Intre Guvern si beneficiari, ajutoarele umanitare s–au stricat

Din cauza secetei, familiile cu venituri mici si–au redus consumul alimentar, au renuntat la tratamentul medical si au indurat frig. In acelasi timp, loturi de ajutoare umanitare venite in R. Moldova, s–au stricat sau chiar «s–au pierdut» in drumul lung, de luni de zile catre sinistrati. Intre 15 si 30 la suta dintre cartofii distribuiti beneficiarilor nu au mai putut fi utilizati, alimentele trecute la pierderi avand un pret exagerat de mare si au fost pastrate luni in sir in conditii neadecvate.

Potrivit site–ului www.tender.gov.md, din septembrie 2007 si pana in prezent, R. Moldova a primit prin intermediul Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare (ARMAPAU), ajutoare materiale pentru depasirea consecintelor secetei, in suma de aproape 31 milioane lei. Potrivit lui Ion Turcan, directorul general ARMAPAU, pana la 6 februarie 2008, din cantitatea totala de ajutoare umanitare, (vezi caseta 1), au fost distribuite cca 2 622 tone.

«Ajutoarele (faina de grau, cartofi proaspeti, orez si lapte praf) au fost distribuite conform planurilor aprobate de catre Comisia interdepartamentala pentru ajutoare umanitare (CIPAU), beneficiari fiind azilurile de batrani, centrele de plasament pentru copii si persoane cu disabilitati, internate psihoneurologice, societati ale invalizilor etc, in total, peste 218 institutii» se arata in raspunsul ARMAPAU catre Ziarul de Garda din 6 februarie 2008.

Solicitat sa ne indice exact care au fost beneficiarii finali ai ajutoarelor umanitare, directorul ARMAPAU ne–a redirectionat spre site–ul institutiei, www.tender.gov.md, unde, potrivit lui putem obtine o «informatie mai ampla referitoare la ajutoarele umanitare acordate R. Moldova in scopul atenuarii consecintelor secetei, inclusiv beneficiarii acestora».

Vizitand site–ul Agentiei ne–am convins de faptul ca aparent, ajutoarele au fost distribuite transparent, corect si la timp. Insa o analiza mai ampla a listelor de beneficiari si contactarea acestora au ridicat mai multe semne de intrebare.

Ajutoare «pastrate», putrezite si apoi distribuite

La 11 octombrie 2007, Romania a acordat cetatenilor R. Moldova asistenta materiala pentru atenuarea consecintelor secetei din vara trecuta. Lotul de ajutor umanitar a constat din 600 tone faina de grau, 1500 tone de grau alimentar, 400 tone de cartofi proaspeti si 40 tone de lapte praf. Ajutoarele au fost stocate la depozitele ARMAPAU, o comisie speciala urmand sa intocmeasca listele institutiilor care urmau sa primeasca produsele acordate de Romania.

Centrul de reabilitare social–medicala pentru persoane in etate si disabilitati «Renastere» din orasul Rascani, este unul dintre beneficiarii ajutoarelor umanitare oferite de statul roman. Directoarea centrului, Ludmila Tanasoglova ne–a declarat ca institutia pe care o conduce a primit din partea ARMAPAU un lot de 600 kg de cartofi. Dar, cartofii care au intrat in R. Moldova la inceputul lunii octombrie, au ajuns la azilul de batrani cu doua luni mai tarziu, la inceputul lunii decembrie. De aceea, administratia centrului a fost nevoita sa arunce la gunoi aproape jumatate din cartofii oferiti, pentru ca acestia erau stricati.

«Cartofii erau putrezi, curgea apa urat mirositoare din ei» ne–a spus Ludmila Tanasoglova. «A fost creata o comisie care a stabilit ca mai mult de 200 kg de cartofi trebuie aruncati. Bine ca procurasem cartofi mai buni si puteam sa–i pastram pentru a o folosi pe cea de o calitate proasta adusa din Chisinau. Ne–a fost foarte greu, pentru ca am contat pe acest lot de ajutoare. Atunci cand am stabilit portiile de mancare, am hotarat sa utilizam zilnic cate 10 kg de cartofi. Insa dupa ce am aruncat o parte dintre ei, a trebuit sa reducem cantitatile la jumatate. Va dati seama ca acest lucru s–a rasfrant asupra calitatii alimentatiei batranilor. Daca bolnavului ii dam mai putina mancare decat trebuie, ce fel de ingrijire e asta?».

De Anul Nou, cartofi asteptati din octombrie

Ludmila Tanasoglova s–a aratat nemultumita si de faptul ca in factura de expeditie pretul pentru un kg de cartofi era de 7,33 lei, dublu fata de pretul de piata a legumelor. «Mai bine cumparam noi de la piata cartofi cu 4 lei, dar macar eram siguri ca sunt de calitate».

Ea spune ca din sacii cu cartofi curgea «suc de cartofi», deja. «Am chemat SANEPID–ul care s–a convins ca legumele nu puteau fi folosite in alimentatie. Nu ne plangem, dar daca aruncam 200 kg de cartofi, din ce bani sa achizitionam altii, pentru a umple golul?» se intreaba directoarea centrului «Renastere».

Aceeasi situatie ne–a relatat–o si Tamara Soltan, directoarea Centrului de plasament temporar pentru invalizi si pensionarii singuratici din comuna Susleni, r–ul Orhei, care a primit de la. ARMAPAU 450 kg de cartofi. Cartofii au ajuns la destinatie pe data de 29 decembrie, la 8 saptamani de la sosirea ajutoarelor.

«Legumele erau aproape putrede. Ei, dar in orice caz multumim si de atata. Ca sa nu se strice ceilalti cartofi, i–am ales si am aruncat pe cei stricati. Nici nu stiu cum sa zic, ca sa nu mi se reproseze ca scot gunoiul din casa. Sa spun ca 50 de kg am aruncat, sa nu fie chiar foarte mult? Legumele au fost transportate la raion de la Chisinau pe 21 decembrie. Pe 29 decembrie din banii mei i–am transportat la Susleni. De Anul Nou, am ales cartofi stricati» isi aminteste Tamara Soltan.

Facerea de bine…

Pana a fi distribuiti catre beneficiari, cartofii au fost pastrati la baza de depozitare a ARMAPAU, in cadrul combinatului «Liman». Constituit in 1946, depozitul a fost o subdiviziune secreta a Sovietului Komisarilor Norodnici al Uniunii Sovietice si tocmai in 1992, conform unui decret prezidential, a fost inclus in sistemul pastrarii rezervelor de stat ale Republicii Moldova. Principala activitate a combinatului este acumularea, stocarea si pastrarea ajutoarelor umanitare transmise in adresa statului.

Directorul combinatului «Liman» Nicolae Cornegruta, a declarat pentru Ziarul de Garda ca legumele oferite de statul roman erau «bunicele». «Oricum, nu erau mai rai decat cartofii nostri care se comercializeaza in Piata. Ajutoarele sub forma de cartofi au venit la in luna octombrie. Noi nu incasam plati pentru faptul ca depozitam si pastram ajutoarele umanitare. Institutiile carora li se ofera ajutoarele singure trebuie sa–si asigure transport pentru a lua colecta». Intrebat de ce a durat aproape doua luni distribuirea cartofilor, directorul «Liman» a mentionat ca institutia pe care o conduce nu stabileste cand trebuie sa fie impartite ajutoarele, ci doar le depoziteaza. Referindu–se la calitatea cartofilor, Nicolae Cornegruta a negat faptul ca legumele s–ar fi stricat in depozitele institutiei. «Ei, poate un cartof, doi, dar acest lucru nu inseamna ca erau stricati».

Surse din cadrul aceleiasi institutii, solicitand anonimatul ne–au confirmat totusi ca o buna parte dintre legume s–au alterat in depozite. «In lunile de toamna au fost ingheturi. Depozitul nu era destul de aerisit, si nici destul loc nu aveam, din care cauza foarte multi cartofi s–au stricat. De vina nu suntem noi, ci cei de sus (ARMAPAU, n.r.) care au distribuit cu intarziere ajutoarele. Nu s–a tinut cont de faptul ca depozitul nostru nu este beci pentru a putea depozita astfel de marfa, si ca nu se incalzeste. E adevarat ca probleme cu cartofii au fost, poate o parte dintre ei sa fi inghetat. Depozitele noastre au conditii sa pastreze celelalte ajutoare umanitare, faina, orez, dar nu cartofi. Multi dintre beneficiari nici nu doreau sa vina sa–si ia marfa, va dati seama ca nu le era convenabil sa vina tocmai de la Edinet pentru 200 kg de cartofi».

Cartofi pentru cei cu surplusuri

Printre cei care au primit 200 de kg de cartofi se numara si Scoala de Meserii nr. 10 din or. Briceni. Alexandru Burdujan, directorul institutiei ne–a declarat ca a fost nevoit sa arunce a patra parte din cartofi. «I–am primit la finele lunii noiembrie. S–a format o comisie care a stabilit ca 48 kg de cartofi erau stricati. In general, nu inteleg de ce anul acesta, cand la Briceni s–au facut cartofii ca niciodata, ni s–au trimis tocmai de la Chisinau si inca stricati pe de–asupra?"» se intreaba Alexandru Burdujan. «Noua puteau nici sa nu dea acesti cartofi. Din partea ARMAPAU am mai primit si faina, aceasta era de buna calitate».

Potrivit expertului economic IDIS «Viitorul», Viorel Chivriga, organele care efectueaza administrarea si coordonarea activitatii de receptionare si distribuire a ajutoarelor umanitare sunt ARMAPAU, comisia interdepartamentala pentru ajutoarele umanitare, comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare si comisiile specializate. «In opinia mea, tot ce este legat de ajutoarele umanitare constituie subiecte destul de sensibile si necesita a fi analizate cu atentie. Privitor la actiunile sau inactiunile organelor care efectueaza administrarea si coordonarea activitatii de receptionare si distribuire a ajutoarelor umanitare, este dificil sa vii cu calificari, din simplul motiv ca, nu exista o transparenta totala asupra beneficiarilor finali» a mentionat expertul.

Solicitat de Ziarul de Garda, seful directiei Ajutoare Umanitare din cadrul ARMAPAU, Mihail Malic a mentionat ca pana in prezent la Agentie nu au parvenit plangeri din partea beneficiarilor referitoare la calitatea ajutoarelor umanitare.

Intrebat de ce calitate au fost ajutoarele umanitare oferite de statul roman, Mihail Malic a declarat ca absolut toate loturile de ajutoare care sunt oferite R. Moldova, fie in adresa statului sau a formatiunilor obstesti, inainte de a fi introduse in tara trebuie sa detina un set de documente, inclusiv acte cu privire la originea, calitatea, inofensivitatea lor sanitara, etc. «Eliberam autorizatie pentru import numai dupa ce ne incredintam in inofensivitatea ajutoarelor. De fapt, SANEPID–ul elibereaza preventiv un certificat prin care obliga receptionarul de ajutoare umanitare (ARMAPAU, n.r.) sa prezinte mostre din lotul respectiv, in vederea obtinerii permisiunii de a le transmite spre consum beneficiarilor».

Seful Directiei Ajutoare Umanitare a confirmat faptul ca cartofii oferiti de Romania au fost pastrati in depozitele combinatului «Liman». «Cat priveste cartofii, atat din Romania, si mai ales cei din Turcia, au fost incarcati in masini pentru a fi trimisi spre R. Moldova imediat ce au fost culesi in camp. Cartofii din Romania veneau de la Harghita din Transilvania, si va dati bine seama ca din pamantul cald au fost incarcati in saci, pastrati vreo saptamana in masina, apoi transportati in alt mediu de temperatura. Evident ca atunci cand au fost descarcati cu sacii in depozit, numaidecat s–au alterat din cauza diferentei de temperatura. Erau o parte si stricati. Au fost vreo sase–sapte tone de cartofi afectati».

Oficial, ajutoarele s–au impartit «rapid»

Pentru distribuirea cartofilor oferiti de Romania a fost creat un grup de lucru din care faceau parte vice–ministrul Educatiei, Valentin Crudu, angajati ai Ministerului Protectiei Sociale si Familiei, Administratiei Publice Locale, de la ARMAPAU si SANEPID.

Potrivit lui Mihail Malic, tinand cont de faptul ca vremea de afara se racea, grupul de lucru s–a straduit sa imparta ajutoarele in mod rapid. Potrivit reprezentantului ARMAPAU, rapid a insemnat o luna, sau chiar mai mult. «E adevarat ca nu eram pregatiti pentru asa o cantitate de cartofi. Am fost nevoiti sa angajam suplimentar muncitori, pentru a eficientiza distribuirea cartofilor. Institutiile care le–am numit mai sus s–au straduit sa imparta cat de cat rational ajutoarele. E adevarat ca unele institutii ne–au reprosat ca nu–i tine pielea cat dubala, nu le era convenabil sa vina de la Edinet pentru 200 kg de cartofi, dar noi ne–am condus de principiul sa putem ajuta pe cat mai multi».

Potrivit studiului «Identificarea victimelor secundare a consecintelor secetei 2007—2008» realizat de CBS–AXA la comanda organizatiei cehe CARITAS, din cauza secetei 4 din 10 familii au facut economii in ceea ce priveste proviziile pentru incalzire, unii dintre ei indurand destul de des frigul. Potrivit studiului, scopul caruia este facilitarea directionarii corecte a ulterioarelor donatii de care va beneficia R. Moldova, multe familii au optat pentru reducerea consumului alimentar, precum si excluderea unor alimente din meniul zilnic, cum ar fi produsele lactate, carnea etc. De asemenea, multe din persoanele care sufera de boli cronice nu mai pot continua tratamentul.

Guvernul, ocolit de donatori

Amintim ca unele organizatii internationale si guverne straine cum ar fi UNDP si SUA au hotarat sa distribuie ajutoarele independent, «ocolind» ARMAPAU.

Solicitata de Ziarul de Garda, Ambasada SUA mentionat ca independent s–a ocupat de achizitia si distribuirea ajutoarelor. «Nu am lucrat prin intermediul Directiei ajutoare umanitare, pentru ca aceasta este practica standard pentru USAID — de a se ocupa singuri de achizitii in tarile in care activeaza. Ajutoarele au fost distribuite gospodariilor individuale in cinci raioane: Orhei, Singerei, Telenesti, Rezina si Soldanesti. In total au fost acumulate si distribuite 518 tone de seminte de griu si 100 tone de seminte de orz pentru grupul de beneficiari de 1539 mici agricultori comerciali. Acestea au fost semanate deja si sunt acum in pamint pentru recolta de primavara» se arata in raspunsul Ambasadei.

Solicitata sa ne explice in ce mod Guvernul SUA a conlucrat cu Guvernul R. Moldova pentru a distribui ajutoarele umanitare si cit de deschise si operative au fost autoritatile R.Moldova, Ambasada SUA a mentionat «Nu am lucrat cu Guvernul Moldovei pentru a distribui ajutoarele. Noi am informat Guvernul Moldovei despre ceea ce facem, dar am luat deciziile privitor la beneficiari independent».

Si PNUD Moldova a distribuit ajutoare, ocolind ARMAPAU, dar incluzand mai multe institutii locale si internationale in procedura de identificare a victimelor secetei si a necesitatilor acestora. «Beneficiarii care au primit toamna trecuta seminte de grau, fertilizanti si motorina, in total aproximativ 20 mii 500 de familii de fermieri, au fost identificati si selectati de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care este partenerul de implementare a proiectului ONU «Acordarea asistentei de urgenta si a asistentei tehnice in depasirea crizei secetei". Beneficiarii au fost selectati de catre o comisie creata la nivel de comunitate, dupa care lista acestora a fost aprobata de comisii similare formate la nivel raional si national. Pachetele umanitare au fost distribuite in 18 raioane din republica, care au fost identificate ca fiind cel mai grav afectate de seceta din vara anului 2007, bazandu–se pe evaluarile comune efectuate de catre Organizatia Pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) si Programul Mondial pentru Alimentatie (WFP). Procesul de distribuire a pachetelor a fost monitorizat de catre Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala (ACSA), care a fost contractata de catre PNUD in urma unui tender,» se spune in scrisoarea PNUD remisa la redactie.

500 pe hartie, 50 in realitate

«Pierderea» cartofilor oferiti de statul roman in vederea atenuarii consecintelor secetei nu a fost singura incalcare pe care descoperita in activitatea ARMAPAU. Dupa o cercetare mai amanuntita a informatiei plasate pe site–ul ARMAPAU am constatat ca suma ajutoarelor oferite unor beneficiari a fost dublata, desi in realitate acestia au primit numai o parte din lotul specificat de ajutoare.

Spre exemplu, potrivit site–ului www.tender.gov.md, comuna Romanesti, r–ul Straseni a primit de doua ori un lot de 2,5 tone faina in valoare de 21 mii 950 lei fiecare. Contactata telefonic, secretara Consiliului raional, Valentina Chirimciuc, a infirmat aceasta informatie, declarand ca de catre ARMAPAU primariei Romanesti a fost oferit un singur lot de 2,5 tone faina.

Aceeasi situatie ne–a relatat–o si directoarea Casei de Copii din orasul Balti, Reaboi Valentina. Potrivit site–ului Agentiei, institutia pe care o conduce a primit de doua ori cate 100 kg de faina, in suma de 878 lei. «Am primit 100 kg de faina nu 200» ne spune femeia, demonstrandu–ne faptul si printr–o factura de expeditie.

La Ceadar–Lunga am descoperit ca o institutie a primit de 10 ori mai putini catofi de cat era indicat pe site. Spre exemplu, potrivit tender.gov.md, Centrul de reabilitare pentru copii–invalizi din mun. Comrat a primit din partea ARMAPAU 500 kg de cartofi. In realitate, institutiei i–au fost oferite numai 50 de kg. «Gradinitele si scolile au primit tone de cartofi, noi am luat doar 50 de kg de cartofi, dintre care 8 erau stricate. Ni s–a propus mai mult dar nu am acceptat pentru ca ingrijim putini copii. Poate e o greseala» ne–a spus directoarea Centrului Valentina Micotina. «Greseala» in cauza indica o diferenta de suma de 3 mii lei.

Solicitat sa comenteze inexactitatile plasate pe site–ul ARMAPAU, Mihail Malic a mentionat ca agentia pe care o reprezinta nu este responsabila de modul in care a fost plasata informatia. «Ne–am straduit sa facem acest site pentru ca publicul sa poata vizualiza toata informatia cu privire la modul de repartizare a ajutoarelor. De la noi s–a cerut tot spectul de informatie referitoare la subiect, pentru a fi plasat pe site. Cine se face vinovat, nu stiu, si ma intreb cat de interesanta este aceasta informatie pentru cititorii Ziarului de Garda si cat de corect e sa dam vina pe cineva. Insa in mod special pentru plasarea informatiei pe site a fost angajata o persoana da catre PNUD».

Mentionam ca in raspunsul sau din 6 februarie 2008, directorul general ARMAPAU, Ion Turcan, a fost cel care ne–a redirectionat spre site–ul Agentiei pentru a obtine o «informatie mai ampla referitoare la ajutoarele umanitare acordate R. Moldova in scopul atenuarii consecintelor secetei, inclusiv beneficiarii acestora».

«Pedepsiti» in conformitate cu legislatia in vigoare

Solicitat sa comenteze cine ar trebui sa raspunda pentru sutele de kg de ajutoare umanitare pierdute, si cine ar trebui sa traga la raspundere autoritatile pentru aceste pagube cauzate, expertul IDIS–«Viitorul» a mentionat ca problemele legate de ajutoare umanitare sunt reglementate de Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate R. Moldova (din 2002) si regulamentul respectiv adoptat de catre Guvern. "Conform legii, repartizarea ajutoarelor umanitare, nu se face de catre o persoana, ci de catre un organ colegial — o comisie, grup de lucru etc. Iar, incalcarea modului de pastrare, evidenta si repartizare a ajutoarelor umanitare, poate duce la aplicarea pedepselor "in conformitate cu legislatia in vigoare», dupa cum se mentioneaza in legea data. Astfel, in acest caz, daca se face o ancheta si se constata vinovatia unor functionari in taraganarea solutionarii problemelor date si in cauzarea unor prejudicii, atunci, fata de astfel de persoane, dupa caz, poate fi aplicata diferite tipuri de raspundere juridica: disciplinara, materiala, administrativa si penala. Tipul si forma raspunderii depinde de gravitatea cauzei, vinovatia, marimea prejudiciului etc. In special, din punct de vedere juridic si in dependenta de fiecare caz concret, actinile sau inactiunile culpabile ale persoanelor implicate, pot fi calificate ca neglijenta in serviciu, abuz in serviciu etc» a specificat Viorel Chivriga.

Diana RAILEAN

Acest articol apare cu sustinerea programului Consolidarea Capacitatii de Monitoring a Societatii Civile in R. Moldova (CCMSCM), finantat de Guvernul SUA prin intermediul Corporatiei Provocarile Mileniului si administrat de Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID). CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educationala (AED), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetari si Schimburi Internationale (IREX). Opiniile exprimate in material apartin autorului si nu reflecta neaparat punctele de vedere ale USAID, AED sau IREX.