Nr. 162 (10 ianuarie 2007)


 Politic

Sfintele Sarbatori
sub semnul Expulzarii
Anual, Ambasada SUA in R. Moldova elaboreaza Raportul cu privire la libertatea credintei. Potrivit raportului — 2007, in perioada de referinta nu a fost inregistrata nicio schimbare generala privind respectarea de catre Guvernul de la Chisinau a libertatii confesionale. Continuare 

Tudorita Nene prezinta
Are ceva in plus.
Seamana cu o sansa
Continuare
 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

Sfintele Sarbatori sub semnul Expulzarii

Abuzuri anti–religioase

Anual, Ambasada SUA in R. Moldova elaboreaza Raportul cu privire la libertatea credintei. Potrivit raportului — 2007, in perioada de referinta nu a fost inregistrata nicio schimbare generala privind respectarea de catre Guvernul de la Chisinau a libertatii confesionale.

(…) In 18 iunie 2007, presedintele (R. Moldova, n.r.) a restituit in Parlament noua Lege cu privire la culte, adoptata la 11 mai. Conform comunicatelor de presa, presedintele a criticat noul document pentru ca acesta nu a descris Ortodoxia ca religie «traditionala» a tarii si a simplificat inregistrarea grupurilor religioase «netraditionale», oferind posibilitati de prozelitism pentru noile grupuri. Presedintele a criticat cu cateva ocazii Biserica Ortodoxa a Basarabiei ca fiind corupta si a pus cu insistenta sub semnul intrebarii necesitatea de a avea in Moldova mai mult de o confesiune ortodoxa.

Mitropolia Moldovei, favorizata de Guvern

Nu exista o religie de stat, cu toate acestea, BOM beneficiaza de un tratament favorizat din partea Guvernului. Mitropolitului Chisinaului si al Intregii Moldove i s–a eliberat pasaport diplomatic. Conform rapoartelor, si alti oficiali de nivel inalt ai BOM detin de asemenea pasapoarte diplomatice. Mitropolitul participa la unele celebrari nationale ca autoritate religioasa unica.

(…) Misionarii straini pot intra in tara pentru o perioada de 90 de zile in baza unei vize turistice. Activistii religiosi straini trebuie sa se inregistreze si sa obtina acte de la SSPC, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Biroul pentru Migratiune si Azil (al Ministerului Afacerilor Interne) si Ministerul Dezvoltarii Informationale. Procedura de inregistrare este anevoioasa si este aplicata, uneori, in mod discriminator.

(…) In octombrie 2006, drept protest impotriva numirii unui nou episcop, 30 de preoti ortodocsi din Ungheni au trecut de la BOM la BOB. Numai jumatate dintre ei au fost recunoscuti de autoritatile locale, ceilalti 15 au sesizat SSPC in judecata pentru refuzul de a–i inregistra. Alte evenimente in dezvoltarea acestui caz nu au fost inregistrate pana la sfarsitul monitorizarii.

3 luni «suficiente» pentru predicarea Bibliei

(…) Unor misionari li s–a refuzat permisul de a locui si activa in tara de catre functionarii de stat care au citat un prag numeric de 1800 permise de munca, cifra care nu figureaza in nicio lege sau regulament administrativ. Functionarii le–au spus misionarilor ca acestia nu au nevoie de permise de munca pentru a predica Biblia, afirmand ca 3 luni sunt suficiente pentru aceasta activitate.

Legislatia prevede restituirea proprietatii confiscate in timpul regimurilor succesive, fascist si sovietic, persoanelor supuse represiunilor politice sau exilate, dar aceasta prevedere nu se aplica organizatiilor religioase. Totusi, autoritatile locale pot face aranjamente cu parohiile locale privind restituirea proprietatilor bisericii; in practica, insa, de aceste aranjamente beneficiaza aproape mereu BOM.

BOB, sucesoarea legala a BOR?

La 14 martie 2007, SSPC a recunoscut BOB ca fiind succesorul istoric, spiritual si canonic al BOR, care a existat in tara pana in 1946, dar nu a abordat problema succesiunii legale si a drepturilor de proprietate ale acesteia. La sfarsitul perioadei cuprinse de raport, CEDO nu luase nicio decizie privind hotararea Guvernului din 2001 prin care BOM a fost numita succesorul BOR de pana la Razboiul Doi Mondial si al tuturor drepturilor ei de proprietate.

Hartuiti de catre politisti

Organizatia Spirituala a Musulmanilor a continuat sa raporteze hartuirea de catre politie. In perioada de raportare, Biroul Migratiune al MAI a intrerupt rugaciunile de vineri si a chemat liderul organizatiei in judecata. Pana la incheierea perioadei cuprinse de raport, judecata nu a avut loc. Din 2004, politia s–a infatisat deseori la rugaciunile de vineri ale grupului, organizate la oficiile organizatiei islamice locale «Calauza», pentru a verifica actele participantilor si pentru a face fotografii.

Mitropolia Basarabiei a calificat expulzarea a patru preoti romani si a unei calugarite drept un nou val de persecutii din partea autoritatilor de la Chisinau, exprimandu–si intentia de a depune o plangere la CEDO, impotriva R. Moldova.

Patriarhia Romana de asemenea si–a exprimat ingrijorarea fata de ceea ce a calificat drept incercari de intimidare ale reprezentantilor Mitropoliei Basarabiei, dependente canonic de Biserica Ortodoxa Romana.

Ministerul de Externe al Romaniei a apreciat, printr–un comunicat, ca situatia creata in jurul cetatenilor romani, membri ai Clerului Mitropoliei Basarabiei, se putea solutiona fara recurgerea la masuri radicale, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna. Amintim ca la sfarsitul lunii trecute, autoritatile de la Chisinau au decis expulzarea parohilor bisericii din satul Manta si Vadul lui Isac, ambele din raionul Cahul. Cei doi preoti ai Mitropoliei Basarabiei, cetateni romani au fost acuzati de incalcarea regimului de sedere pe teritoriul R. Moldova. Mai tarziu a fost facuta publica si vestea expulzarii celui de–al treilea paroh, si interzicerea de a se intoarce in R. Moldova unei calugarite de la manastirea Ulmu. Ingrijorati fata de politica anti–religioasa a guvernului R. Moldova s–au aratat enoriasii din intreaga tara, dar si reprezentantii altor culte religioase prezente pe teritoriul republicii, mentionand ca astfel de gesturi demonstreaza ca in R. Moldova religia nici pe departe nu este libera.

Monseniorul Benone Farcas, Episcopia romano–catolica:

«Foarte dificil pentru enoriasi»

«Lipsirea unei comunitati de preot inseamna lipsirea acesteia de asistenta spirituala de care ea are nevoie. Este o situatie foarte dificila pentru enoriasi. In cadrul episcopiei romano–catolice nu am avut astfel de cazuri. Cunostintele mele despre expulzarea preotilor romani se limiteaza doar la informatiile oferite de mass–media. Nu stiu in ce masura actiunile impotriva preotilor privesc identitatea bisericii, sunt de natura politica sau pur si simplu sunt asa cum au explicat autoritatile–numai pentru faptul ca nu a fost repsectata legea. In masura in care noi cunoastem aceste realitati, ele intristeaza, pentru ca intr–o societate care a fost lipsita atata timp de asistenta spirituala orice sprijin de natura duhovniceasca este absolut binevenit! Asistenta preotilor, chiar daca sunt veniti din alta parte, eu cred ca este binevenita, si ar trebui sa fie in opinia noasta salutata de societatea contemporana, pentru ca in nici un caz un preot nu cred ca vine sa se ocupe cu altceva decat cu o activitate duhovniceasca, cum ar fi predicarea evangheliei, sau asistenta sacramentala. In privinta relatiei dintre Guvernul R. Moldova si Episcopia romano–catolica, mari probleme nu am avut. Dar trebuie de tinut cont de fapt ca suntem o comunitate foarte mica ca numar, suntem o minoritate care nu atinge nici macar un procent din totalul populatiei. Suntem o comunitate care iarasi nu suntem absolut implicata in aspecte politice si ne desfasuram activitatea strict in domeniul religios si cel social–caritativ. De aceea relatiile noastre cu autoritatile nu au cunoscut cel putin pana in momentul de fata situatii de conflict. E adevarat ca avem probleme patrimoniale, in sensul ca multe dintre bisericile sau proprietatile pe care le–am avut nu mai pot fi recuperate, sunt probleme generate de birocratie, atunci cand trebuie sa ne inregistram o comunitate, dar conflicte deschise care sa ne impiedice in desfasurarea activitatii noastre strict bisericesti, inca nu au existat.»

Sergiu Miron, responsabil comunicare, Biserica adventista de Ziua a 7–ea:

«E grav, evident e grav»

«Avand un temei biblic, pot sa spun ca un pastor, un preot, este cel care isi conduce enoriasii, turma, daca e sa vorbim simbolic, catre o hrana spirituala buna, si evident le arata directia, caile cele adervarate pentru a fi salvati si mantuiti. Evident, ca scopul principal este ca enoriasii, ca turma pe care o pastoreste preotul sa ajunga la Hristos, sa–l cunoasca ca pe Mantuitor personal si evident sa obtina si viata vesnica pe care o urmareste. Asta e menirea unui preot, sa–si hraneasca enoriasii cu hrana spirituala si sa–i conduca spre Hristos. Lipsirea enoriasilor de preot, inseamna lipsirea lor de indrumare. Daca este cineva sa–l inlocuiasca pe preot, fie el staroste, sau conducator de comunitate, de biserica, atunci e bine, daca nu exista cine sa–l inlocuiasca atunci comunitatea, biserica, sa imprastie, ramane fara ghidaj! E potrivit ca cineva sa–l inlocuiasca pe preot atata timp cat este absent, si se solutioneaza problema absentarii lui, dar e grav, evident e grav. Uneori, chiar si in comunitatile adventiste, au loc schimbari de slujbasi, de preoti, pleaca unul, vin altii si atunci, numai decat este cineva care sa–l inlocuiasca ca sa conduca biserica pana vine alt preot. Este foarte important prezenta unui conducator in comunitate.

Oxana Repulenco–Gandacov, Asambleea Nationala Baha'i din R. Moldova:

«Religia nu trebuie sa fie sursa unei divergente»

« Comunitatea Baha'i din R. Moldova, Slava Domnului nu a simtit din partea statului nici un fel de constrangere, iar din partea noastra, potrivit principiilor de care ne ghidam, nu ne implicam in politica, respectand legile statului. Nu am urmarit daca este sau nu o anumita comunitate religioasa favorizata de catre Guvern. Consideram ca in R. Moldova spre deosebire de alte state, exista toleranta religioasa. Baha–u–llah, fondatorul credintei Baha'i, ne–a invatat ca toate religiile sunt inelile unui lant, iar sursa lor este Dumnezeu. De aceea trebuie sa atragem atentia oamenilor asupra a ceea ce ne uneste, ne ce ne dezbina. Consideram ca religia in niciun caz nu trebuie sa fie sursa unei divergente, credem in putearea creatoare a tuturor religiilor lumii, scopul carora este sa uneasca sufletele oamenilor cu Dumnezeu».

Diana RAILEAN


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com