Interviu cu Anatol Petrencu, profesor universitar, doctor habilitat, presedintele Miscarii Actiunea Europeana (MAE)

— Dle Petrencu, incotro a mers R. Moldova in 2007?

– 2007 se inscrie in sirul anilor pierduti de societatea noastra, aflata sub dominatia unui regim politic autoritar. Si in acest an a continuat ofensiva autoritatilor comuniste asupra valorilor democratice, cucerite de societate la inceputul anilor '90 ai secolului trecut. Alegerile generale locale din iunie 2007 au demonstrat ca PCRM nu detine dovezi concludente care ar demonstra anumite realizari in domeniul economic. Nu au fost deschise locuri noi de munca, iar cele care exista sunt remunerate mizerabil. In sectorul agrar lucrurile stau prost de tot: sunt localitati in care unii concetateni de ai nostri exista in conditii foarte asemanatoare evului mediu timpuriu. De multe ori ma prind cu gandul asupra faptului ca, in R. Moldova, nimic nu se produce: sapunul, pasta si periuta de dinti, chibriturile, becurile, marfurile de cancelarie etc., toate sunt de import. Faina de grau si cea de porumb, sucurile, o mare parte a produselor alimentare sunt importate. Mijloacele de transport cu care ne deplasam prin oras sunt de productie germana, ruseasca sau alta. Imbracamintea, incaltamintea, materialele de constructie, cu mici exceptii, sunt produse in afara R. Moldova. Se creeaza impresia ca la noi nu se produce nimic vizibil, iar actuala guvernare n–a intreprins nimic pentru a schimba in bine lucrurile in societatea pe care o conduce. In schimb, clanul de la putere a devenit si mai bogat, iar prapastia dintre conducere si popor a devenit si mai adanca.

— Cum calificati diferenta atat de mare dintre vorbele si faptele guvernantilor de la Chisinau?

— Diferenta de care vorbiti este intr–adevar uimitoare. Nicaieri, in democratiile autentice, nu exista o prapastie atat de adanca intre promisiunile date in timpul campaniilor electorale de catre partidele politice si politica reala, promovata de acestea dupa venirea lor la putere. Acest fenomen are mai multe explicatii, intre care lipsa unor mecanisme de control si tragere la raspundere a demnitarilor corupti sau lenesi din partea societatii, absenta statului de drept in R. Moldova, starea fragila a societatii civile, obraznicia celor ajunsi la putere in lipsa unui control autentic din partea societatii.

— La sfarsit de an, romanitatea din Basarabia a trait socul expulzarii celor doi diplomati de la Ambasada Romaniei in R. Moldova. Amintea a stare de razboi, acea decizie a Chisinaului. De altfel, Conventia de la Viena, la care face trimitere MAEIE al R. Moldova, ce stipuleaza de fapt si in ce fel de circumstante poate fi aplicata?

— Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice, adoptata la 18 aprilie 1961 si intrata in vigoare la 24 aprilie 1964, codifica normele de drept international referitoare la activitatea misiunilor diplomatice, reglementeaza stabilirea relatiilor diplomatice si infiintarea misiunilor diplomatice. Conventia stabileste procedura de numire si rechemare a sefilor misiunilor diplomatice etc. Un diplomat, aflat in misiune, poate fi considerat persona non grata («persoana ne–agreata») si obligat sa paraseasca teritoriul tarii de resedinta fie din cauza comportarii ofensatoare la adresa guvernului, a interventiei in afacerile interne ale acelei tari, a nerespectarii legilor si obiceiurilor locale, a folosirii abuzive a privilegiilor si imunitatilor diplomatice, a incalcarii normelor generale de comportare a diplomatilor, fie ca retorsiune impotriva declararii persona non grata a unui diplomat al statului de resedinta de catre statul trimitator. Statul acreditat nu este obligat sa motiveze decizia luata. Totusi, statul care expulzeaza diplomati ofera opiniei publice argumentele pe care le poseda. Asa au facut rusii, de exemplu, atunci cand au expulzat diplomati englezi. In cazul R. Moldova, cei doi diplomati romani au fost expulzati de regimul lui Voronin absolut abuziv, nimeni nu a semnalat nicaieri un comportament al celor doi diplomati ce ar veni in contradictie cu prevederile Conventiei de la Viena. Este dovada unui comportament romanofob si antieuropean al regimului Voronin. Expulzarea brutala a celor doi diplomati romani de catre regimul comunist de la noi este o veriga in lantul lung de actiuni belicoase la adresa Romaniei si Uniunii Europene. Voi aminti ca, la 16 octombrie 2007, MAE a protestat impotriva interdictiei unor delegatii oficiale romane de a veni la festivitatile prilejuite de Hramul orasului — gest inamical comis de actuala guvernare, pretins democratica.

Cei care cu adevarat se amesteca in afacerile interne ale R. Moldova, deschizand urne de vot, in contradictie flagranta cu legile tarii de resedinta, nu sunt nici macar avertizati de presedintele Voronin.

— Tot la sfarsit de an, la Balti, a inceput o noua campanie de readucere a asa–zisei limbi moldovenesti in institutiile de invatamant. Guvernantii considera ca a sosit momentul. E legata si aceasta campanie de apropiatul an electoral?

— Cred ca da. Conducerea comunisto–pepecedista nu are la activ nimic cu care ar putea iesi in fata oamenilor si cu care i–ar putea convinge ca cei opt ani de guvernare au dus la progresul social, economic, cultural etc. al societatii moldovenesti. In asemenea situatie, pentru a zapaci lumea, a o dezbina cu scopul de a o manipula mai usor, sunt inventate probleme false, depasite de timp, dar care, in opinia actualei guvernari, ar mai putea aduce dividende politice in 2009. In cazul de la Balti, ca — de altfel — si in alte cazuri, Voronin se comporta de parca R. Moldova ar fi mosia parintilor sai. El a poruncit conducerii comuniste de la Balti sa introduca in procesul de studii numita de comunisti limba «moldoveneasca» fara a tine cont de niste lucruri elementare: existenta unui curriculum la limba si literatura romana, aprobat de Ministerul Educatiei, pozitia Academiei de Stiinte a R. Moldova, pozitia opiniei publice etc.

— De altfel, anul 2009 e tot mai aproape, iar numarul partidelor de dreapta e in crestere. Ce ar trebui sa se intample ca, la urmatoarele alegeri parlamentare, electoratul democratic sa nu fie si mai dispersat decat in alte campanii?

— Este adevarat ca, in 2006—2007, au aparut formatiuni politice noi, inclusiv MAE. In ceea ce ne priveste, voi aminti ca MAE a aparut ca o necesitate obiectiva, in conditiile in care clasa politica din R. Moldova a intrat intr–o adanca criza de moralitate: forte politice care, in campania electorala din 2005, si–au propus proiecte pro–europene, democratice, l–au votat pe Voronin, prim–secretar al PCRM — o formatiune prin excelenta stalinista, romanofoba si anti–europeana — in functia de presedinte al R. Moldova. Astfel, MAE a aparut ca un imperativ al societatii de la noi, ca o necesitate de aparare si promovare a intereselor nationale ale populatiei bastinase, ale cetatenilor R. Moldova.

Din cauza ca MAE reprezinta opozitia veridica, nu aparenta, butaforica, fata de actuala guvernare, Ministerul Justitiei, incalcand flagrant Legea despre partide, a tergiversat inregistrarea formatiunii noastre si, doar in urma unei decizii a Curtii Supreme de Justitie, a eliberat Certificatul de inregistrare a MAE. Era, insa, prea tarziu pentru a ne incadra in campania electorala pentru alegerile locale din iunie 2007.

In rest, insa, daca partidele declarate la noi «liberale» sunt de dreapta, atunci ne adresam cateva intrebari la care — cu siguranta — vom primi raspuns in viitorul apropiat. Cum se explica faptul ca, in cea mai saraca tara a Europei si a lumii, R. Moldova, sunt cel putin cinci partide liberale? In democratiile occidentale liberalii sunt persoane foarte bogate, partidele liberale au putini membri, dar sunt influente datorita situatiei financiare a membrilor lor. Avem noi oare in R. Moldova chiar atatia bogatani ca sa nu incapa intr–un singur partid? Liderii unor noi partide nu sunt oare niste marionete usor manevrabile de catre regimul de la guvernare in opera acestuia de a construi o opozitie de ochii lumii, dupa modelul Federatiei Ruse? Sirul intrebarilor ar putea continua.

— Din ce fel de fonduri activeaza MAE?

— Nu facem un secret din faptul ca avem mare nevoie de bani pentru diverse activitati. Noi educam cetatenii R. Moldova in spiritul civilizatiei europene, al democratiei, respectului reciproc, stimei fata de familie si femei, copii si oameni de varsta a treia. Activam din cotizatiile pe care le colectam de la membrii activi ai MAE, din ajutoarele pe care le primim de la cetatenii R. Moldova, fapt pentru care doresc sa le multumesc si pe aceasta cale.

— Este cert, coruptia de la guvernare este o continuare a coruptiei politice de care fac uz partidele din R. Moldova pentru a accede in Parlament. Cum poate fi stopat acest fenomen?

— Aceasta intrebare poate fi usor recomandata si acceptata pentru un simpozion stiintific cu invitarea liderilor de partide, procurorilor, filosofilor, psihologilor si a altor specialisti in domeniul moralitatii si coruptiei. In R. Moldova coruptia este un fenomen multiaspectual. PCRM — un partid imoral prin cinismul promovat ostentativ, prin santajarea unor persoane care s–au facut vinovate de furturi sau escrocherii si care, in loc sa fie date pe mana justitiei (dar si aici intram intr–un domeniu mai putin moral), in unele cazuri, aceste persoane sunt puse in serviciul comunistilor pentru a corupe, la randul lor, pe alti specialisti sau functionari. Exemplul pe care–l cunosc cel mai bine este cel legat de introducerea cursului de istorie numit de comunisti «integrata». Istoricii au respins acest dictat al bolsevicilor autohtoni, considerand, pe buna dreptate, ca este vorba, de fapt, de revenirea la tezele istoriografiei imperialiste ruse si sovietice. Atunci autoritatile comuniste au purces la coruperea unor profesori prin majorarea salariilor, prin oferirea — deseori nejustificata — a gradelor didactice, prin organizarea unor plimbari prin tarile occidentale etc. Exemplele pot continua.

MAE s–a constituit tocmai ca o replica la actuala guvernare comunisto–pepecedista corupta, imorala (amintiti–va de «Cazul Cubreacov»). Ne dam bine seama ca ne va fi foarte greu. Scriitorul rus Lev Tolstoi spunea despre fratele sau: «El avea toate capacitatile pentru a fi scriitor, dar nu avea defectele care–l fac pe om scriitor». Se pare ca MAE este, uneori, prea «pozitiva» pentru a fi acceptata de societatea noastra: intre lupi, ar trebui sa urli ca lupii. Totusi, eu, cel putin, consider ca basarabenii vor trai omeneste doar atunci cand se va produce inlocuirea Animalelor politice (formula ii apartine filosofului antichitatii Platon) prin Oameni politici. Si noi, membrii MAE, vom produce aceasta inlocuire.

— Care sunt conditiile obligatorii pe care trebuie sa le intruneasca orice persoana aspiranta la calitatea de membru MAE?

— Sa fie cetatean al R. Moldova, sa cunoasca prevederile Statutului si Programului MAE, sa doreasca schimbarea in bine a vietii din R. Moldova, pledand pentru integrarea acesteia in UE si admiterea in NATO.

— Guverne si institutii straine sustin, investind fonduri financiare importante, procesul de combatere a coruptiei in R. Moldova. Cat de transparent si cat de eficient sunt utilizate aceste mijloace?

— Combaterea coruptiei ar trebui sa fie o preocupare de baza a conducerii R. Moldova. Cu regret, acest lucru nu se intampla si este bine ca sunt alte guverne care si–au propus acest scop. Asta pentru ca coruptia este ca si SIDA: e nevoie de eforturi comune in vindecarea ei. Intr–un stat declarat si recunoscut ca fiind corupt sperati si doriti transparenta? Bineinteles, dorim transparenta si din partea tarilor donatoare, atunci vom putea judeca si despre eficacitatea fondurilor financiare indreptate catre R. Moldova.

— Se vorbeste mult despre coruptia din invatamant. Cine stimuleaza in mod special acest fenomen: elevii, studentii sau profesorii?

— Istoricul Victor Tvircun, tot el, dintr–o intamplare fericita pentru dansul — ministru al Educatiei, declarase, parca, ca a intreprins toate actiunile posibile in vederea combaterii coruptiei in invatamant. Chiar daca admitem ca exista fenomene nedorite de coruptie, probabil ar trebui luati in calcul mai intai parintii…

— Acum cateva zile, Academia de Stiinte l–a omagiat pe Pavel Sovetov, la 80 de ani. Este adevarat ca evenimentul se inscrie in sirul de actiuni menite sa sprijine moldovenismul ca politica de stat in R. Moldova?

— Da. Pavel Sovetov a fost un istoric sovietic care a incercat sa fundamenteze 'stiintific« trasaturile specifice ale feudalismului «moldovenesc»«. Lucrarile sale prind bine celor care astazi doresc sa demonstreze ca moldovenii au «pestera» lor, din care nu ar trebui sa iasa.

— Ati citit cumva teza de doctor a deputatului Victor Stepaniuc? Ce idei noi contine aceasta lucrare?

— In privinta tezei lui Victor Stepaniuc m–am pronuntat deja in presa: fiind in inalta functie de presedinte al Comisiei parlamentare ce modeleaza diverse aspecte ale vietii spirituale, inclusiv stiinta, Stepaniuc nu are dreptul moral sa–si sustina teza acum: ori trebuia sa o faca pana a deveni deputat cu functie, ori dupa ce isi va consuma mandatul de deputat. Ceea ce se intampla cu teza respectiva se incadreaza perfect la capitolul «Coruptie». Am citit afirmatiile competitorului Stepaniuc si pot afirma ca ceea ce debiteaza domnia sa nu are nimic in comun cu stiinta si cu bunul simt. Un singur exemplu: el scrie ca, in 1940, in urma raptului Basarabiei, nordului Bucovinei si Tinutului Herta, moldovenii si–au proclamat cea de–a doua «republica». Imaginati–va ca niste hoti au patruns in casa unui cetatean si i–au luat ce avea mai de pret. Dupa descoperirea furtului, cetateanul respectiv are doua cai de actiune: ori anunta politia, rudele, vecinii, prietenii etc. despre furtul suportat, ori tace chitic, afirmand ca nu s–a intamplat nimic, ca nu a fost furat, ca totul e foarte bine. Ar putea ajunge la situatia de a–i convinge pe hoti ca acestia i–au facut un bine, curatindu–l de bani si de bijuterii. Din cea de–a doua »perspectiva« nu inseamna ca furtul nu a avut loc, indiferent ce spune sau nu spune cetateanul care fusese jefuit! Despre ce «republica» (a doua republica moldoveneasca, sustine Stepaniuc! Da unde s–a pierdut republica autonoma sovietica socialista moldoveneasca cu centrul la Balta, apoi la Tiraspol, pe care Stepaniuc nu o contabilizeaza? I–a lasat–o cumva drept «mostenire» lui Igor Smirnov, pentru ca acela sa justifice actuala republica ne–recunoscuta nistreana?) poate fi vorba daca nu a existat niciun document ce ar demonstra ca au fost cel putin cativa oameni care ar fi cerut in cadrul Romaniei formarea RSS Moldovenesti cu centrul la Chisinau, cu cedarea teritoriilor din sudul si nordul Basarabiei in folosul Ucrainei etc.? Exista sau nu astfel de documente? Categoric nu! Despre ce fel de stiinta putem vorbi in acest caz? Pentru a combate asemenea aberatii, ar fi nevoie de un colectiv de autori care ar desfiinta — sunt convins — in cateva volume masive toate enormitatile debitate de Victor Stepaniuc. Astfel de cazuri se intampla in regimuri totalitare, in conditiile unei democratii autentice asemenea «opere» n–ar aparea niciodata! Iata de ce viitoarea conducere democratica din R. Moldova va avea obligatia de a retrage titlurile si diplomele acordate unor persoane care nici pe departe nu le merita.

— De altfel, ce se mai intampla in prezent in domeniul cercetarii in R. Moldova? Cum sunt tezele stiintifice? Ce ne puteti spune despre eficienta acestora?

— Bineinteles, astfel de personaje ca Stepaniuc, Nazaria etc. compromit esenta cercetarii stiintifice. Ce rost are sa cerem doctoranzilor nostri studii in arhive, documentari costisitoare in centre stiintifice de peste hotarele R. Moldova, in timp ce alti indivizi nu au fost nici cel putin in arhivele locale? Daca va referiti la impactul tezelor numitilor mai sus autori sau ale altora ca ei, impactul este negativ. Ei nu contribuie prin nimic la progresul stiintei, din contra — pot afirma acelasi lucru si alti specialisti — este un vadit regres al stiintei [istorice, in cazul dat].

— Exista vreo interferenta intre Miscarea Actiunea Europeana si Miscarea Actiunea Populara?

— Am citit pe site–ul Uni–media cum ca delegatii adunati pentru a constitui Miscarea Actiunea Populara au intonat imnul Miscarii Actiunea Europeana! Cred ca confuziile vor continua. Daca se va face in mod intentionat, atunci ne va fi clar ca numita miscare are scopul sa submineze autoritatea MAE. Dar asta nu ma deranjeaza: eu am citit cartile privind psihologia alegerilor pe care le–a rasfoit Sergiu Mocanu fiind consilier cu misiuni speciale al presedintelui Voronin. Deocamdata, atat.

— Ce ar trebui sa se intample ca alegerile din 2009 sa aduca actori noi pe scena politica din R. Moldova?

— Vom convinge lumea ca anume Miscarea Actiunea Europeana poate schimba destinul basarabenilor spre bine.

Vreau sa va multumesc foarte mult pentru ca mi–ati oferit posibilitatea de a raspunde la intrebarile redactiei Ziarului de Garda, ziar pe care il citim cu interes, si va sustinem eforturile in lupta cu acest nefast flagel al societatii noastre — coruptia!

Va doresc dvs. si cititorilor dvs. Craciun fericit, An Nou fericit, sanatate, numai bine!

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Echipa de Garda