Chiar daca presedintele Vladimir Voronin crede ca proiectul de constructie a segmentului de cale ferata Giurgiulesti—Cahul este menit sa asigure securitatea economica a R. Moldova, locuitorii acestei zone percep proiectul drept o noua ocazie pentru spalare de bani. Mai mult decat atat, ei se considera afectati de constructia acestui tronson. Totodata, noul santier afecteaza direct rezervatia Prutul de Jos.

Daca potrivit calculelor, proiectul caii ferata Giurgiulesti—Cahul, cu o lungime de aproximativ 50 km, este estimat la 837 milioane lei, oamenii din comuna Manta sunt convinsi ca, pana la urma, acesta va valora dublu, adica 1 miliard 800 milioane de lei. Aceasta suma constituie o parte considerabila din bugetul de stat.

Afectati de tronson

Doar in comuna Manta, r. Cahul, 64 de proprietari de terenuri au fost nevoiti sa le cedeze in beneficiul segmentului de cale ferata Giurgiulesti–Cahul. In timp ce demnitarii de la Chisinau afirma ca proiectul va contribui la impulsionarea dezvoltarii social–economice a raioanelor de sud, primarul de Manta, Ion Neagu, argumenteaza ca aceasta comuna este prejudiciata in mod direct de constructia caii ferate.

«Cetatenilor de aici li s–au creat multe incomoditati», spune Neagu. El mai afirma ca «oamenii au fost nevoiti sa dea statului terenurile agricole din care–si intretineau familiile. In anii precedenti, ei cultivau pe acele loturi legume, fructe sau vita de vie. Odata cu cedarea acestor terenuri, veniturile proprietarilor s–au redus considerabil. Mijloacele financiare propuse in schimbul pamanturilor sunt in conformitate cu taxele stabilite de stat, desi Agentia Cadastru, care s–a ocupat de procurarea terenurilor, a asigurat cetatenii ca va negocia preturile pentru terenuri, incepand de la pretul de stat si terminand cu pretul economiei de piata». Cu toate ca Agentia Cadastru a promis negocierea preturilor, acest lucru nu s–a intamplat. «Atunci cand vin cu contractul in fata proprietarilor de terenuri, reprezentantii Agentiei Cadastru calculeaza suprafata lotului, numarul copacilor si al butucilor de vita de vie. Asa se calculeaza taxele nominale pentru bunuri, fara ca preturile sa fie negociate la nivelul economiei de piata», spune primarul despre procedura practicata de Agentia Cadastru.

Cea mai mare parte a locuitorilor care urmau sa–si cedeze terenurile agricole, au acceptat fara sa se opuna. Din cei 64, doi proprietari, totusi, nu sunt de acord cu suma propusa. «Iata de ce am fost nevoit sa suspendez constructiile pe teritoriul comunei», spune primarul.

«Vse govoreat» — la Moscova

In schimbul lotului, lui Ion Vasilache i–a fost propusa suma de 8 400 lei. «Ce sa fac cu acesti bani?», se intreaba Ion, care e si tata al patru copii. Pentru familia sa lotul agricol era o sursa sigura de existenta. «Vreau pamant. Nu am nevoie de banii oferiti. E de ajuns sa iesi o data pana la piata si banii nu mai sunt! Eu am muncit acolo. Daca mi se iau sase ari, sase ari sa mi se dea inapoi!»

Potrivit proiectului caii ferate, trenul urmeaza sa traverseze curtea familiei Onos, la o distanta de 20 metri de la casa. «Suntem de la tara, avem nevoile si greutatile noastre», spune Elena Onos, nemultumita ca trebuie sa cedeze 11 ari, din totalul de 30. Pe acest teren, familia Onos si–a construit mai multe sere. «Vine trenul si ne ia cele trei sere din care ne intretinem», spune femeia. «In aceasta vara am castigat aproape 20 mii de lei. Iar pentru cei 11 ari pe care vor sa ni–i ia, ne–au spus ca ni se cuvin 14 mii de lei. Nu le dau!», explica ferma femeia, incercand sa isi apere proprietatea.

Nici lor tren, nici mie sere!

— Cum ati aflat despre constructia caii ferate?

— A venit cineva cu masina si a intrat pe proprietatea noastra. Nu s–a prezentat cine este. A spus: «Vse govoreat!», avea in vedere ca se vorbeste despre calea ferata. Habar nu aveam. Atunci i–am spus: «Vse govoreat — la Moscova!» In gospodaria mea «Nu– vse govoreat!» Imi ofereau 14 mii de lei pentru 11 ha. Vai de mine! Munca mea valoreaza mult mai mult. Nu dau!

— Dar pentru ce suma ati fi de acord sa dati terenul?

— Nici de cum pentru 14 mii. E bataie de joc! 140 de mii daca imi dau, poate ma voi gandi. Sa vina, sa vada cum se munceste la tara si cat de mult suferim atunci cand vantul distruge serele. Ce sa le las copiilor drept mostenire? Trenul? Sa isi lase lor trenul! Eu am nevoie doar de pamantul meu. Ne–am saturat de cei dolofani, cu craveti rosii, de pe la Guvern.

— Si daca totusi vor insista sa le dati terenul?

— In sera din vale am un «riceag». Sa incerce sa vina cu tractorul in gospodaria mea! Trag «riceagu»! Ori eu, ori ei… Nici lor tren, nici mie sere!

Femeia spune ca au mai venit si alti functionari, tot de la Chisinau, incercand sa o convinga. «Poate ne considera tarani, dar noi nu suntem prosti», spune suparata matusa Elena. «Daca merg la vecin si ii propun zece lei pentru o oaie, sigur ca ma va crede nebuna. Sa–mi dea atata cat vreau eu, nu cat spun ei. Acest pamant imi hraneste familia. Eu vand, nu ei! Sa imi dea atat cat le cer!»

In cazul in care va ceda, o alta bataie de cap a familiei Onos va fi distanta prea mica de la calea ferata la casa. «Cine o sa–mi protejeze casa?», se intreaba Elena Onos. «Din cauza lucrarilor, deja au aparut crapaturi».

Pentru constructia caii ferate, va fi distrusa si fantana din mahala. Vecinii s–au inteles deja ca, in cazul in care vor vedea tractoarele si buldozerele apropiindu–se de fantana, vor iesi cu totii sa o apere. «E o fantana veche», spune Victor, mezinul familiei Onos. «Si pe asta vor sa o distruga! Se stie ca este un pacat adevarat sa distrugi o fantana».

Ultimul cuvant a Elenei Onos este: «Nu sunt de acord si gata! Sa imi dea 140 de mii de lei, nu 14 mii!»

Cale ferata pentru cetateni, nu pentru Voronin

Drept iesire din situatie in cazul celor doua familii, primarul Ion Neagu propune implicarea comisiei de evaluare a bunurilor. «Se vorbeste ca este o portiune de infrastructura importanta la nivel national», spune primarul. «Dar ar trebui sa tinem cont si de interesele cetatenilor, daca tot se zice ca aceasta constructie e pentru cetateni. Voi repeta si in continuare ca aceasta portiune de cale ferata nu se construieste pentru Voronin, ci pentru noi, cetatenii de rand. Se lauda ca se construieste calea ferata, dar aceasta ar trebui sa se ridice pentru noi, si nu pe patimile noastre. Ne–am saturat de atata umilinta din cauza preturilor. E o injosire».

Totodata, Ion Neagu spune ca zilnic la Primarie vin cetateni care se plang ca peretii caselor se fisureaza din cauza masinilor mari. «Nici drumurile nu se repara, chiar daca declara ministrul Vasile Ursu, si nici nu suntem siguri de beneficiul pe care il va aduce calea ferata».

Totodata, Neagu sustine ca ar fi fost mult mai eficient sa se repare drumurile, la nivel european, decat investitiile sa se foloseasca pentru calea ferata. «Drumurile bune ar aduce venituri mult mai mari!»

Primarul explica in mod repetat ca, odata cu dezvoltarea infrastructurii, sunt necesare investitii in sfera social–economica. «In aceste circumstante ar trebui creat si un plan de dezvoltare al infrastructurii locale a satelor din Lunca Prutului», spune Neagu. «Aceasta cale ferata trebuie integrata echitabil. Ar trebui sa facem niste cai de acces la calea ferata si investitii in sfera social–economica. Oamenii trebuie sa ramana multumiti ca au beneficiat de careva proiecte. De exemplu, ca au fost conectati la conductele de apa, sau ca a fost reparata gradinita care, in Manta, fiind din 1970, este in dezastru. Cu aceasta propunere am apelat si la presedintele raionului, iar presedintele raionului a mers la Vladimir Voronin pentru a cere alocatii. Presedintele raionului a convenit cu Voronin ca acesti bani vor fi acordati. Ne–am uitat prin Legea bugetului, in prima si in a doua lectura, dar asa si nu ne–am regasit. Banuim ca si in cea de–a treia lectura nu vom mai fi amintiti. Locuitorii din Manta le–au acordat mii de voturi comunistilor, iar ei macar nu s–au intors cu o privire spre acesti oameni!»

Vectorul european si calea ferata sovietica

Oamenii din sat spun ca in zona munceste o echipa de a lui Oleg Voronin. Acestia au masini noi, de parca ar fi scoase din cutie. «Lucreaza si valorifica banii lui tata–sau», spune un locuitor din satul Manta, ascunzandu–si numele. «Nu ne trebuie fire de metal aruncate si o data in saptamana sa treaca un echipament de tren! Se vor lauda ca au construit cale ferata la sud. Pe noi nu ne intereseaza! Suntem chinuiti din cauza acestei constructii. Am impresia ca santierul a fost nascocit de dragul spalarii banilor! Cele cateva gospodarii sunt o picatura in raport cu felul in care acest proiect ne afecteaza la nivel national. Voronin se tot lauda cu vectorul european. Daca sunt adevarate afirmatiile lui, de ce nu construim si o cale ferata dupa standarde europene, si nu dupa model sovietic? Calea ferata de aici serpuieste. Ce viteza va avea trenul? 30—40 km pe ora. Dar in UE trenul circula cu 300—400 km pe ora. Ne intrebam: care este eficacitatea acestei cai ferate?»

La Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor am fost informati ca, intr–adevar, acartamentul tronsonului va fi de 1520 mm, corespunzator celui obisnuit din R. Moldova. Nici viteza cu care se va deplasa trenul nu va iesi din normele locale. Totodata, acest segment va face conexiuni doar cu localitatile de sud: Cahul, Crihana Veche, Pascani, Manta, Vadul lui Isac, Colibas, Branza, Valeni, Slobozia Mare, Chislita Prut, Giurgiulesti, localitati invecinate.

Moldova datoare cu 400 m de la Giurgiulesti

Totodata, presedintele Ucrainei, Victor Iuscenco, a cerut recent revizuirea de urgenta a acordului semnat cu R. Moldova, in anul 1999, prin care Kievul a oferit Chisinaului o parte din teritoriul ucrainean in lunca de jos a raului Dunarea, pentru ca Moldova sa construiasca un terminal petrolier si un port de pasageri la Giurgiulesti si sa obtina iesire la mare.

R. Moldova a primit un sector de mal al Dunarii, cu lungimea de 400 m, in locul de varsare a Prutului, oferind in schimb 7,8 km de drum auto in preajma satului Palanca, care leaga Odesa de portul Reni, precum si o parte din proprietate la Basarabeasca. Autoritatile de la Odesa si Ministerul Ecologiei al Ucrainei sustin ca Terminalul petrolier perecliteaza situatia ecologica in delta Dunarii. In timpul vizitei in regiunea Odesa, la 6 noiembrie curent, Iuscenco a spus ca R. Moldova nu isi onoreaza angajamentele, nici macar pe cele asumate prin acordul din 1999, ca Ucraina va controla minutios activitatea terminalului din Giurgiulesti, astfel ca aceasta sa nu contravina legilor ucrainene in domeniul ecologiei.

Rezervatie in pericol

Calea ferata urmeaza sa treaca direct prin rezervatia stiintifica Prutul de Jos, creata prin Hotararea Guvernului din 23 aprilie 1991, cu scopul de a ocroti flora si fauna din lacul Beleu si a luncilor inundabile din imprejurimile lui. Astfel constructia tronsonului intra in conflict si cu diverse conventii europene cu privire la ecosistem semnate de R. Moldova. Fauna rezervatiei ese reprezenata de circa 198 specii de animale, dintre care pasarile constitue circa 140 de specii. Rezervatia fiind situata aproximativ la paralela de 450 latitudine nordica, deci la jumatatea distantei dintre ecuator si polul nord, reprezinta un loc important de pasaj pentru pasarile migratoare. Dintre pasarile rare pot fi intilnite egreta, lebada, lopatarul, pelicanil, cormoranul–mic, califarul–alb, pescarusul–albastriu s.a.  Printre speciile rare de mamifere care se intilnesc pe teritoriul rezervatiei, pot fi mentionate vidra, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, hermelina, nurca europeana s.a.  Flora rezervatiei este reprezentata prin circa 190 specii de plante.

Alecu Renita spune ca Miscarea Ecologista din Moldova opteaza pentru un alt proiect, prin regiunea Etulia, un segment mult mai scurt de cale ferata si mai putin costisitor. «Acesta ar costa mult mai putin si nu ar intra in conflict cu diverse conventii internationale», afirma presedintele Miscarii. Potrivit organizatiilor de mediu, clopotele trebuiau batute in primul rand de catre Academia de Stiinte din Moldova, consultant stiintific al autoritatilor publice ale R. Moldova. Intrebat despre impactul ecologic al proiectului, Andrei Munteanu, directorul Institutului de Zoologie a raspuns: «Nu am fost si nu stiu!» Cel care a fost in zona de sud din cadrul acestui institut este Anatol Savin, seful de laborator vertebrate terestre. «Calea ferata nu poate sa nu aiba un impact negativ asupra faunei», a spus acesta dupa vizita sa in rezervatia Prutul de Jos. El mai precizeaza ca autoritatilor le–au fost facute mai multe recomandari privind protejarea ecosistemului. Nu se stie, insa, daca acestea vor fi respectate.

Anastasia NANI

Opinii

Un «megaproiect» pentru «spalare» de bani Mihai Roscovan, director Business Consulting Institute Constructia tronsonul feroviar Cahul–Giurgulesti, lansata in primavara acestui an, nu reprezinta o prioritate strategica pentru R. Moldova. Proiectul nu se regaseste in documentele strategice aprobate de Guvern (de exemplu, SCERS, «Conceptia privind crearea si dezvoltarea retelei nationale a coridoarelor internationale de transport» (HG 365 din 28.03.2005), Planul de Actiuni RM–UE). Transportului feroviar ii revine doar 25% din cantitatea marfurilor transportate, iar in limitele R. Moldova, la distante mici, transportul pe calea ferata nu este rentabil. Proiectul a demarat in lipsa unui studiu de fezabiltate, bazat pe o analiza cost–beneficiu, iar costurile proiectului, estimate la peste 50 mil. euro, nu se vor recupera vreodata. Totodata, prin finantarea acestui proiect vor fi sustrase sume enorme bugetare de la alte proiecte importante, inclusiv pentru reabilitarea retelei cailor ferate, aflata in prezent intr–o stare deplorabila, iar insasi intreprinderea de stat CFM — in stare de faliment. Totodata, proiectul a demarat in lipsa unui studiu de impact asupra mediului, ceea ce poate aduce pagube irecuperabile rezervatiei naturale «Lunca Prutului Inferior», generand conflicte cu vecinii — Romania si Ucraina. Proiectul a fost initiat ad–hoc si urmeaza a fi finalizat pana la alegerile din 2009. El se desfasoara fara acordul autoritatilor publice locale, in mare graba, intransparent, fara licitatii publice. Aceste argumente ne sugereaza ca si actualul santier este un «megaproiect» al guvernarii comuniste, demarat in scopul «spalarii» banilor publici.