Adrian Nastase

— D–le Nastase, un nou mandat la guvernare, al partidului pe care–l reprezentati, ce ar insemna pentru destinele tuturor romanilor?

— Mandatul nostru este Romania Europeana. De aceea vorbim astazi despre Europa, dar in mod special, acum, cu mai multa justificare despre Romania ca parte a Uniunii Europene. Pe 6 octombrie, am primit o veste istorica: din 2007 vom face parte din aceasta puternica si prospera familie europeana. Iar datoria noastra este ca aceasta apartenenta sa duca la beneficii concrete pentru fiecare roman. Europa trebuie sa existe in fiecare sat si in fiecare oras al Romaniei, in casa fiecarui roman. Daca nu vom reusi acest lucru integrarea va ramane doar un succes diplomatic, o sansa eventual ratata pentru un viitor mai bun. Noi, insa, vom lupta pentru ca noul statut al Romaniei sa insemne un nivel de trai mai ridicat, o economie mai puternica, bani mai multi pentru fiecare familie.

— Se vorbeste tot mai frecvent despre posibila ascensiune a R. Moldova, alaturi de Romania, spre UE. Cum vedeti in realitate acesti pasi?

— Consider ca romanii de pretutindeni sunt parte a poporului roman. Ei reprezinta o cale de deschidere a Romaniei catre exterior si, in acelasi timp, o sursa de imbogatire a spiritualitatii romanesti. Mesajul meu national cuprinde, ca dimensiune fundamentala, imbunatatirea relatiilor cu romanii de pretutindeni. Aceasta inseamna, pe de o parte, recunoasterea rolului pe care il poate juca diaspora romaneasca in sustinerea initiativelor de politica externa, iar pe de alta parte crearea de oportunitati pentru ca reprezentantii diasporei sa se poate implica, inclusiv prin indeplinirea unor demnitati publice, in politica interna a statului roman. In relatiile cu tarile vecine, pornind de la principiul bunei vecinatati, vom fi permanent preocupati pentru situatia comunitatilor romanesti care trebuie sustinute pentr a–si pastra limba si identitatea spirituala.

— Ce raporturi va avea Romania cu cetatenii romani din afara granitelor Tarii?

— Protejarea demnitatii nationale in relatiile internationale se realizeaza, in primul rand, prin grija pe care statul roman o manifesta fata de cetatenii sai aflati in strainatate. In acest domeniu, vom realiza o schimbare radicala de atitudine a reprezentantilor Romaniei in strainatate si a atributiilor pe care acestia le au fata de cetatenii romani aflati in strainatate. Este de datoria statului roman sa–i protejeze, sa–i sprijine si sa se asigure ca ei beneficiaza de cele mai bune conditii de tratament din partea autoritatilor si a cetatenilor tarii in care se afla. Statul roman trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru soarta cetatenilor sai din strainatate. Romania are nevoie de autoritate, iar exercitiul autoritatii nu este posibil decat in democratie.

— Istoria romanilor este inca negata sau huiduita in afara actualelor frontiere ale Romaniei. Ce mesaj aveti pentru cei care pun la indoiala Istoria noastra?

— O asumare corecta a istoriei nationale este indispensabila pentru sporirea fortei romanilor ca natiune. Acest lucru este cu atat mai necesar cu cat, dupa 1989, ne–am recapatat dreptul la memorie. Controversele legate de evolutia anumitor perioade ale istoriei nationale, sau legate de rolul unor personalitati istorice, trebuie judecate in contextul lor specific si nu trebuie sa transpuna in prezent conflicte ce apartin altor vremuri. Aceasta presupune o cunoastere corecta a istoriei, fara a o idealiza, dar si fara a o ignora. Mai mult decat atat, invatamintele istoriei trebuie sa ne arate care sunt optiunile de politica externa si care sunt acele atitudini care, dovedindu–se utile in trecut, pot pune initiativele politice sub auspicii favorabile. Datoria noastra este aceea de a rezolva problemele actuale si de a le preintampina pe cele viitoare, iar nu aceea de a aduce in prezent conflictele altor vremuri.

— Care este miza unei eventuale viitoare guvernari Nastase?

— Urmeaza patru ani decisivi pentru Romania. Oportunitatile care ni se vor oferi vor fi esentiale pentru modul in care va arata viitorul nostru ca tara . Aceasta este miza urmatoarei guvernari: sa fructifice toate sansele care ni se vor da, sa se asigure ca toata lupta si toate eforturile unui popor intreg, in ultimii 15 ani, nu au fost in zadar. Este o responsabilitate uriasa, dar, in acelasi timp, este ocazia noastra, ca popor, de a ajunge acolo unde ne dorim. Noi am dovedit ca ne putem asuma aceasta misiune istorica. Adversarii nostri au dovedit ca nu pot face acest lucru si ca nu pot realiza o astfel de misiune. Noi stim ce este de facut in Romania. Noi avem experienta si hotararea de a duce la capat lucrurile bune pe care le–am inceput.

— Optimismul legat de aderarea la UE este insotit, deseori, de nelinistea mai multor romani. Ce consecinte va avea acest act asupra destinelor romanilor?

— Uniunea Europeana e un mijloc, ea nu este un scop. Dar aceasta apartenenta nu va avea nici un sens daca ea nu va aduce lucruri bune in viata tuturor romanilor. Nu vrem sa obtinem un titlu onorific, ci garantia ca vom trai mai bine. Urmatoarea guvernare presupune noi obiective. Am adus la indeplinire marile proiecte ale tranzitiei, in economie dar si in politica externa. Acum trebuie sa stabilim noile tinte catre care ne indreptam. Bunul mers al economiei si reusitele diplomatice vor trebui transformate in avantaje pentru oameni. Pentru fiecare roman, cresterea economica va insemna un loc de munca mai bun, mai bine platit, sau o pensie mai mare si, in mod necesar, posibilitatea unui trai decent; integrarea va insemna scoli mai bune, spitale moderne, drumuri la standarde europene. Intr–un cuvant, mai multe sanse si mai mult sprijin in viata fiecaruia.

— Cum vedeti, in acest context, misiunea Dvs. de eventual presedinte al Romaniei?

— Ca presedinte al Romaniei, eu voi fi puntea de legatura dintre Uniunea Europeana si poporul roman. Romania are nevoie de un presedinte european, de un presedinte negociator, de un presedinte diplomat, de un presedinte modern, de un presedinte priceput si apropiat de oameni. Romania are nevoie de un presedinte care stie cum functioneaza Uniunea Europeana. Eu cunosc in detaliu modul in care lucreaza institutiile europene. O mare parte a vietii mele a fost dedicata relatiilor internationale. Stiu cui sa ma adresez atunci cand e nevoie de un sfat de un sprijin, stiu cum sa vorbesc cu cei care decid si stiu cum sa aduc rezultate concrete pentru tara , asa cum am dovedit in acesti 4 ani. Romania are nevoie de un presedinte care stie cum functioneaza un guvern bun. Un demolator de guverne va lucra greu cot la cot cu un prim–ministru. Este extrem de important pentru mine, venind in fata dumneavoastra si in fata romanilor, sa spun ca am castigat o experienta formidabila, in acesti 4 ani care au insemnat, intr–un fel, o noua facultate, o facultate pe care sper, impreuna cu colegii mei, ca o vom absolvi atunci cand vom da examenul, in 28 noiembrie. In tara noastra nimeni nu trebuie uitat sau lasat in urma. Voi fi un avocat al oamenilor, un presedinte care va impune institutiilor acestei tari, o singura lege: "Oamenii inainte de toate". Si oamenii vor trai mai bine daca presedintele lor va sti cum sa atraga beneficiile integrarii. Cei care muncesc vor avea de castigat; agricultura va fi sprijinita si consolidata; valorile noastre culturale vor fi protejate si promovate. Acesta este mandatul meu de presedinte, in cateva cuvinte.

— In opinia Dvs., in urmatorii ani, de ce anume ar avea nevoie in mod special Romania si romanii?

— Romania si romanii au nevoie mai mult decat oricand de liniste si echilibru, nu de incrancenare. Au nevoie de acel sentiment al solidaritatii, care sa ne faca sa raspundem intr–un mod solidar tentatiilor individualismului. Am trecut printr–o perioada foarte complicata cu totii, am facut, cei mai multi, nu vreau sa vorbesc pentru toti romanii, multe greseli. Suntem acum mai intelepti. Suntem mai pregatiti sa facem ceea ce este necesar pentru societatea romaneasca. In locul dezbinarii, noi propunem unitatea. Trebuia sa spun uniunea si nu unitatea si trebuia sa adaug Uniunea Nationala. In locul rupturilor, noi propunem continuitatea lucrurilor bine facute, in locul improvizatiei, noi propunem seriozitatea.

— Care e principala promisiune facuta de Dvs. romanilor in 2000, adica in precedenta campanie electorala? Ce le promiteti acum?

— In 2000, am promis romanilor ca vom intra in Uniunea Europeana si in NATO. Am indeplinit aceasta promisiune. Astazi, in 2004, promitem oamenilor o viata mai buna. Suntem mandri de rezultatele noastre, dar stim ca nu este inca suficient. De aceea, vrem sa facem mai mult. Timp de patru ani, vom pune in practica programul de guvernare, astfel incat romanii sa aiba venituri mai mari si mai sigure. Sa fie mai bine protejati. Sa fie mai putin apasati de greutatile vietii si sa simta cu adevarat libertatile si drepturile pe care le–au castigat inca de la Revolutia din 1989. Nu va trebui sa acceptam ca cerul acesta plin de speranta la care romanii s–au uitat adeseori, asteptand vesti bune, sa fie innegurat de ideea ca dictatura este mai buna decat o libertate responsabila, ca unul stie mai bine decat toti ceilalti ce este bine pentru fiecare.

— La fel ca orice electorat, si alegatorii romani sunt discurajati din cauza unor promisiuni care nu le–au schimbat viata in bine…

— Stiu, romanii vor de la noi seriozitate, cinste, raspundere si solutii concrete. Ei nu asteapta demagogie. De noi depinde sa le pastram increderea sa le implinim asteptarile. Saracia este inca o mare problema in Romania, fiind resimtita de foarte multi romani. Ea persista pe fondul diferentelor dintre Romania si a proceselor de crestere din Romania, pe de o parte, si realitatea vietii occidentale fata de care incepem cu totii sa ne raportam. Administratia nu este inca suficient de eficienta, iar economia are inca nevoie de investitii pentru a–si consolida cresterea. In aceste conditii, fara continuarea ritmului de crestere economica, fara finalizarea reformei din administratie, iesirea din saracie a poporului roman nu se poate realiza.

— Romania, la fel ca si Moldova din stanga Prutului, a avut de suportat o grea dictatura. Spre deosebire de R. Moldova, insa, Romania s–a reformat mult mai usor la adevarata democratie. Cum inteleg romanii aceasta stare de a fi, Democratia?

— Democratia inseamna, in conceptia noastra, sa contribuim cu totii la binele tarii; am avut dictatura, sa facem in asa fel incat libertatea sa genereze progres. Sa facem in asa fel incat viata romanilor sa fie mai buna nu pentru ca exista un vataf care conduce institutiile tarii, ci pentru ca fiecare institutie a tarii va sti sa faca mai bine ceea ce stabileste Constitutia. Presedintele tarii nu poate sa fie un tar, care sa stabileasca cum sa traiasca romanii ce este bine pentru ei, am intrat in mileniul al treilea, incercam sa invatam de la UE ca modelul de presedinte nu mai este cel care a existat inainte de 89 in Romania si, in nici un caz, nu dorim un model de presedinte asemanator cu rolul presedintelui autocrat din unele foste republici sovietice. De aceea, avem nevoie sa construim pe o baza solida, pe ceea ce am facut bun pana acum, sa avem incredere in fortele noastre, in solidaritatea noastra, in valorile in care credem cu totii. Sa nu folosim greselile acestor ani pentru a justifica excesele impotriva democratiei. Viziunea mea este aceea a unei Romanii democratice, cu institutii care sa ofere cetateanului ocazia participarii responsabile la guvernare intr–un spatiu al libertatii reale, o Romanie sociala in care tinerii si varstnicii sunt solidari, o Romanie in care toti cetatenii se pot bucura de siguranta zilei de maine si de libertate. Pentru a atinge aceste obiective, Romania trebuie sa se afirme ca un stat de drept apropiat de cetatenii sai si care sa plaseze responsabilitatea si solidaritatea in centrul actiunilor sale. Am incredere in forta cetatenilor Romaniei, in viitorul clasei de mijloc, in viitorul care au inca venituri scazute, in viitorul familiei romanesti si a valorilor noastre traditionale, precum si in vointa tinerilor de a reusi.

— Afirmati, intr–un context, ca romanii, avand propriul destin si o tara proprie, ar trebui sa aiba constiinta de stapan si mentalitate de invingator. Cat de dificil e sa imbini aceste doua calitati importante?

— Intre aceste coordonate se defineste constiinta nationala. Ea trebuie sa ramana motivatia cea mai profunda a fiecarui cetatean roman, iar o conditie esentiala a realizarii proiectelor de dezvoltare nationala este definirea clara a raporturilor dintre cetateni si stat, dintre populatie si societate. Noi am trait vreme indelungata in ambiguitati, osciland intre statul paternalist si autoritar al societatii socialiste si teoreticul stat paznic de noapte al liberalismului livresc. Ca om politic sunt constient de nevoia de a defini clar si fara ambiguitati aceasta relatie intre politica si societate, intre stat si cetatenii sai, intre guvernati si guvernanti.

— Ce inseamna pentru Dvs. mandria de a fi roman?

— Spiritul national nu este un sentiment abstract. Identitatea nationala, demnitatea nationala, destinul national trebuie promovate prin vointa si actiuena noastra politica. Mandria de a fi roman nu e o stare contemplativa, ci este rod al indeplinirii misiunii noastre nationale. Astfel, actiunea noastra trebuie indreptata in urmatoarele directii: Destinul fiecarui popor sta in mainile sale. O conducere demna, atasata interesului national, isi va gasi prieteni in exterior si se va bucura de sprijinul neamului sau. Istoria romanilor dovedeste cu prisosinta acest adevar.

— Cum pot lupta romanii cu abuzurile demnitarilor de stat?

— Romanii nu pot capata demnitatea la care au dreptul daca functionarii de la ghiseu, politistii, gardienii publici, inspectorii financiari, alte organe de control, bodigarzii firmelor private sau superiorii lor de la serviciu abuzeaza de puterea pe care o au. Demnitatea umana trebuie respectata in toate conditiile, indiferent de statutul social sau cetatenesc al persoanei respective. Este o obligatie a tuturor, dar primii care trebuie sa o respecte sunt reprezentantii autoritatilor. Vom impune reguli prin care sa invatam sa respectam demnitatea individuala in scoli, in internate si in camine studentesti, in spitale si in institutiile medicale pentru persoanele cu dizabilitati, in caminele pentru copii si batrani, in inchisori si centre de reeducare, peste tot acolo unde un angajat al statului sau al comunitatii a fost investit cu autoritate in raport cu un cetatean. Trebuie sa privim in fata adevarul ca acest lucru nu ii afecteaza doar pe cei direct interesati, ci pe noi toti, intreaga noastra societate. Autoritate asupra publicului nu au numai functionarii publici. Au medicii in cabinetele medicale, policlinici si spitale, profesorii in scoli, licee si universitati, in general, intreg personalul care lucreaza in institutii care deservesc publicul, de la personalul de la ghiseele bancilor si pana la personalul de ordine si paza din firme. O parte a acestor institutii sunt publice, altele sunt private. Si unele, si altele atribuie personalului lor o anumita autoritate, mai mare sau mai mica, asupra publicului pe care il deservesc si de pe urma caruia isi castiga existenta. Autoritatea lor consta in dreptul de a actiona pentru respectarea regulilor si normelor institutiei respective, dar nici aceste reguli si nici comportamentele desfasurate pentru respectarea lor nu trebuie sa puna cetatenii in pozitii de inferioritate. Faptul ca o persoana este saraca, mai putin educata, apartine unei minoritati sau unei subculturi, are un handicap sau este doar pur si simplu diferita de ceilalti, nu trebuie sa devina niciodata un pretext pentru un tratament care sa ii afecteze demnitatea sau sa o consacre ca un cetatean cu mai putine drepturi. Este aici si o problema de educatie, dar pana cand reusim sa educam pe scara larga populatia — si chiar si autoritatile — in acest spirit, este necesara si utila interventia autoritatii statului.

— In acest sens, cum isi demonstreaza statul respectul fata de cetatean, cum poate capata increderea acestuia?

— In viziunea mea, principala forma prin care statul isi dovedeste respectul pentru cetatean o constituie garantarea drepturilor si libertatilor prevazute in Constitutie. Expresia cotidiana a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale este siguranta cetateanului in fata abuzurilor. Aceasta se refera, in principal, la siguranta proprietatii, la siguranta starii de sanatate, la siguranta alimentara, la ocrotirea persoanei, la accesul la educatie, la sansa unui loc de munca, la protectia familiei. Trebuie sa ne concentram activitatea asupra rezolvarii adevaratelor probleme ale romanilor, care afecteaza veniturile si bunastarea oamenilor si care reprezinta un risc sporit pentru securitatea nationala a Romaniei. Este vorba in primul rand de problema saraciei si a nivelului de trai si, in al doilea rand, de problema coruptiei. Am fost mult prin tara si am vazut conditiile de trai. Stiu ca, pana acum, nu s–a facut suficient pentru ca viata romanilor sa fie cea pe care o dorim cu totii. Coruptia e inca prea mare, iar veniturile sunt inca prea mici.

— Cum poate deveni credibil un politician?

— Oamenii politici trebuie sa ofere exemplul personal de loialitate fata de Romania si fata de neamul romanesc. O guvernare atasata interesului national este aceea care isi respecta cetatenii, consolideaza increderea romanilor in institutiile statului, exercita o autoritate reala si gospodareste eficient resursele disponibile. Ceea ce pot sa faca politicienii este sa captam asteptarile oamenilor, sa ne pliem la aceste eforturi ale populatiei, sa le dam o directie si un sens si sa ferim risipirea lor in slujba unor interese marunte sau conjuncturale. Sunt constient de faptul ca o astfel de risipa a alterat performanta guvernarilor anterioare, dar sunt ferm hotarat ca ea sa nu mai afecteze guvernarea care urmeaza. Fostul presedinte american J.F.Kennedy spunea candva: "Nu intreba ce poate face tara pentru tine, intreaba–te ce poti face tu pentru tara!". Daca ar fi sa formulez principiul politic al viitoarei noastre guvernari intr–o forma modelata dupa lozinca americana, cred ca acesta ar putea suna astfel: Intreaba–te ce trebuie sa faca tara pentru tine, pentru ca tu sa poti contribui la prosperitatea tarii! Acest principiu sta la baza constructiei Romaniei europene pe care o propun ca directie politica in perioada imdediat urmatoare.

— Cum apreciati astazi imaginea Romaniei in lume?

— Romania si–a castigat in ultimii patru ani respectul printre statele lumii. O politica externa activa, insotita, in plan intern, de o reforma reala, ne–au adus credibilitate si o imagine mai buna in lume. Romanii nu trebuie sa–si asocieze tara cu un spatiu al sacrificiului si al resemnarii. O imagine demna si pozitiva a Romaniei in lume, asa cum o avem astazi, este suportul patriotismului si al mandriei de a fi roman.

— Va multumim.

Un interviu de Z.G., realizat prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare.