noi dovezi, de�i, conform legisla�iei, judec�torii trebuie s� dea note probelor urm�ririi penale, dar �i celor aduse �n proces. Dosarele cu poli�i�ti sunt complicate. Martorii �i schimb� depozi�iile, se �nt�mpl� chiar s� fie "cump�ra�i", �antaja�i sau intimida�i de poli�i�ti», explic� Levi�chi, amintind c� prevederile legale privind protec�ia martorilor �i a victimelor presupun acordarea pazei de corp sau de domiciliu. «Cet��enii nu prea �tiu c� statul �i poate proteja», spune Levi�chi, accentu�nd c� perceperea corup�iei �n societate este ne�nsemnat�.

Denun�area poli�i�tilor corup�i, descurajant� pentru cet��eni

Procurori anticorup�ie spun c�, de obicei, denun�area poli�i�tilor corup�i e descurajant� pentru cet��eni. Astfel de cazuri sunt denun�ate, �n special, de cei care nu au bani de mit�, sau de la care se cer sume prea mari. '70–80%  dintre poli�i�tii suspecta�i de corup�ie sunt cerceta�i �n stare de libertate. Rareori, judec�torii de instruc�ie decid arestul la domiciliu sau interdic�ia de nep�r�sire a localit��ii, arest�rile fiind evitate. Astfel, dup� "flagrant", partea v�t�mat� �l vede la libertate �i chiar �n func�ie, la Poli�ie. Apare frica �i regretul», afirm� Levi�chi.

Potrivit Codului de Procedur� Penal�, un poli�ist poate fi suspendat din func�ie pe perioada anchetei �n temeiul ordonan�ei Procuraturii, acceptat� de conducerea subdiviziunii sale. �n realitate, poli�i�tii �i continu� activitatea, de unde, de obicei, influen�eaz� ancheta.

«�ntreba�i de parc� nu v� da�i seama �n ce stat tr�i�i. Am pl�tit judec�torului 500 Euro. M–am "�n�eles" cu procurorul �i cu �eful. Am cheltuit 2500 Euro cu acest dosar. �ncerc s�–mi scot banii», spune un poli�ist care, �n 2007, �n urma unui «flagrant», se alesese cu un dosar penal pentru estorcare de mit�.

�i procurorii recunosc c� �n dosarele «cu flagrant» sunt puse �n circula�ie sume mari de bani, de la o mie la 20 mii de lei, potrivit datelor neoficiale. Banii ajung de la anchetatori la �efii lor sau chiar la judec�tori. «Sunt bani mari pentru Moldova. Cine poate rezista �n fa�a unor asemenea sume?», se �ntreab� procurorii de la Anticorup�ie, specializat� �n investigarea cazurilor de corup�ie �n r�ndul func�ionarilor de stat.

Discut cu Eugen Axentiev, comisar general al municipiului Chi�in�u. «Am fost pus �n fa�a faptului de a face dintr–o femeie degradat�, precum e poli�ia, o fat� nevinovat�. Urm�ri�i cu ce fel de automobile circul� poli�i�tii, ca s� v� fie clar c�t de corupt� e poli�ia», spune comisarul. �n preajma Comisariatului, pe str. Tighina, nr. 6, automobile tip Audi, Mercedes sau BMW �i a�teapt� proprietarii care, oficial, primesc salarii de circa 2000 de lei.

Vladimir �urcanu este deputat PCRM, pre�edintele Comisiei Juridice pentru Numiri �i Imunit��i, ex–ministru de Interne al R. Moldova �i ambasador al R. Moldova �n Rusia, suspectat �i el de corup�ie �n cadrul unor afaceri cu vin, recunoa�te c�, printre poli�i�ti e mult� corup�ie, �i asta pentru c� posibilit��ile tehnice �i procesuale nu sunt suficient de avansate, iar societatea nu manifest� destul� �ncredere �n lupta cu corup�ia. «Dac� cet��enii ar fi siguri c� poli�i�tii corup�i vor fi pedepsi�i, ei ar denun�a corup�ia cu mai mult curaj», afirm� �urcanu, preciz�nd c�, �n astfel de dosare, e dificil de acumulat probe, deoarece �n procesul de dare �i luare de mit� lipsesc, de obicei, martorii.

Stratisticile MAI, �n disonan�� cu ale Departamentului Institu�ii Penitenciare (DIP)

C��i dintre poli�i�ti sunt, totu�i, condamna�i? C��i ex–poli�i�ti completeaz� num�rul celor 10 mii de de�inu�i?

Directorul general al DIP, Vladimir Trofim, ne–a informat c�, potrivit Codului de executare, persoanele condamnate care, �n virtutea func�iilor anterioare, pot fi amenin�ate cu r�zbunarea sunt de�inute separat de alte categorii de condamna�i, �n Penitenciarul nr. 2 din Lipcani. �n prezent, acolo se de�in 24 ex–colaboratori MAI. 58% dintre ace�tia (doar 13) sunt judeca�i pentru crime grave �i deosebit de grave.

Cei care iau mit� — dau �n continuare

Solicitat s� comenteze decalajul dintre num�rul infrac�iunilor comise de poli�i�ti �i num�rul condamn�rilor, Gheorghe Amihalachioaie, pre�edintele Baroului Avoca�ilor, spune c� «exist� o solidaritate clasic� �ntre poli�i�ti, procurori �i judec�tori. E un sistem bine pus la punct. Cei care iau mit� dau �n continuare. Ei �tiu c�t �i cui s� dea, ca s� scape de pedeaps�. Pe de alt� parte, poli�i�tii sunt »me�teri« la adunat probe. Ei exercit� presiuni asupra martorilor sau a p�r�ii v�t�mate, influen��ndu–i s�–�i schimbe depozi�iile», afirm� Amihalachioaie.

Demisia lui Papuc: un �nceput de sf�r�it?

Captura unei cantit��i de 200 kg de heroin�, la 20.03.2008, readuce �n aten�ie subiectul corup�iei la v�rf �n cadrul MAI. De�i Gheorghe Papuc nu a mai fost acceptat �n Guvernul Grecean�i, fiind vehiculat� �i versiunea potrivit c�reia, imediat dup� descoperirea heroinei, ex–ministrul ar fi fost arestat la domiciliu, procurorul general al R. Moldova, Valeriu Gurbulea, ne–a spus c� Gheorghe Papuc nu a fost audiat �n dosarul «Heroina», iar �n instan�a de judecat� am constatat c�, pe numele ex–ministrului, nu a fost eliberat vreun mandat de arest. �i ultimele vehicul�ri despre existen�a �n dosar a unei fotografii «neformale» cu Papuc, al�turi de Caralar, �oferul automobilului «Hyundai», �n care fuseser� g�site cele 200 kg de heroin�, sunt infirmate de �eful de anchet�, Sergiu Garabagiu. Pe de alt� parte, declara�ia unuia dintre cei trei poli�i�ti aresta�i, «Totul e o provocare!», d� de g�ndit.

Aceast� investiga�ie a fost elaborat� cu suportul Academiei pentru Dezvoltare Educa�ional� (AED), organiza�ie implementatoare a programului Consolidarea Capacit��ii de Monitoring a Societ��ii Civile �n Republica Moldova (CCMSCM), �n baza acordului de cooperare cu Agen�ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna�ional� (USAID) nr. 121–A–00–07–00707. Programul CCMSCM este finan�at de c�tre Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Corpora�iei Provoc�rile Mileniului (MCC), �i administrat de USAID �n cadrul Programului Preliminar pe �ar�. Opiniile exprimate apar�in autorilor �i nu reflect� �n mod necesar cele ale MCC, USAID sau AED.

Aneta GROSU