Pe 6 februarie, Mircea Chistruga, regizorul talentat, prietenul prin vocatie si omul, frumos admirat de toata lumea, a facut 60 de ani! Pe 5 februarie seara l–am gasit impreuna cu Vlad Druc in biroul din str. Puskin, 24. Vlad i–a facut un portret pe care il reproduc: «Scriitorul japonez, Haruki Murakami, spune ca amintirle sunt un combustibil pentru noi, nu stiu ce va fi in viitor cu mine si cu Chistruga, dar in trecut stiu ca au fost 40 de ani de prietenie! Acest combustibil imi asigura existenta, nu–mi pot imagina ce ar fi fost viata mea, biografia mea de creatie, studentia mea si chiar destinul meu omenesc fara Mircea, el este in realitatea vietii mele». In sala din care stapanul plecase, iar cel nou inca nu venise il ascultam pe Mircea si aveam impresia ca privesc un film documentar. Mi–am amintit simfonia «Tablouri dintr–o expozitie», de Modest Musorgski, inspirata de expozitia unui prieten. Adunandu–le la un loc, cele 10  tablouri» din cei 60 de ani de viata ai lui Mircea, pot fi numite sugestiv:

1.«Pastrez imagini de la varsta de 2 ani, foarte clare, limpezi. M–am dus la scoala in trei randuri, la 4 ani am mers prima data, intelegeam tot, dar nu–mi convenea regimul, programul. Odata am iesit de la lectii si m–am intalnit cu tata, care era directorul scolii. M–a intrebat de ce nu–s la lectii, eu i–am raspuns "Ma doare capul!". La 5 ani m–am dus cu toata seriozitatea la scoala. Am frecventat lectiile pana la Anul Nou si m–am imbolnavit. In anul urmator, cand aveam 6 ani, m–am dus la scoala din Sculeni, raionul Sculeni, in clasa intai. Pe urma ne–am mutat la Hancesti, la Bardar.»

2. «Intr–o zi a venit un necunoscut si a intrat in cancelarie. Intr–un colt, viorile, mandolinele erau atarnate pe un perete. El a luat vioara si a incercat sa cante. Necunoscutul m–a intrebat unde ar putea gasi o bucata de sacaz. "Ca sa cante bine, arcusul trebuie uns cu sacaz. Aveti moara?" Am pornit spre satul vecin, Bocsa. Morarul ne–a spus ca nu mai au demult sacaz, ei ung cureaua cu smoala.
Ne–am intors la Sculeni. Necunoscutul era Grigore Grinco, profesor universitar. M–a impresionat ca vroia sa cante la vioara. Intalnirea cu Grig Grinco si Gheorghe Bogaci "m–a modelat" intr–un mod mai special».

3. «Anul 1959. Am venit la Chisinau sa invat la singura scoala romaneasca din oras, nr.1.  Eram in clasa, "A". Directorul, dl Luca, ne numea «intelighentia». Am fost coleg cu Lucia Dumitriu, Lidia Vasilache, Maria Chetrusca, Valeriu Manole, Rolan Vieru, Misu Harbuz si Victor Neagu. Mai tarziu a venit si Lica Sainciuc. Il aveam diriginte pe Zahar Techinovschi, un intelectual de clasa. Scriam in grafie latina, nu deranja pe nimeni. La pauze, vorbeam ruseste. Eram prin clasa a 9–a cand s–a intamplat "incidentul" cu lozinca scrisa pe peretele scolii. Mihail Luca fost demis.»

4. «Bodiul, pe atunci prim secretar, a vrut sa anticipeze evenimentul si a facut schimbari drastice pentru destinele unor oameni . Si in Georgia s–au facut schimbari, dar georgienii au fost mai loiali, mai diplomati, or, la noi, Bodiul a vrut sa fie mai tare decat Moscova. Dupa plenara cc al pcus au suferit multi, arta trebuia sa fie pe placul majoritatii, "coborata in popor", clasa muncitoare era favorita sistemului. (anul 1970) »

5. «Dedublarile, tradarile, camelionismul fiintei umane? Le–am vazut de multe ori, dar dupa 2001 sunt atat de grave, incat ma ia un fel de teama. As ocoli strazile pe care ii intalnesc… »

6. «Primul film a fost despre film. In 1969 se implineau 50 de ani ai cinematografiei sovietice si eu am facut un film despre cinematografia nationala.»

7. «Dirijorii au castigat. Noi nu an gresit, nici atunci cand am ingenungheat in Piata Marii Adunari Nationale. Au castigat ei, pentru ca au fost dirijori buni. Nici nu depinde de noi, lucrurile s–au pus la cale in alta parte si altcineva le–a dirijat. Cei care au vrut sa ne aduca in situatia in care ne–am pomenit azi, si–au atins scopul.»

8. «Mama, Eliza Olaru, era ieseanca. A invatat acolo. Bunelul, Vasile Olaru, a fost telegrafist, avea serviciu la Palatul Regal din Iasi. Tata a facut scoala agricola din Grinauti, in timpul razboiului s–au evacuat la Sibiu, mai tarziu a absolvit filologia! A fost director de scoala si a predat limba si literatura romana. Casa noastra, dupa ce s–a stabilit la Chisinau, era un fel de club literar. Venea V. Rosca, A. Busuioc, I. Vieru, P. Zadnipru… Bunelul avea in casa un aparat de radio german, el asculta stirile. Spera sa traiasca clipa cand vor pleca rusii si vor veni din nou romanii, dar nu s–a mai intamplat… »

9. «Cineva mi–a luminat intotdeauna calea, am simtit ca o forta puternica care ne dirijeaza exista. Altfel cum s–a intamplat ca intotdeauna am fost la timpul si locul potrivit?!! Esecurile le–am acceptat ca parte a vietii mele. »

10. «Recent am fost la o televizune din Gagauzia, am predat niste lectii despre imagine. Inainte de plecarea mea, prezentatoarea, frumoasa foc, trebuia sa faca o stire despre eveniment. Aud urmatoarele: "La noi in ospetie a fost cunoscutul regizor Mircea Chistruga, care pe 6 februarie va sarbatori 60 de ani de activitate creatoare!" Asta–i buna! Iese ca eu de cum am iesit din pantecele mamei am si inceput sa creez. Atunci cati ani am?»

Antonina SARBU