In prezent, peste 11 mii de copii cresc in 67 de institutii de tip rezidential din R. Moldova. 10 mii dintre acestia au unul sau chiar ambii parinti in viata. Unii dintre parinti, insa, considera ca statul este cel care trebuie sa le poarte de grija copiilor lor, iar pe altii strainatatea i–a facut sa uite ca mai au copii.

Prin reformarea sistemului rezidential, Guvernul R. Moldova si–a propus reducerea numarului de copii institutionalizati, reintorcandu–i in familii sau integrandu–i in institutii de alternativa cum ar fi casele de tip familial.

Internatul de la Straseni este cea mai mare institutie rezidentiala de la noi, aici fiind amplasati peste 500 de copii. De altfel, salariile directorilor de internat depind de numarul copiilor din institutii. Desi este parte a celor 6 regiuni–pilot ale reformei, dezinstitutionalizarea copiilor de la Straseni este destul de complicata, deoarece in raion nu functioneaza institutii de alternativa. Singurul centru de plasament temporar se afla la Cojusna. In satul Panasesti a existat o casa de tip familie, insa in martie 2006 aceasta a fost inchisa.

Potrivit asistentului social Mariana Taga, 95 la suta dintre copiii din internatul de la Straseni au cel putin un parinte in viata. De la 1 noiembrie 2006, peste 60 de copii de aici au fost reintegrati in familiile din care provin. Ceilalti au ramas la internat, pentru ca parintii lor au refuzat sa le poarte de grija.

Doar dorinta sincera a parintilor de a–si lua copilul acasa ii convinge pe asistentii sociali sa accepte acest transfer. Atunci cand parintii doresc sa–si creasca copiii in familie, dar nu au posibilitatea sa le ofere cel putin strictul necesar, intervin directiile raionale de asistenta sociala, care, in functie de nevoile familiei, ii acorda ajutor: lemne, animale domestice sau loc de trai.

Dupa ce copilul este amplasat in familie, timp de 6 luni, reintegrarea lui este monitorizata de catre asistentii sociali.

Parinti bogati — copii in internate

Printre copiii din internate sunt si dintre cei cu parinti instariti. Ne mira astfel de cazuri. S–ar parea ca familiei nu ii lipseste nimic, iar copilul are toate conditiile sa creasca acasa. Parintii considera, insa, ca internatul este singura institutie care ofera servicii de calitate si ca doar aici se face carte. Am intalnit, de exemplu, un copil a carui mama este sefa de gradinita in sat, iar el este singurul descendent in familie. E la internat. In prezent investigam cauzele din care familia ajunge in situatia sa–si dea copilul la internat. Incercam sa prevenim astfel de cazuri», spune Mariana Taga.

Adreea (numele fetitei este schimbat) are 8 anisori si este in clasa a 2–a. Micuta se considera o norocoasa pentru ca, desi invata la internat, seara merge acasa. Din cauza unei boli incurabile, acum un an, fetita a ramas orfana de mama, pe tatal sau necunoscandu–l deloc. Dupa tragedie, a fost adoptata de sora mamei.

«Mamei sale i–a fost foarte greu, mai ales ca a ramas fara sot imediat cum a aflat ca este insarcinata», ne spune mama adoptiva a fetitei, Rodica P. «Fata a crescut mai mult pe la noi, deoarece iarna, in casa surorii mele nu era nici caldura, nici lumina. Noi am invatat–o sa mearga. Acum un an, mama sa o decedat si noi am luat–o cu totul, am perfectat toate actele. De atunci ne spune mama si tata. La internat o ducem dimineata, iar seara o luam acasa. Eu nu o pot ajuta la lectii, fiind in varsta deja, am aproape 60 de ani. Sufar si de diabet, iar pensia nu–mi ajunge sa–i port de grija. Eu primesc 300 de lei, iar pensia de orfana a fetei e de 148 de lei».

Andreea mai are un frate, pe care nu l–a vazut de cativa ani. O intreb pe mama sa adoptiva unde–i. «E inchis. Ii cam placeau fetele. Trebuie sa iasa in luna mai», imi raspunde femeia.

16 lei/zi pentru alimentatia unui copil

Solicitata de Ziarul de Garda, Svetlana Praguza, profesoara Andreei, a recunoscut ca exista o diferenta intre copiii din internat care merg seara si in week–end acasa si cei care nu au unde se duce. "Copiii sunt mai linistiti, mai atenti, manifesta mai multa dragoste. Azi, la ore, i–am rugat sa ichida ochisorii si sa–mi spuna ce si–au imaginat. Cu totii mi–au spus ca vor acasa sau ca vor sa vina mama. Nu le este rau aici, dar le lipseste familia».

In fiecare luna, pentru intretinerea unui copil, statul cheltuie o mie de lei. Din aceasta suma se achita salariul profesorului, intretinerea cladirii, dar si alte cheltuieli. Pentru alimentatie, sunt repartizati doar 16 lei pe zi.

Mariana Taga spune ca, uneori, pentru a–si vedea copiii institutionalizati, parintii inventeaza tot felul de motive. «Odata, un parinte ne–a spus ca trebuie sa–i inchirieze copilului carti pentru scoala cu o mie de lei! Unde s–a mai auzit asa ceva? De multe ori, acestia nici nu stiu care sunt, de fapt, cheltuielile pentru intretinerea unui copil. Pur si simplu, nu vor sa le poarte de grija, de aceea inventeaza tot felul de motive. Am auzit si de parinti care nu vor sa–si intretina copiii pentru ca sunt colectati bani in fondul scolii. Suntem mult mai atenti in astfel de cazuri. Anul acesta, la internatul din Straseni au fost adusi doar 2 copii, si acestia in regim de urgenta. Unul locuia la stana si, desigur, nu am putut admite ca micutul sa creasca inconjurat de oi si capre», afirma asistenta sociala.

Directorul internatului, Mihail Negru, a mentionat ca statul aloca anual cateva mii de lei pentru intretinerea unui copil.

Ferestre din Alabama pentru copii din Moldova

«Ne descurcam mai mult din ajutoare umanitare. Bunaoara, o biserica din Alabama ne–a instalat geamuri termopan. Acum suntem siguri ca copiii nostri nu vor mai ingheta. Acest ajutor a costat biserica din Alabama 2 mil. lei. Cu incaltaminte si imbracaminte ne aprovizionam tot de prin ajutoare. In scolile internat sunt foarte multi copii care ar putea fi reintegrati in familiile din care provin. Oricata caldura si dragoste le–am oferi, suntem constienti de faptul ca nu le putem inlocui parintii. Proiectul este unul foarte bun, insa nu trebuie sa ne grabim sa indeplinim "planul": timp de vreo doi ani, sa mantuim acesti copiii, deoarece fiecare are soarta lui. Oriunde ar fi, copiii trebuie sa se simta protejati», ne–a spus Mihail Negru.

In cadrul Clubului Jurnalistilor de Investigatie din 6 noiembrie, ministrul Educatiei si Tineretului, Victor Tvircun, a mentionat ca, in cadrul reformei, unele institutii de tip rezidential vor fi renovate si optimizate, iar altele — inchise definitiv. Gimnaziul internat de la Carpineni, Hancesti, este prima institutie rezidentiala in care a fost initiat procesul de transformare, iar pentru anul de studii 2007–2008 se preconizeaza inchiderea a 3 institutii, a precizat oficialul.

Reprezentantul UNICEF in R. Moldova, Ray Virgilio Torres, a declarat ca, in 2007, numarul noilor plasati in institutiile rezidentiale s–a redus cu jumatate. Torres a remarcat ca reforma nu consta doar in modificarea legislatiei si transformarea institutiilor, ci si in schimbarea mentalitatii si atitudinii acelor parinti care considera ca statul ar fi obligat sa asigure educatia si cresterea copiilor lor.

La momentul actual, datorita examinarii detaliate a situatiei fiecarui copil, 185 de familii si–au luat fiicele si fiii acasa, iar alte 172 au fost ajutate sa nu–si dea copiii la internat.

Diana RAILEAN