Este sau nu decisiv în campaniile electorale votul celor plecaţi la muncă în străinătate?

Votul electronic, dacă ar dori Guvernul…

Victor Chirilă, analist în politică externă:

Din experienţa mea de diplomat, singura posibilitate în acest sens este ca cetăţenii R. Moldova de peste hotare să se deplaseze la ambasade sau la consulatele din apropiere, acolo unde sunt deschise centre de votare. Ar fi bine ca Guvernul să aloce bani pentru deschiderea unor puncte noi, în afara ambasadelor sau a consulatelor. Evident că, în acest caz, cetăţenii vor fi avantajaţi şi nu vor fi nevoiţi să se deplaseze la sute de kilometri, în capitale aglomerate.

Experienţa anilor trecuţi a demonstrat că nu au fost alocaţi banii necesari şi nu a existat o voinţă politică pentru a deschide astfel de centre. Au prevalat şi constrângeri tehnice. Misiunile diplomatice au un număr redus de diplomaţi. Evident e şi faptul că nu există nici resurse umane pentru a gestiona astfel de centre. Dacă ar exista voinţă politică, şi Guvernul ar aloca finanţele necesare. Cu bugetul pe care îl are MAEIE, acest lucru este imposibil. Banii alocaţi ajung, de multe ori, doar pentru construcţia unei urne de vot, deşi campania de informare a cetăţenilor ar necesita un sprijin financiar eficient.

Votul electronic, dacă Guvernul ar dori, ar fi o soluţie pentru cetăţenii noştri. În sensul acesta, am putea prelua experienţa Estoniei sau chiar a Kazahstanului, ţări care, recent, au aplicat această modalitate de vot.

Apar serioase probleme privind credibilitatea scrutinului din 2009

Igor Boţan, analist politic:

Potrivit legislaţiei şi normelor internaţionale, participarea la vot a cetăţenilor R. Moldova, aflaţi peste hotare, e posibilă doar la secţiile electorale din cadrul misiunilor noastre diplomatice. Votul prin internet e unul de perspectivă. În Estonia acest lucru este deja aplicabil, iar ţara a făcut progrese considerabile în acest sens.

Pentru cetăţenii R. Moldova aflaţi peste hotare, votul prin internet nu va fi accesibil încă mult timp. Chiar dacă am fi pregătiţi din punct de vedere tehnic şi legislativ, din cauza fricii, opoziţia nu ar dori acest lucru, invocând posibilele manipulări. Votul electronic ar putea fi valabil atunci când între putere şi opoziţie ar exista o înţelegere. Votarea electronică, de facto, va fi posibilă cel puţin peste un ciclu electoral.

Despre votarea prin poştă s–a discutat acum cinci ani, dar nici această formulă nu a fost acceptată. Organizaţiile internaţionale consideră că această normă poate fi aplicată doar în ţările cu o poştă credibilă. În cazul R. Moldova, unde peste jumătate de milion de cetăţeni este plecat, aspectul ţine nu doar de credibilitatea poştei de la noi, ci şi de poştele altor state.

Deja apar serioase probleme privind credibilitatea scrutinului din 2009. Opoziţia rămâne reticentă faţă de mecanismul de vot, argumentând că acesta poate fi controlat şi manipulat de putere. Din acest punct de vedere, situaţia e tristă.

Cred că în 2009, ca şi în anii precedenţi, din numărul celor plecaţi peste hotare nu vor vota mai mult de 10 mii de cetăţeni.

Votul electronic, mai uşor de fraudat

Ion Marandici, analist politic:

Introducerea tehnologiilor electronice de vot este un subiect controversat în SUA şi UE, pentru că şi alegerile trec prin perioada modernizării. Acum se încearcă înlocuirea factorului uman cu maşinile de vot şi în câteva state, Belgia, Elveţia, Marea Britanie, SUA, votul electronic este posibil. În ceea ce priveşte R. Moldova, marea provocare este cum să asiguri dreptul de vot unor persoane aflate la sute de km depărtare de vreun consulat al R. Moldova. Se vorbeşte mult despre democraţia electronică. În Olanda, de exemplu, s–a luat decizia de a instala chioşcuri de vot peste tot, după care o comisie de expertiză a decis că cel mai sigur mod de a vota este cu buletinul de vot din hârtie. Utilizarea maşinilor de vot electronice, terminalelor cu scanere optice, calculatorului şi Internetului stârnesc scepticismul multor cercetători. Bruce Schneier, Dr. David Mill, Dr. Rebecca Mercuri, diverse asociaţii de ingineri şi informaticieni pledează pentru buletinele de hârtie, care pot fi renumărate şi verificate.

Deci, din punct de vedere tehnic este dificil de realizat un eventual vot electronic de la distanţă. Procesul ar trebui să aibă loc prin intermediul Internetului, care în acest moment este foarte vulnerabil la atacurile hackerilor şi, în mod sigur, aceştia se vor reprofila în hackeri de partid, dacă va fi nevoie. Pe Internet alegerile pot fi fraudate. Internetul nu garantează nici că votul va rămâne secret, pentru că navigarea anonimă pe Internet este un mit.

Se mai discută despre votul prin telefon sau sms. Dar nici acestea nu sunt sigure. O posibilă soluţie pentru emigranţii moldoveni ar fi funcţionarea unor urne mobile, dar e greu de imaginat că diplomaţii de la ambasadele noastre vor accepta să se plimbe cu urna prin întreaga ţară.

Cu permisiunea statului respectiv, se pot instala temporar chioşcuri de vot în zonele cu comunităţi numeroase de cetăţeni moldoveni, pentru a se vota în baza paşapoartelor biometrice. Soluţia, însă, e foarte scumpă şi, în plus, consulatele moldoveneşti ar trebui să ducă o evidenţă a emigranţilor de peste hotare. O altă posibilitate ar fi votul prin poştă sau acordarea posibilităţii de a vota prin mandatar, un sistem practicat uneori în Franţa.

 

Exilaţi în afara electoralei

Valeriu Turea, şeful Direcţiei mass–media, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene:
Pentru ca cetăţenii R. Moldova să poată vota, sunt deschise secţii de votare în cadrul Ambasadelor R. Moldova din străinătate. E o practică stabilită, care se repetă de fiecare dată când au loc alegeri parlamentare. Oamenii pot vota doar în cadrul statelor în care avem misiuni diplomatice. Acolo unde există un număr mai mare de cetăţeni, pot fi deschise, cu acordul autorităţilor ţărilor de reşedinţă, câteva secţii de votare. Înţeleg că o modalitate de exprimare a votului ar fi prin internet, dar, din câte cunosc, încă nu s–a discutat implementarea unei astfel de practici. Până la alegeri însă mai este timp.

Iurie Ciocan, secretarul Comisiei Electorale Centrale:
Codul Electoral stipulează modalitatea de vot a cetăţenilor plecaţi peste hotare. Art 39, al. 7 din cadrul legii spune că "în secţiile de votare constituite în afara R. Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective. La începutul campaniei electorale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţă publică şi actualizează listele electorale deţinute. Cu 7 zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează. Listele actualizate se trimit la Comisia Electorală Centrală.

Vitalia Pavlicenco, PNL:
Am avut câteva posibilităţi să stabilesc legătura cu cetăţenii noştri plecaţi peste hotare. Mă întâlnesc cu reprezentanţi ai asociaţiilor consângenilor noştri de acolo. Mă contactează mulţi cetăţeni care au probleme la ambasade şi consulate. Din câte ştiu, cei plecaţi peste hotare pot vota doar la ambasade, dar, din păcate, ei nu fac acest lucru din cauza distanţelor prea mari. Zona comunistă nu este interesată să accepte ideea unor tehnologii moderne de votare, pentru ca omul, din orice colţ al planetei, să poată vota prezentând actele de identitate. Această modalitate exclude posibilitatea votării de două ori, deoarece fiecare cetăţean are un singur număr de identitate. Acum Occidentul lucrează intens pentru a ne ajuta să captăm voturile de peste hotare. Institutul Republican Internaţional al SUA a organizat chiar zilele trecute un seminar privind munca cu alegătorii de peste hotare.

Anatol Petrenco, MAE:
Legătura cu cetăţenii plecaţi peste hotare o stabilim prin intermediul poştei electronice. Identificăm persoane care se bucură de o anumită autoritate în rândul basarabenilor plecaţi. Deocamdată, aceste legături nu sunt încurajatoare, pentru că băştinaşii noştri de acolo sunt, preponderent, plecaţi ilegal. Ei nu se afişează în public, ca să–şi ceară drepturile sau să se întâlnească la nişte manifestaţii culturale. Cei plecaţi pese hotare sunt alegătorii care ne lipsesc aici, pentru a da jos comuniştii de la guvernare. În Italia, bunăoară, sunt foarte mulţi cetăţeni. Le este greu să vină din nordul Italiei la Roma, ca să voteze. Problema ar trebui pusă în faţa autorităţilor. Ce întreprinde MAEIE ca cetăţenii plecaţi să poată vota? O modalitate ar fi votul prin internet. Acum sunt mari posibilităţi în acest sens. Există şi o experienţă, pe care ai noşti ar putea să o preia. Lipseşte voinţa politică. Cei de la guvernare ar dori să rămână şi în continuare doar cu pensionarii, care votează pentru ei.

Vladimir Filat, PLDM:
Mizăm foarte mult pe comunicarea cu cetăţenii noştri plecaţi peste hotare şi în acest sens avem multe contacte prin intermediul site–ului nostru. Marea majoritate dintre cei plecaţi sunt în imposibilitatea de a vota, deoarece secţiile de vot de peste hotare sunt prea departe de locul lor de trai. Totodată, mulţi dintre cetăţenii noştri se află în condiţii mai puţin legale în aceste ţări şi, cu siguranţă, nu pot să–şi exercite deschis dreptul de vot. Pentru următoarele alegeri este important să asigurăm posibilitatea cetăţenilor de a vota, chiar şi prin intermediul votului electronic. Pentru aceasta, însă, e nevoie de o abordare mult mai complexă, sub aspect legislativ şi tehnic, de care cu siguranţă comuniştii nu sunt în stare, şi nu au dorinţă, deoarece cunosc foarte bine care ar fi fost ponderea acestui vot, în cazul în care cetăţenii ar avea posibilitatea să şi–l exercite. Mizăm foarte mult pe votul indirect al celor plecaţi, or, ei au posibilitatea să–i influenţeze pe cei de acasă, pentru a–şi exprima opţiunea de vot în favoarea unor formaţiuni politice democratice.

Vasile Balan, AMN:
AMN are structuri atât în interiorul R. Moldova, cât şi în afară. Avem organizaţii primare şi grupuri de iniţiativă, simpatizanţi, în cele mai multe dintre ţările–gazdă ale cetăţenilor noştri. În 2005, totuşi, nu au reuşit să ne voteze toţi, deoarece guvernarea nu a deschis suficiente secţii de votare. Este regretabil că un procent foarte mic de cătăţeni a participat la vot. Guvernarea, fiind conştientă de faptul că peste hotare sunt plecaţi oameni care apreciază la justa valoare situaţia din Moldova şi felul de guvernare al PCRM, îi este frică că aceşti oameni vor vota contra actualei guvernări. Ei se străduiesc să limiteze la maxim şansele de vot ale cetăţenilor R. Moldova.

Maria Boico, Comitetul Central al PCRM:
ZdG: Cum reuşeşte PCRM să stabilească legătura cu cetăţenii plecaţi peste hotare?
— Dar de ce Comitetul Central al PCRM ar trebui să ţină legătură ce cetăţenii plecaţi?
ZdG: Pentru că sunt cetăţeni cu drept de vot…
— Acolo este special cine se ocupă.
ZdG: Unde?
— Unde? Eu nu ştiu. Nu pot să răspund la întrebarea asta.
ZdG: Îmi puteţi oferi un număr de telefon al unei persoane de contact, abilitată să–mi răspundă la această întrebare?
— Nu ştiu.

Sondaj

Ce şanse de vot au imigranţii din R. Moldova? Diana Izdevschi, 23 de ani: De prin anul 2000 lucrez în Rusia. Aflându–mă acolo, nu am avut posibilitatea să votez niciodată. Mulţi dintre moldovenii aflaţi în acea ţară şi–ar dori să participe la vot, să se simtă cetăţeni ai R. Moldova şi să poată participa la schimbarea viitorului. E timpul să decidem! În R. Moldova salariul e mic, ba chiar aş spune că e mizer în comparaţie cu preţurile. Din această cauză am şi rămas să lucrez o perioadă atât de îndelungată în Rusia. Mesaj confidenţial, 42 de ani: În Irlanda, de exemplu, între moldovenii care muncesc acolo de multe ori se aprind discuţii serioase în ceea ce priveşte modalităţile de vot. O bună parte dintre ei şi–ar dori să voteze. Din păcate, noi, cei aflaţi în Irlanda, nu avem măcar un consulat. Cum am putea vota? Ca să revenim acasă, e nevoie de cel puţin 600 de euro pentru biletul de avion. Este ambasada R. Moldova în Marea Britanie. Dar cine să meargă să voteze în Anglia? Mulţi, aflându–ne legal şi cu familiile în Irlanda, nu avem la cine apela şi, din păcate, nu ne cunoaştem drepturile. Daniel Turculeţ, 23 de ani: Am fost şi în Grecia, şi în Franţa. Ştiu că cetăţenilor altor state aflaţi în ţări străine li se pun la dispoziţie diverse modalităţi de a vota. Aşa cum ar fi votul prin internet. În cazul R. Moldova, votul electronic ar fi perfect. Atât timp cât am fost la studii în România am votat o singură dată la ambasada R. Moldova la Bucureşti. Adevărul este că procedura e destul de anevoioasă. Autorităţile de la noi ar trebui să se gândească la nişte modalităţi mult mai simple. Tudor Boico, 47 de ani: Lucrez de mai mulţi ani la la Sankt Petersburg. Acolo nu am avut niciodată posibilitatea să votez. În 2009, la alegeri, voi face tot posibilul să fiu acasă şi să votez, ca să schimb viitorul. M–am săturat de mizeria din această ţară! M–am săturat de sărăcie şi de anii în care am fost nevoit să muncesc peste hotare, departe de familia mea. Igor Zabica, 32 de ani: Muncesc la Moscova. Am venit într–o vacanţă acasă, gândind că aş putea rămâne deja aici, dar mi–am dat seama că nu are rost. Pierdere de timp şi de viaţă. Acolo, de bine–de rău, aduni o copeică, aici — poţi să mori de foame. Dacă votez? Am fost o singură dată la ambasada noastră, după aceea nu am mai participat. Acum vreau să văd măcar unul dintre politicienii pentru care am votat, dar nu reuşesc. Vreau să–i întreb ce au făcut cu votul meu. Roman Uncu, 25 de ani: Mă gândesc să plec din Moldova, unde de mai mult timp nu am nicio activitate. Am sperat să pot rămâne, dar am rămas doar cu speranţa. Aici, când vin alegerile, am mari îndoieli, nefiind sigur pentru cine anume să votez. Cred că, plecând în afară, chiar nu voi reuşi să votez în 2009, deoarece, în mai multe ţări, R. Moldova nu are misiuni diplomatice… Cunoscuţii mei se amuză atunci când îi întreb dacă au participat la alegeri.