Interviu cu Iurie Tap, primar de Floresti

— Dle Tap, in Postul Mare, ati avut parte de mai multe controale si interogatorii, legate, bunaoara, de concertul dedicat zilei de 8 Martie. Ce intrebari v–au adresat reprezentantii Procuraturii Anticoruptie si ce ati raspuns la ele?

— Intr–adevar, am avut «oaspeti» de la Procuratura Anticoruptie, care s–au aratat interesati de spectacolul organizat cu ocazia zilei de 8 Martie. La inceputul intalnirii cu ei am fost supusi unor interogatorii. Imi amintesc, la o precizare de a mea mi s–a replicat taios: aici noi adresam intrebari. Am fost nevoit sa fac referinta la drepturile si libertatile constitutionale, la eticheta, la deontologie, dar fara rost.

De altfel, reprezentantii Procuraturii Anticoruptie nu dispuneau de o delegare oficiala, ce le–ar fi permis sa efectueze vreo investigatie. Ar fi bine ca oamenii Legii sa cunoasca lucruri elementare, de procedura.

Desi erau comise gafe serioase de comunicare, am raspuns, totusi, la toate intrebarile privind organizarea si finantarea spectacolului. Mai mult decat atat, le–am prezentat copiile dispozitiei primarului privind organizarea activitatii, scrisorile adresate agentilor economici privind sponsorizarea acelui spectacol.

Deci, le–am demonstrat cu lux de amanunte ca declaratiile unor parlamentari la subiectul dat nu corespund adevarului.

— Cum s–a incheiat epopeea?

— Cu rusine pentru organizatori si executori, care, pur si simplu, au pierdut timpul in conditiile in care este atata adevarata coruptie in R. Moldova.

— De altfel, ce acte de coruptie ar trebui sa fie in vizorul Procuraturii Anticoruptie?

— In acest sens, Procuratura Anticoruptie, dar si toti actorii interesati de combaterea coruptiei, ar urma sa se preocupe de realizarea prevederilor Strategiei Nationale de prevenire si combatere a coruptiei, aprobata prin Hotararea Parlamentului R. Moldova nr. 421–XV din 16.12.2004, si ale Programului Preliminar de Tara. In actele respective sunt stipulate actiunile legale ce ar trebui intreprinse in acest sens.

In acelasi context ma intreb: care a fost sensul ca doi colaboratori a Procuraturii Anticoruptie sa se deplaseze la Floresti pentru a se interesa si a «investiga» un eveniment ordinar din viata orasului nostru? Este, cel putin, ridicol. Sa concepi un spectacol organizat de primarul orasului drept act de coruptie e mai mult decat stupid si banal.

— La ce controale a mai fost supusa Primaria Floresti? De ce autoritatile de stat acorda atata «atentie» primarilor si chiar reprezentantilor PLDM?

— Aparitia pe scena politica a R. Moldova a PLDM si activismul manifestat in aceasta perioada scurta deranjeaza partidul de guvernamant, care incearca, prin structurile de stat, dar si prin intermediul acolitilor sai, sa stavileasca elanul noii formatiuni. De aici vine si «atentia» sporita fata de reprezentantii PLDM.

— Nu regretati ca ati plecat din formatiunea care se pare ca nu prea are probleme cu autoritatile? In ce relatii sunteti cu partidele politice din care ati iesit?

— In pragul alegerilor locale din 2003, conducerea PDM a semnat un Acord politic cu PCRM, un argument fiind apararea si chiar promovarea reprezentantilor PDM, inclusiv sustinerea candidatilor in unele circumscriptii, ceea ce, de fapt, a fost o inselare.

Atunci am condamnat aceasta colaborare, fiindca un partid pretins democratic trebuie sa apere principiile democratice in tara si nu doar oamenii sai.

La alegerile din 25 mai 2006 am mers in calitate de candidat independent pentru a demonstra conducerii partidului, dar si reprezentantilor PCRM din teritoriu, ca importa omul, calitatile si prestanta sa, dar nu apartenenta politica.

Am fost ales din prima runda, detinand 59 la suta din voturi.

Alegerea mea pentru PLDM vine din dorinta de a realiza schimbarea in tara, de a promova politici bazate pe valori si pe conjunctura.

— De cati ani activati in administratia publica? De cati ani sunteti primar de Floresti? In toti acesti ani, cand V–ati simtit mai liber sa va exercitati functia?

— Activez in organele puterii locale din ianuarie 1991. Opt ani am indeplinit functia de vicepresedinte al fostului comitet executiv raional Floresti, iar in iunie 1999 am fost ales in functia de primar al or. Floresti.

Sunt la al treilea mandat, la fel castigat din prima runda (cu 61 la suta din voturi).

In perioada primului mandat (1999—2003) a fost foarte greu din cauza penuriei financiare, a datoriilor creditoare mostenite. Si daca nu am avut ajutor din partea autoritatilor publice de nivelul II (consiliul judetean, pe atunci) si a celor centrale, nu am avut nici piedici din partea lor.

In cel de–al doilea mandat (2003—2007), am activat sub presiunea permanenta a Consiliului raional, dar si a Guvernului. As face trimitere doar la «renumita» Hotarare de Guvern nr. 688 din 2003, prin care au fost stabilite statele tip pentru autoritatile publice locale. Documentul, de fapt, dicta statele functionale si organigrama puterii locale. Prevederile acestei Hotarari contraveneau Constitutiei (art. 109) si Cartei Europene «Exercitiul Autonom al puterii locale».

Mai popular, statele aparatului Primariei au fost reduse cu 45 %. Lipsa personalului necesar a avut un impact negativ asupra calitatii serviciilor prestate populatiei.

Modificarea Legii finantelor publice (nr. 397–XV din 16 octombrie 2003) a condus la o dependenta totala a Administratiei Publice Locale (APL) de nivelul I de consiliile raionale. In esenta, a fost consolidata verticala puterii, centralizarea administrativa excesiva urmand sa–i asigure partidului de guvernamant capacitatea unui control deplin si posibilitatea influentarii maxime a autoritatilor publice locale.

— Care sunt libertatile cele mai importante pentru un primar: cele financiare, politice, economice, psihologice? Ce va constrange acum cel mai mult?

— Lipsa reala a autonomiei locale, cadrul legislativ nefunctional. Pentru o activitate eficienta primarul are nevoie de reguli clare de joc, adica de un cadru legal bine pus la punct. Pornind de la sistemul bugetar existent, dar si de la prevederile Legii finantelor publice locale, APL nu pot functiona fara suportul financiar al APC. Aceasta se refera, in primul rand, la investitiile capitale care lipsesc in calitate de parte componenta a bugetelor locale.

In acest sens, puterea centrala sprijina puterile locale. Dar haideti sa vedem cum se face acest lucru.

Un studiu realizat de experti ai IDIS «Viitorul» arata ca, in ultimii 4 ani, din 898 de primarii au beneficiat de investitii 644.

Investitiile capitale au fost alocate neproportional, de la caz la caz, diferenta dintre volumul alocat pentru cea mai mica investitie fiind diminuat de 15 mii de ori in raport cu cea mai mare investitie.

Si, principalul: din primii 20 de beneficiari de investitii, care au primit in total 723 mil. lei (50,2 % din totalul investitiilor), 14 sunt localitati cu primari alesi pe listele PCRM, iar 5 — localitati conduse de primari independenti.

Circa 70% din toti primarii alesi pe listele PCRM au primit investitii capitale in anul 2007, iar dintre cei necomunisti, doar 32 %.

In concluzie, putem spune ca factorul politic este criteriul de baza in alocarea finantelor publice.

De altfel, se impune si intrebarea: oare acest fenomen nu este un exemplu clasic de corupere politica?

— Cum se manifesta verticala puterii actualmente? Cine asculta vocea puterii locale in prezent?

— Chiar daca au fost adoptate Legea 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativa si Legea 436 din 28.12.2006 privind administratia publica locala, legi care sunt acceptabile si corespund rigorilor Constitutiei R. Moldova, Cartei Europene «Exercitiul Autonom al Puterii Locale», sistemul de administratie publica locala ramane unul centralizat. Pana in prezent nu este adoptata Legea finantelor publice locale care ar fi conformata legilor 435 si 436, si, de facto, Legea privind finantele publice locale din 16.10.2003 limiteaza drepturile comunitatilor locale, influenteaza negativ dezvoltarea locala.

APC nu doresc sa dialogheze cu puterea locala. Astfel, Liga Nationala a Asociatiilor de Primari, care reprezinta peste 500 de primari (din 898) , s–a adresat in repetate randuri catre Parlament, Guvern, MAPL, dar nu am fost auziti. La 3 februarie a fost convocata adunarea generala, la care au fost prezenti 323 de primari. Nici de data aceasta APC nu a raspuns invitatiei la dialog.

Vorbeam despre necesitatea adoptarii Legii finantelor publice locale. In acest sens, Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administratia publica locala, art. 81 (6) prevede expres ca «orice modificare a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice locale va fi coordonata in mod obligatoriu cu structurile reprezentative ale autoritatilor publice locale».

Cu toate ca proiectul noii redactii a LFPL a fost inaintat de catre Ministerul Finantelor in Guvern, Consiliul National al LNAPM nici macar nu a fost consultat, nemaivorbind de coordonare, asa cum prevede legislatia.

— PLDM, din care faceti parte, a initiat procedura de colectare a semnaturilor in vederea initierii unui referendum care ar decide daca cetatenii R. Moldova doresc sau nu sa–si aleaga in mod direct presedintele. Ce spune lumea de la Floresti despre aceasta intentie?

— Majoritatea absoluta a celor cu care am discutat sustin initiativa noastra si considera important sa participe personal la alegerea presedintelui R. Moldova.

— Cum decurg vizitele autoritatilor centrale la Floresti?

— Traditional. Este, de fapt, un mecanism al partidului de guvernamant, care nu iese niciodata din campania electorala. Cu orice prilej, reprezentantii PCRM le spun oamenilor ca doar pe ei ar trebui sa–i voteze in continuare. Acum vorbesc despre alegerile din 2009, desi, oficial, campania nu a inceput inca.

— Ce v–a impresionat cel mai mult in ultimul Barometru al Opiniei Publice?

— Poporul, totusi, gandeste. Se pare ca oamenii incep sa inteleaga ce se intampla in R. Moldova. Observam ca credibilitatea politicienilor, a structurilor statale, este direct proportionala calitatii vietii populatiei.

— Recent, Transparency International a elaborat un studiu privind fenomenul coruptiei. Politia detine si in continuare un loc «important» in topul celor mai corupte domenii din R. Moldova. Cum poate fi diminuat acest fenomen in aceasta structura de forta?

— Este necesar de a face transparenta activitatea MAI, democratizarea acestuia prin selectarea cadrelor de conducere prin concursuri publice, asigurarea controlului activitatii politiei din partea statului (in special a Parlamentului), dar si a societatii civile. Fenomenul coruptiei pe plan local conduce la pierderea increderii populatiei in puterea locala, dar si la depravarea acesteia, influenteaza negativ dezvoltarea locala.

— Ce impact are fenomenul coruptiei la nivel local? Ce intreprindeti ca cetatenii din Floresti sa nu fie tratati in stil birocratic de catre functionarii Primariei?

— Dupa parerea mea, un rol important il are pregatirea specialistilor. In acest sens suntem preocupati de instruirea lor, de formarea viziunilor, dar si de modificarea acestora. Un rol decisiv revine procesului de transparenta in activitatea primarului si a primariei, care de fapt este stilul nostru de activitate.

Problema lucrului cu cetatenii este permanent in vizorul primarului. Periodic, la sedintele operative ( cu serviciile subordonate consiliului orasenesc, dar si cu specialistii primariei) se analizeaza starea de lucruri din domeniu, dupa caz, se intreprind masurile de rigoare.

— Din ce cauza, totusi, autoritatile de la Chisinau refuza sa semneze Acordul despre Micul Trafic de Frontiera?

— In mod normal, R. Moldova urma sa salute acest pas, iar cetatenii din raioanele de frontiera, respectiv comunitatile din ele, ar fi avut de castigat. Avem si numeroase exemple in acest sens. Dar ambitiile politice pentru unii sunt mai presus decat interesele cetatenilor.

— Cum se va rasfrange acest refuz asupra situatiei cetatenilor care ar putea beneficia de prevederile Acordului respectiv?

— Evident, foarte multi cetateni vor rata posibilitatea de a–si aranja un pic afacerile si de a–si asigura un trai decent.

— Daca ati avea intalnire cu Pestisorul de Aur, care sunt cele trei lucruri pe care le–ati cere pentru Floresti? Dar pentru Dvs. personal?

— Credinta, iubire, speranta.

— Cum se manifesta efectele migratiei in localitatea Dvs.?

— Acum 2–3 ani, florestenii intorsi de la castig au inceput sa investeasca in diferite afaceri, de regula servicii, comert, contribuind astfel la dezvoltarea comunitatii. Pe de alta parte, plecarea fortei de munca calificate se resimte in toate domeniile. Nemaivorbind de plecarea parintilor. In scolile din oras avem peste 300 de copii care au ramas la bunei sau chiar la vecini.

— Care e puterea micului business in centrele raionale? Ce directii de activitate economica sunt acum in voga?

— Vorbind despre Floresti, putem spune ca micul business inseamna peste 400 de afaceri la 01.01.2008, circa 2000 locuri de munca, impozite in buget, dar si amenajarea exemplara (edificii frumoase, terenuri aferente ingrijite).

Dezvoltarea micului business este o prioritate strategica. De rand cu solutionarea problemei locurilor de munca, se asigura diversificarea economiei locale. Sutele de intreprinderi mici si mijlocii sunt mai viabile in conditiile economiei de piata.

Prin intermediul micului business se asigura prestarea mai multor servicii, inclusiv alimentatie publica, reparatii si spalatorii auto, foto, bai publice, institutii farmaceutice, comertul cu amanuntul s.a.

Dezvoltarea micului business inseamna si crearea paturii avute, care isi asigura propria bunastare, creand si pentru altii locuri de munca.

In randul afacerilor prevaleaza comertul, cu 290 unitati, alimentatia publica — 27 (inclusiv 4 brutarii), constructiile — 12 unitati, deservirea sociala — 37 unitati.

— Ce mai e cu Bisericile de la Floresti? Ce e cu cea din cort? Dar cu cea de langa cort?

— Ambele comunitati activeaza, litigiile se solutioneaza pe cale judiciara. Sper sa gasim varianta optima.

— De fapt, care sunt puterile cele mai importante intr–o localitate, Primaria sau politia, sau CCCEC, sau oamenii bogati, sau oamenii cu relatii mai sus?

— Puterea reala este a comunitatii, delegata prin alegerea consiliului local si a primarului. La Floresti consiliul si primarul orasului sunt cu adevarat puterea reala, cea care reprezinta comunitatea.

— Cine va este un exemplu in viata? Dar in activitatea politica?

— Parintii si buneii mi–au dat o educatie aleasa, m–au invatat sa muncesc si sa fac bine. Exemplul lor m–a calauzit in ceea ce am realizat.

— Spuneti cateva cuvinte despre familia Dvs.? Cat timp petreceti cu familia?

— Sotia — Elena, programator de specialitate, este pedagog. Feciorii, Iurie si Vlad, sunt elevi la Liceul moldo–turc din Chisinau (cl. XI si cl. X). Mai avem doi copii, Eduard si Carolina, care sunt casatoriti, dar si doi nepoti, Cristinel si Mihaita. De fapt, si nora, Aliona, si ginerele, Oleg, se inscriu in familia noastra mare.

Sunt cu totii bucuria si mandria noastra.

Din pacate, pentru familie imi ramane cam putin timp, dar ne straduim sa fim impreuna la sarbatorile traditionale, dar si la cele de familie. Gasesc timp pentru a juca fotbal cu feciorii si cu prietenii lor, pentru plimbari cu nepoteii.

— Va multumim pentru acest interviu.

Pentru conformitate, Ziarul de Garda