Interviu cu Ion Manole, avocat, presedintele Asociatiei Promo–Lex

— Care sunt cele mai mari riscuri suportate de cetatenii din stanga Nistrului din cauza regimului separatist de la Tiraspol?

— In primul rand, exista frica si riscul de a se repeta anul 1939. Tot mai multi locuitori ai regiunii se tem ca soarta le va fi decisa fara a se tine cont de opinia si dorinta lor. In acelasi timp, putem spune ca, in acest teritoriu, in special in zonele rurale, au ramas in mare parte doar batranii.

In al doilea rand, proprietatea statului, aflata in stanga Nistrului, a fost comercializata ilegal de catre cei care administreaza regiunea. Din acest proces au fost exclusi nu doar cetatenii din dreapta Nistrului, ci si cei din Transnistria. Probabil, ei nu vor mai beneficia vreodata de cotele lor detinute la intreprinderile unde au muncit, deoarece este posibil ca privatizarile si investitiile agentilor economici, preponderent de origine ruseasca, sa fie recunoscute de autoritatile constitutionale la o eventuala reunificare a R. Moldova. Dupa ce a fost jefuit potentialul industrial, a venit randul terenurilor agricole. Taranii risca sa ramana fara pamanturi, chiar daca dispun de titluri de detinator, deoarece, in ultimul timp, acestea sunt luate angro in arenda pe un termen de 99 de ani (!?) de catre agenti economici loiali regimului.

— Cum ar putea fi solutionat, totusi, acest conflict?

— Imediat si neconditionat ar trebui respectate angajamentele internationale ale Federatiei Ruse privind evacuarea trupelor si a fortelor militare ale acesteia, dupa care ar urma modificarea sau chiar inlocuirea contingentului si sistemului militar de pacificare. Actualul format si componenta acestuia nu a facut altceva decat sa consolideze un regim ilegal, ignorand dreptul international si drepturile locuitorilor si ale cetatenilor R. Moldova. Abia dupa aceasta etapa am putea spera la normalizarea situatiei.

Libertatea circulatiei, diversificarea surselor de informare si accesul locuitorilor la acestea, precum si libertatea intrunirilor ar fi elemente obligatorii in cadrul procesului de democratizare.

Totodata, activitatea libera a reprezentantilor societatii civile si a jurnalistilor pe intreg teritoriul R. Moldova ar asigura informarea si educarea cetatenilor in spiritul valorilor democratice.

O perioada de cel putin 3 ani ar face ca populatia din regiune sa «guste din libertate» si abia atunci, pentru orice eventualitate, ar putea fi organizat un referendum pentru a permite locuitorilor din regiune sa–si decida liber si in cunostinta de cauza soarta.

Pana atunci, autoritatile trebuie sa incerce a corecta unele lucruri. Referindu–ma la drepturile omului, cred ca tuturor cetatenilor din acest teritoriu ar trebui sa le fie asigurat accesul la justitie prin unificarea spatiului juridic (de exemplu, o anumita perioada poate fi aplicata mai bland legislatia in vigoare, creandu–se in paralel conditii pentru posibilitatea revizuirii hotararilor judecatoresti emise de instantele autoproclamatei rmn). Persoanele care au admis, au favorizat incalcarea sau au incalcat drepturile fundamentale ale omului ar trebui incluse intr–o lista separata, citate legal in fata instantelor de judecata, iar cele declarate vinovate ar trebui sanctionate conform rigorilor legii.

Concomitent, ar trebui create conditii pentru reinregistrarea partidelor politice care isi desfasoara activitatea in stanga Nistrului, pentru a le ajusta la cerintele legislatiei nationale si a le garanta activitatea pe intreg teritoriul R. Moldova.

— Ati avut vreo intalnire cu liderii de la Tiraspol? Care sunt cele mai periculoase calitati ale acestora?

— Nu am avut nicio intalnire. Cei de la MGB ne–au cerut sa inregistram organizatia la Tiraspol. Cele mai periculoase calitati? Statutul lor ilegal. Evident, acest grup de persoane nu reprezinta regiunea transnistreana, ei nu pot cel putin pretinde ca apara interesele locuitorilor din stanga Nistrului.

— Cum functioneaza sectorul asociativ in stanga Nistrului?

— Sub controlul structurilor secrete din regiune. Acolo sunt tolerate doar activitatile neutre, care nu au drept scop informarea si educarea populatiei. Deloc intamplator, «vamesii» transnistreni nu permit circulatia libera a materialelor informationale de pe un mal pe altul. Tot ce se refera la drepturile omului, la societatea civila si la democratie este mai intai analizat si transmis unor persoane «responsabile», din sectii speciale.

Dar este important sa intelegem ca societatea civila din regiune nu este reprezentata in mod exclusiv de ONG–urile din Tiraspol. In Transnistria exista numeroase grupuri de initiativa si organizatii importante care, impreuna cu colegii lor din dreapta Nistrului, doresc sa desfasoare activitati de informare, promovare si aparare a drepturilor omului.

— Un grup de lideri de la Tiraspol au restrictii oficiale privind accesul in UE. Ii afecteaza cumva acest blocaj?

— Cred ca nu. Directia care ii intereseaza pe acestia in mod special este Estul, unde nu au restrictii, ci, dimpotriva, sunt «tratati» regeste. Pentru a obtine un efect al restrictiilor impuse de statele occidentale, este necesara respectarea acestora de catre statele CSI, in special de Federatia Rusa.

— Ce urmari ar putea avea alegerile din Rusia asupra relatiilor Chisinau–Tiraspol?

— Nu ar fi fost nimic grav daca in regiunea transnistreana a R.Moldova s–ar fi deschis sectii de votare pentru alegerile in Duma rusa. Problema este ca Rusia sfideaza dreptul international si R. Moldova ca stat egal in drepturi. Ignorand declaratiile autoritatilor constitutionale, Rusia nu va face altceva decat sa reconfirme, o data in plus, ca regiunea transnistreana se afla sub controlul sau de facto, adica sub ocupatia unui regim subordonat direct autoritatilor ruse.

Pe de alta parte, asta ar insemna ca R. Moldova nu este un stat respectat in plan international, cel putin de catre Federatia Rusa. Aceasta este o consecinta a incoerentei politice promovate de autoritatile de la Chisinau pe parcursul celor 15 ani de la razboiul moldo–rus. Rezultatele alegerilor din Rusia pot fi prognozate, deoarece nu ne putem astepta la schimbari serioase in politica acestui stat, fapt ce confirma ca, in aceasta situatie, este foarte importanta atitudinea clara a Chisinaului fata de aspectele care lezeaza cu adevarat drepturile si interesele sale legitime. Pozitia Chisinaului fata de numeroasele probleme, importante pentru dezvoltarea R. Moldova, este lipsita de sinceritate si transparenta, fapt inadmisibil intr–un stat de drept.

— Cand, totusi, isi va retrage Federatia Rusa munitiile din Transnistria?

— In primul rand, acest lucru depinde in mare parte de autoritatile constitutionale. R. Moldova ar trebui sa recastige increderea comunitatii internationale si sa se impuna in acest sens pentru a–si apara interesele si drepturile cetatenilor sai, cel putin la ei acasa. Trupele si munitiile straine vor putea fi evacuate atunci cand R. Moldova va dori cu adevarat acest lucru. Nu cred ca sunt de inteles argumente gen «aici sunt interesele Rusiei», deoarece, in primul rand, aici sunt interesele R. Moldova si ale sutelor de mii de cetateni ai sai.

— Cum se manifesta exact prezenta rusa in Transnistria?

— Sub mai multe aspecte: militar (prezenta militarilor si a munitiilor); economic (suport financiar, privatizarea potentialului economic, investitii); social (ajutoare directe ilegale. Rusia poate acorda ajutoare doar statelor si nu regiunilor unui stat, si doar cu acordul acestora, or, acordul Chisinaului a lipsit intotdeauna, nefiind si solicitat, cel putin oficial) si informativ (prezenta pe piata informativa, activitatea agentiilor de stiri cu sediu la Tiraspol etc.).

— Un oficial rus de la Ministerul Apararii afirma recent ca Rusia ar putea pleca din Transnistria in timp–record… Cat de adevarata poate fi aceasta afirmatie?

— Cred ca afirmatia este adevarata. Evacuarea poate avea loc intr–un termen restrans.

— Se zice ca daca in dreapta Nistrului viata ar deveni mai buna decat in stanga Nistrului, cetatenii de acolo ar cere singuri reintegrarea. Aceasta opinie este vehiculata si acolo sau se vorbeste doar la nivel de experti?

— Nu as fi prea categoric. Este bine sa se creeze conditii pentru un trai mai bun in R. Moldova, inclusiv in regiunea estica, dar trebuie sa le oferim cetatenilor si posibilitatea de a participa la acest proces. Tinandu–i in «cusca» si aratandu–le ca unii traiesc bine, iar daca doriti sa traiti si voi la fel trebuie sa depuneti un efort, nu obtinem nimic. Pe de alta parte, administratia separatista le instaleaza «in cusca» televizoare, difuzeaza programe distractive si le ofera servicii sociale si comunale mai ieftine.

— De altfel, ce fel de salarii, ce fel de pensii si ce preturi sunt in stanga Nistrului?

— Ca si in R. Moldova, acestea difera de la caz la caz, in functie de institutie sau organizatie. In linii mari, ele nu difera prea mult. Problema, insa, este alta. Daca in R. Moldova cetatenii cheltuiesc circa 60% din salariu pentru achitarea serviciilor comunale, transport etc., in autoproclamata rmn se cheltuie in acest scop doar vreo 30%. Acum preturile din stanga Nistrului sunt in continua crestere. In acelasi timp, exista restante la achitarea salariilor si a pensiilor, fapt ce demonstreaza ca regimul de acolo este unul depasit. Din cate putem constata, si Federatia Rusa si–a redus «asistenta financiara» pentru Transnistria, insa nu a eliminat–o definitiv.

— Ce efecte pentru Transnistria are misiunea EUBAM?

— Intr–un sens, aceasta misiune a mai stopat din traficul ilicit de bunuri in/din regiune. Agentii economici inteleg ca e mai bine sa activezi intr–un cadru legal, iar altii, pur si simplu, nu au alternativa. Cred ca, in primul rand, misiunea europeana a reprezentat o grea lovitura pentru traficul cu diverse produse si pentru economia tenebra, inclusiv cea din dreapta Nistrului. Totusi, exista suspiciunea ca nu a fost stopat traficul de arme, care, conform investigatiilor jurnalistice, sunt transportate pe calea aerului, pe aerodromul de la Tiraspol, care nu este monitorizat de expertii europeni. Pentru minimalizarea maxima a traficului ilicit, trebuie create, totusi, si posturi vamale mixte moldo–ucrainene de tipul celor ce exista in UE. Efectul ar fi mai mare.

— Cate dosare ce tin de nerespectarea drepturilor omului in stanga Nistrului au ajuns la CEDO?

— E greu de spus, deoarece ele nu pot fi contabilizate. Asociatia Promo–Lex a oferit asistenta locuitorilor din regiune sa sesizeze Inalta Curte si acest lucru continua. Atat la Chisinau, cat si la Cosnita, juristii nostri consulta gratuit locuitorii din zona.

— Ce impact ar putea avea, totusi, interdictia de circulatie in dreapta Nistrului a automobilelor cu numere de inmatriculare transnistrene?

— Interdictia va fi aplicata din 2009. Pana in acel moment, persoanele care sunt responsabile si respecta legea statului in care locuiesc au timp sa se conformeze si sa o respecte. Desi, cred ca totul depinde de conditiile si de mecanismul pe care autoritatile le vor oferi cetatenilor. Sigur ca vor fi si persoane nemultumite. In acelasi timp, cei care vor implementa proiectul trebuie sa stie ca regimul de la Tiraspol va incerca sa profite de situatie si va impiedica realizarea acestei idei, redirectionand furia oamenilor simpli impotriva autoritatilor constitutionale.

Pana la urma, vor avea de suferit cei din dreapta Nistrului care au crezut ca pot ocoli legea. De exemplu, devamarea unui automobil in regiune costa cu 70 % mai ieftin, adica, in medie, cu 1000 de Euro mai putin. Pretul de piata al acestor automobile e cu cca 500 Euro mai mic. In cazul in care vor fi nevoiti sa achite diferenta, se vor pomeni in situatia ca automobilul ii costa cu 500 de Euro mai scump. Acestea ar fi pierderile de pe urma tentativei de a profita pe seama statului si, in final, este problema lor, mai cu seama ca nu au respectat legea. Cei din stanga Nistrului nu au nicio vina si nici nu trebuie sa plateasca pentru situatia in care se afla de peste 15 ani. Evident ca persoanele din stanga Nistrului nu vor avea aceste probleme, fiind nevoite, intr–un final, sa achite doar banii pe care i–ar fi achitat legal in cazul inmatricularii automobilului.

Ar putea sa apara si alte probleme daca autoritatile separatiste vor continua politica actuala, adica vor obliga persoanele sa declare automobilele in «vama» si sa plateasca lunar pentru «tranzit», iar autoritatile constitutionale vor fi incapabile sa rezolve situatia. In acest caz vor fi probleme mari, care vor afecta cel putin 200000 de persoane, fapt foarte grav.

Inainte de a face asemenea propuneri, Moldova ar trebui sa se asigure ca va putea garanta libera deplasare a acestor automobile in stanga Nistruilui, altfel risca sa se faca de rusine.

— Ministerul Justitiei refuza sa dea publicitatii candidatii la functia de judecator CEDO. Din ce cauza oficialitatile prefera sa ascunda numele acestora?

— La selectia precedenta, aceste informatii au fost publice si societatea civila a avut timp sa le analizeze si sa–si faca o opinie despre aceste persoane. Mass–media si societatea si–au expus in mod liber si public parerea despre candidaturile propuse, fapt ce a determinat factorii de decizie de la Strasbourg sa aiba rezerve fata de prestanta persoanelor propuse.

De data aceasta, numele candidatilor se ascund, probabil, pentru a evita implicarea opiniei publice si reactia prompta a acesteia. Oricum, acest lucru nu le face fata autoritatilor si era bine ca, in situatia creata, concurentii insisi sa recunoasca public depunerea actelor. Mai mult, poate ar fi fost cazul ca aceste candidaturi sa fie propuse de catre experti. Regretam ca prin astfel de chestiuni sunt aduse prejudicii enorme si ireversibile imaginii R. Moldova si societatii in ansamblu.

— In R. Moldova, cine poarta cea mai mare parte de vina pentru pierderile suportate la CEDO?

— In primul rand, judecatorii care sunt persoanele cele mai des implicate in aceste dosare. Conform legii, ei sunt independenti si reprezinta puterea a 3–a in stat. Insa, in majoritatea cazurilor pronuntate impotriva Moldovei in ultima perioada de timp, se observa un oarecare amestec al politicului in justitie. Acest lucru este inadmisibil intr–o societate democratica si mai ales intr–un stat de drept.

— Cum poate fi redresata aceasta situatie rusinoasa pentru R. Moldova?

— Nu cred ca problema poate fi solutionata miraculos prin majorarea remunerarii judecatorilor. Aceeasi munca o depun toate categoriile de persoane. Cu ce sunt inferiori medicii sau profesorii? Nu au aceeasi responsabilitate?

Este o problema nationala, care poate fi rezolvata prin educarea populatiei si ridicarea nivelului de constiinta.

In acelasi timp, salariul judecatorului este de aproape 2 ori mai mic decat al unui ministru, iar intr–un final o decizie a unui ministru poate fi contestata in instanta, iar judecatorul va decide legalitatea ei. Respectiv, salariile ar trebui sa fie inverse.

O alta situatie regretabila este faptul ca autoritatile nu folosesc posibilitatea incheierii unor acorduri amiabile cu petitionarul, nici macar atunci cand este clar ca urmeaza a fi condamnat Statul. Agentul Guvernamental ar trebui sa insiste asupra acceptarii unor astfel de situatii de fiecare data cand stie ca va urma o noua condamnare.

— Recent, Procuratura Generala a prezentat date complexe despre abuzurile comise de politisti in timpul retinerii suspectilor si pe perioada asa–ziselor anchete. Sunt cunoscute si cateva sentinte de condamnare ale unor politisti pentru aplicarea fortei in raport cu persoanele retinute. Cum poate fi stopat acest fenomen?

— Cu regret, organele de politie si procuratura mai activeaza dupa vechiul sistem sovietic de raportare a rezultatelor. Este mai important sa se descopere o crima, chiar si cu pretul incalcarii drepturilor omului. Credem ca e necesar sa se excluda practicile gen «goana dupa rezultate» si sa se intensifice lucrul asupra imbunatatirii calitatii actului de justitie. Totodata, trebuie majorate salariile acestor categorii de functionari, avansand, in paralel, si alte cerinte fata de ei. Astfel va fi exclusa scurgerea cadrelor profesioniste si angajarea persoanelor care nu merita sa poarte epoleti.

— Ce ar trebui sa cunoasca un cetatean retinut ilegal de reprezentantii fortelor de ordine? Cum ar trebui sa procedeze acesta in cazul in care i se incalca dreptul sa–si informeze rudele si avocatul?

— In primul rand, este in drept sa cunoasca de ce a fost retinut, fiindu–i explicate drepturile sale in cadrul procedurilor. In al doilea rand, trebuie sa stie ca are dreptul la aparare, adica sa prezinte probe si sa fie asistat de avocat, chiar gratuit, din contul statului. In acest caz poate apela la superiorul persoanei care l–a retinut sau la procuror. Daca aceasta nu ajuta, ar trebui sa invoce aceste abuzuri in fata judecatorului care va examina cazul. Important e ca persoana sa poata dovedi aceste adresari, iar adresarile ar trebui facute in forma scrisa.

— In ultimul Raport privind drepturile omului, elaborat de Promo–Lex, gasim referinte complexe la felul in care sunt respectate drepturile detinutilor in R. Moldova. Conturati portretul unui om care iese azi din inchisorile R. Moldova…

— Este foarte greu de facut un portret comun, toti oamenii sunt diferiti. Putem vorbi doar de caracteristicile generale: speriat, nu stie unde se poate adresa si ce poate solicita, nu are incredere in autoritati si in societate dupa o perioada in care a fost privat de drepturi si pe care vrea sa le recapete. Toate acestea, in final, il pot determina sa comita alte acte ilegale (a fost lipsit de posibilitatea de a avea un bun si poate fi tentat sa–l fure etc.).

— Cum resimtiti dvs. lipsa accesului la informatie in R. Moldova?

— Accesul la informatie este un drept fundamental prevazut de Constitutie si de alte Legi speciale. In cadrul activitatii noastre ne–am ciocnit de multe ori de ignoranta autoritatilor, care nu eliberau intentionat informatiile de interes public, eliberarea carora era necesara pentru solutionarea altor probleme. Cu parere de rau, dreptul de acces la informatiile oficiale ramane unul dintre cele mai incalcate drepturi. In acelasi timp, observam ca situatia este tolerata de populatie, care in mare parte nu cunoaste si nu insista asupra respectarii acestui drept. Indiferenta majoritatii face diferenta dintre nivelul de trai de la noi si cel din statele occidentale.

— Va multumim.

Un interviu de A.G.