Notiunea de «statalitate»
in laboratorul lui Vladimir Voronin

Am analizat discursurile presedintelui Voronin de la 2001 pana in prezent, incercand sa conturam un sens anume pentru notiunea dea statalitate. Iata cea are in vedere presedintele:

27 august 2001. Mesaj consacrat celei de a 10–a aniversari a Independentei R. Moldova
Si poate anume astazi trebuie sa ne amintim inceputurile indepartate si legendare ale statalitatii moldovenesti, trebuie sa cinstim memoria marilor inaintasi — Bogdan I, Stefan cel Mare si Dimitrie Cantemir. Prin stradania si vointa lor, denumirea de Moldova si statul moldovenesc au invins rezistenta secolelor. Nimeni nu vedea atunci viitoarea statalitate moldoveneasca ca pe o strategie pentru decenii.
Dar nu mai putin importanta este si sarcina unificarii Patriei. Dezbinarea tarii in doua tabere ostile este principala drama a statalitatii noastre. Este evident ca un stat nu poate fi pe deplin suveran, daca o mare parte a populatiei lui se afla sub administrarea autoritatilor autoproclamate.

27 august 2002, alocutiune rostita cu prilejul Zilei Independentei
Noi trebuie sa demonstram atat cetatenilor nostri, cat si comunitatii internationale, ca sintem capabili sa avem o atitudine responsabila fata de statul nostru, sa dezvoltam si sa consolidam statalitatea lui.

2 martie 2002, mesaj catre locuitorii Transnistriei cu prilejul implinirii a 10 ani de la declansarea conflictului armat de pe Nistru
Noi dorim sa consolidam statalitatea, sa dezvoltam democratia.

26 iulie 2002, alocutiune in cadrul ultimei sedinte a sesiunii de primavara–vara a Parlamentului
Se parea ca tara aluneca ireversibil spre dezintegrare, ca nici puterea, nici opozitia, nici societatea nu sint capabile sa preintimpine prabusirea a insusi edificiului statalitatii noastre.

18 decembrie 2002, alocutiune la Centrul de cercetari strategice si internationale (Washington, SUA)
Dupa conflictul transnitrean din 1992, tara s–a pomenit dispersata. Precum se stie, acesta nu a fost un conflict interetnic, ci un conflict politic, un conflict al elitelor. O parte dintre acestea priveau statalitatea Moldovei ca pe un fenomen temporar si era orientata spre integrarea cu Romania.

10 martie 2003, alocutiune rostita la intrunirea cu raportorii APCE pentru Moldova, Josette Durrieu si Lauri Vahtri, aflati la Chisinau.
In relatiile cu opozitia sintem gata sa mergem la compromisuri largi, in afara de acelea care vizeaza statalitatea, independenta si suveranitatea Republicii Moldova.

27 august 2003, alocutiune cu prilejul Zilei Independentei
Deja observam ca Moldova de azi si statalitatea ei dobindesc trasaturi reale.
In fata sarcinilor care stau in fata tarii, adevaratii patrioti ai acesteia trebuie sa se simta in primul rind adepti ai partidului statalitatii moldovenesti, si abia dupa aceea comunisti, liberali sau social–democrati.

9 septembrie 2003, presedintele Voronin a efectuat o vizita de lucru la complexul arhitectural «Badea Mior»
Manastirea Capriana, «Capul de pod Serpeni» si «Badea Mior» — luate impreuna, aceste monumente constituie niste repere importante pentru statalitatea si spiritualitatea neamului nostru.

1 iunie 2004, alocutiune in cadrul intrevederii cu Ambasadorii acreditati in R. Moldova
Moldova se poate dezvolta stabil numai in conditiile cind marile puteri si vecinii tarii noastre conlucreaza in Moldova, ajung la compromis si la intelegere reciproca. Oricare alte scenarii sint daunatoare pentru statalitatea moldoveneasca. Moldova nu trebuie pusa in situatia sa aleaga intre un bine si un alt bine.

29 iulie 2004, sedinta solemna a Parlamentului consacrata aniversarii a X–a de la adoptarea Constitutiei
Adoptarea Constitutiei a constituit momentul decisiv in procesul instaurarii statalitatii Republicii Moldova. Putem spune ferm ca prin adoptarea Constitutiei s–a consolidat statalitatea.
Trebuie inca sa invatam, sa respectam Constitutia si sa educam in acest spirit generatiile in crestere, pentru ca respectarea Legii Supreme a Statului se afla la baza dezvoltarii statalitatii si a independentei.

27 august 2004 , alocutiune la inaugurarea Aleii Domnitorilor Tarii Moldovei
Actualmente, cind sarbatorim Ziua Republicii, ne amintim cu recunostinta — si subliniem acest lucru — ca formarea statului contemporan Republica Moldova a avut la baza traditiile seculare ale statalitatii in acest teritoriu.
Astazi, constatam ca Moldova si statalitatea ei dobindesc trasaturi reale. Prin intreaga sa activitate, Marele Stefan a consolidat statalitatea moldoveneasca. Si dupa 500 de ani pe hartile Europei continua sa figureze Statul Moldovenesc.

2 decembrie 2004, Conferinta stiintifica «2 decembrie 1917 — eveniment semnificativ in reafirmarea Statului Moldovenesc»
Afirmindu–se inca in 1359 si dainuind veacuri in sir ca tara de sine statatoare, ciopirtita teritorial, aflindu–se sub dominatie straina o perioada indelungata, trecind prin mari primejdii, in conditiile cind nadejdea de revenire la statalitate mai licarea doar in inimile populatiei majoritare, Moldova a revenit la statalitatea sa in urma viltorilor revolutionare din 1917.
Revolutia rusa a venit sa desavirseasca marea lucrare a redesteptarii nationale a moldovenilor, avind in vedere continuitatea statalitatii sale nationale multiseculare.
Reafirmarea statalitatii moldovenesti nu a fost initiata de sus, de politicieni provizorii sau de partide de ocazie, cu radacini straine. Ideea acestei fapte marete — de revenire la statalitatea moldoveneasca, a fost pastrata in sufletul si in inima poporului moldovenesc.

20 iulie 2006, Primul Congres Mondial al Gagauzilor, Comrat
Eu, ca cetatean, ca Presedinte al Republicii Moldova, sint mindru ca anume pe tarimul nostru poporul gagauz si–a capatat nu doar casa natala, ci si statalitatea.

9 decembrie 2006, Conferinta «Progrese si perspective in reprimarea coruptiei», organizata de CCCEC.
Coruptia in orice stat, inclusiv in Moldova, constituie un pericol major pentru securitatea nationala, diminueaza atractivitatea investitionala, dezechilibreaza mecanismul puterii de stat, amenintind insasi statalitatea tarii.

20 aprilie 2007, alocutiune in Plenul Parlamentului
Am fost nevoiti sa declaram deschis si ferm ca statalitatea noastra moldoveneasca este de nezdruncinat. Noi am consolidat Moldova multinationala, am realizat un consens politic unic al partidelor si al miscarilor, care s–au situat pe pozitia ireversibilitatii statalitatii moldovenesti.

27 august 2007, Ziua Republicii
Acum 16 ani, statalitatea moldoveneasca si–a reluat calea in istorie. Edificarea propriei statalitati, propriei independente este inseparabila de cea mai larga libertate, de posibilitatea de a auzi glasul fiecarui cetatean.

25 ianuarie 2008, Discurs pentru reprezentantii corpului diplomatic acreditat in Moldova
Statalitatea noastra devine deosebit de trainica anume prin extinderea libertatilor. Justitia echitabila, posibilitatea afirmarii personale si viitorul garantat il transforma pe un simplu locuitor in cetatean si patriot.

«Presedintele a dat indicatii ilegale SIS–ului»

SIS este abilitat sa lupte cu partidele finantate din exterior care submineaza «statalitatea». Ce zic oamenii politici?

Valentina Golban, PSL
Dar din ce surse e finantat Partidul Comunistilor?

Cred ca presedintele Voronin trebuie sa raspunda mai intai la intrebarea: din ce surse este finantat Partidul Comunistilor? Stim sigur despre existenta listelor cu agenti economici care trebuiau sa sponsorizeze anumite actiuni ale PCRM, am discutat aceasta chestiune si in Parlament. Presedintele ar trebui sa ne spuna clar din ce surse este finantat Partidul Comunistilor, pentru ca mai apoi sa faca trimitere la celelalte partide.

Legea despre finantarea partidelor politice, adoptarea careia se taraganeaza, prevedea finantarea de catre stat a partidelor politice doar dupa 2009. Este de la sine inteles ca partidele incearca sa stabileasca anumite relatii in exterior.

Eduard Musuc, PSDM
Mai bine incepea cu legea finantarii partidelor

Daca ar fi fost adoptata Legea cu privire la finantarea partidelor politice la 1 ianuarie 2008, problema s–ar fi rezolvat imediat. Dar la noi se pun mai multe bete in roate in ceea ce priveste finantarea partidelor politice, deoarece astazi si agentii economici, si persoanele fizice care incearca sa sprijine un partid de opozitie au probleme cu organele de forta.

Noi, ca membri ai Internationalei Socialiste, colaboram cu diferite fundatii, avem anumite proiecte, insa acestea in niciun caz nu se refera la finantarea campaniilor electorale. Astfel de finantari pot fi controlate in timpul campaniei electorale, inclusiv de CEC. Eu cred ca rolul SIS este sa reactioneze prompt atunci cand este pusa in pericol suveranitatea statului sau in cazul in care exista niste amenintari teroriste. Daca nu gresesc, conducerea SIS este numita de Parlament, prin urmare, Legislativul trebuie sa reactioneze la astfel de indicatii«.

Vladimir Filat, PLDM
SIS–ul se subordoneaza Parlamentului, nu lui Voronin

Ceea ce s–a intamplat la Colegiul SIS depaseste limita bunului simt. In primul rand, sunt anumite atributii functionale care ii revin acestui serviciu, in al doilea rand, SIS–ul este subordonat printr–o norma legala Parlamentului, iar dispozitia data ofiterilor SIS nu are nicio putere legala. Mi se pare straniu ca a fost facuta publica o asemenea dispozitie, deoarece asemenea indicatii au fost facute si in trecut in cadrul Colegiului MAI, CCCEC. De aceea vom discuta subiectul si joi (azi, n.r.), in prima sedinta plenara a Parlamentului. Sunt membru al Comisiei pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordinea Publica, si al subcomisiei pentru controlul activitatii SIS, de aceea voi insista ca aceasta problema sa fie abordata.

Acum, sesizez ca nu avem niciun instrument care sa exercite un control asupra acestei institutii, lucru care face posibil ca legea sa fie scrisa pe hartie si sa nu fie implementata. SIS–ul este o institutie care trebuie supusa unui control riguros si eficient din partea societatii, avand in vedere si specificul ei.

Vitalia Pavlicenco, PNL
Procuratura, CCCEC si SIS au spus ca nu au probe

In aprilie 2007, am vazut in ziarul «Komunistul» materialul din sedinta plenarei Comitetului Central al PCRM la finantarea, chipurile, ilicita a unor partide din exterior si am facut mai multe interpelari in Parlament. Am primit si raspunsuri, inclusiv de la SIS.

In raspunsul semnat de adjunctul Procurorului general, Valeriu Botnari, se declina, in temeiul legii, responsabilitatea pentru controlul asupra surselor de venit ale partidelor. Acelasi lucru este comunicat in raspunsul CCCEC, semnat de Valentin Mejinschi. In raspunsul de la SIS, semnat de catre directorul Ion Ursu, s–a facut trimitere la anumite materiale publicate in presa din Romania, dar s–a precizat ca nu se detin alte date.

Cred ca e un scenariu al comunistilor de lichidare totala a opozitiei din R. Moldova, orientata spre UE si NATO, opozitia pro–romaneasca. Astfel s–a dat un mesaj urat societatii, precum ca unele partide ar fi, intr–un fel, o coloana a cincea a nu stiu carui stat. De fapt, Partidul Comunistilor este coloana a cincea a Rusiei.

Leonid Bujor, AMN
Presedintele trebuie sa se ocupe de diminuarea saraciei

Eu consider ca fiecare structura de stat trebuie sa–si exercite in exclusivitate atributiile care ii revin. SIS–ul are prerogative strict fixate in lege, prin urmare, nu cred ca trebuie acordata o atentie speciala persecutarii fomatiunilor din opozitie si mass–media.

Presedintele, la randul sau, alaturi de Partidul Comunistilor, cred ca ar trebui sa aiba sarcina prioritara de a schimba situatia din R. Moldova, fiindca este rusinos ca aceasta tara, singura din Europa condusa de comunisti, ramane a fi atat de saraca si cu cele mai multe cazuri pierdute la CEDO.

Este rusinos ca R. Moldova, stat vecin cu UE, sa aiba relatii tensionante cu un stat membru al Uniunii, cum a fi Romania. Avem rezerve serioase la acest capitol si cu Ucraina. De altfel, si Mitropolia Basarabiei activeaza in stricta conformitate cu legislatia in vigoare si nu trebuie aduse invinuiri oricarei persoane sau institutii care are o atitudine critica fata de actuala guvernare.

Toti cei 101 deputati ne–am pronuntat ca R. Moldova sa devina membra a Uniunii si cred ca actiunile noastre, in primul rand ale presedintelui, trebuie orientate in acest sens, si nu sa se caute dusmani ai poporului acolo unde acestia nu exista.

Sondaj realizat de Diana Railean

Vocea societatii civile

O replica a modelelor din Rusia si Belarus Varvara Colibaba, vicedirector SOROS–Moldova Presedintele Voronin se refera, probabil, la finantarile ce vin din exteriorul tarii. Nu pot sa stiu exact ce avea presedintele in vedere atunci cand facea asemenea declaratii in cadrul sedintei Consiliului Colegial al Serviciului de Informatii si Securitate. In ultimul timp, se observa ca domnul Voronin incearca sa implementeze aceleasi politici fata de finantarile straine care au fost aprobate anterior de catre Rusia si Belarus, se vede ca le este frica de orice ingerinta din exterior in activitatea interna a tarii. De fapt, este o pregatire clara catre alegerile din anul viitor. Nu se fac publice finantarile venite din Rusia Vasile Spinei, Presedintele Centrului «Acces–Info» «Imi este greu sa spun ce a avut in vedere Presedintele referindu–se la finantarea mass–media si nu cred ca acest domeniu ar tine de SIS. De fapt, atentia ar trebui concentrata in alta parte, de exemplu la ce se poate face la nivel statal pentru dezvoltarea pluralismului de opinii si presei in ansamblu. Am impresia ca toate finantarile se fac publice, acelasi Guvern al Romanie din cate tin eu minte publica anual toate finantarile, nu am vazut insa sa se faca publice finantarile care vin din Federatia Rusa. Dar toate suplimentele ziarelor rusesti, stim prea bine ca sunt finantate de Rusia. Nu stiu in ce masura Bulgaria finanteaza anumite ziare. In ceea ce priveste granturile primite din partea SUA, Anglia sau Olanda, iarasi acestea nu sunt secrete. Nu cred ca presedintele s–a referit la presa, or ma mira simbioza dintre partidele politice si mass–media, deoarece ultima in viziunea mea nu poate fi pusa la acelasi nivel cu partidele politice. Cred ca este o eroare«.

Ce spun jurnalistii?

Sorina Stefarta, redactor–coordonator, «Timpul» Principala ingrijorare tine de eminentele abuzuri la care poate recurge SIS ca sa indeplineasca indicatia sefului statului. Expertii in domeniu sustin ca finantarea mass–media din RM din surse externe este efectuata in mod legal si transparent. Faptul ca presedintele iarasi «tinteste» in Romania nu este pus la indoiala de nimeni. Chiar daca si guvernele altor state acorda granturi presei din RM, de fiecare data, declaratiile de acest gen s–au referit numai la granturile guvernului roman. Vasile Bajureanu, redactor–sef «Trud–Moldova» «Vreau sa fiu inteles corect, in situatia mea acum cand am scandal si cu Moscova si cu toti, nu as vrea sa comentez aceste lucruri. Va spun sincer». P.S.  Potrivit redactorului–sef a publicatiei «Trud–Moldova» din 2 feburie nu mai apare suplimentul acestui ziar pentru R. Moldova. Ana Mazurenco, redactor–sef adjunct, «Komsomolskaia Pravda» Sincer vorbind, nu stiu cum va fi implementat procesul de ingradie a finantarii presei din strainatate. Stiu doar ca noi nu primim bani de la nimeni si existam din propriile surse financiare. Cred c in realitate acest proces nu va avea loc.