Interviu cu Galina Bostan, directorul Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC)

— Dna Bostan, CAPC a lansat o linie fierbinte a coruptiei, prin intermediul careia cetatenii pot beneficia de consultatiile juristului la subiecte legate de coruptie. Cum functioneaza acest serviciu?

— Este simplu. La numarul de telefon 927979, cetatenii ne informeaza despre cazuri de coruptie, despre flagranturi, despre tentative de estorcare de mita. Din cate am acumulat pana acum, este clar ca, la noi, oamenii nu stiu prea bine ce inseamna coruptie. De aceea, incercam sa–i ajutam, le oferim consultanta sau mai multe adrese si numere de telefon ale persoanelor care le–ar oferi informatii mai detaliate. Nu–i lasam sa rataceasca in disperare. Pe de alta parte, monitorizam cazurile de coruptie.

— CAPC colaboreaza cu ziaristii de investigatie?

— Am colaborat cu ziaristi de investigatie, in special cu Cornelia Cozonac. Cazurile de coruptie pe care le sesizam la linia fierbinte le transmitem uneori si ziaristilor de investigatie. Atunci cand apar probleme si ziaristii au nevoie de consultatii, le oferim acest suport, astfel incat articolele care sunt publicate in presa sa contina tratamente juridice corecte.

— Dar cum reactioneaza cetatenii, beneficiari ai acestei linii anticoruptie?

— Prin aceasta linie fierbinte, ne–am propus, pe de o parte, sa educam cetatenii astfel incat acestia sa nu dea mita, iar pe de alta parte, sa–i ajutam atunci cand li se solicita mita.

— Cat de deschisi si curajosi sunt cei care va vorbesc despre coruptia din R. Moldova?

— De fapt, cele mai multe apeluri nu se refera la coruptie, ci la alte diverse probleme. E adevarat, am fost sesizati si despre cazuri de coruptie, destul de interesante, pe care noi, ulterior, le monitorizam. Sunt cazuri cand oamenii, dupa ce si–au «rezolvat» problema oferind mita, suna pentru a divulga cazul, probabil din razbunare. Sa stiti ca, in general, infractiunile de coruptie sunt destul de complexe, pentru ca exista mai multe interese, atat ale partii care ofera mita, cat si ale celei care ia mita. Scopul principal fiind ascunderea si musamalizarea cazului. Infractiunile de acest gen sunt destul de greu de demonstrat. Este mai simplu atunci cand cei tentati de coruptie sunt prinsi in flagrant.

— Cat de vechi este fenomenul coruptiei pentru R. Moldova?

— Coruptia a existat si in perioada sovietica, doar ca atunci nu a existat coruptie mica, la nivel de functionari «marunti», iar daca si exista, nu era omniprezenta. In general, oamenii de la noi sunt deranjati de «coruptia mica», or, din cauza acesteia, atunci cand vor sa rezolve o problema, trebuie sa dea neaparat mita.

— De ce sunt atat de putine cazurile de «coruptie mare» descoperite de organele de investigatii si ancheta?

— Cred ca, mai degraba, nu se doreste sa se faca lumina asupra cazurilor mari de coruptie. Am mai zis, acest tip de infractiune e complex, greu de demonstrat, trebuie sa fii un foarte bun profesionist, un specialist bine pregatit si chiar un om curajos pentru a duce la capat astfel de dosare.

— Din ce cauza oamenii se tem sa divulge cazurile de coruptie?

— De frica. Pe de alta parte, e un lucru normal sa ai acest sentiment de autoaparare, de autoconservare. Cred, insa, ca mai avem o problema. La noi, lumea este destul de nepasatoare si fiecare isi rezolva problemele cum poate. Majoritatea persoanelor care apeleaza la noi si divulga cazuri de coruptie prefera sa nu–si dea numele.

— Este cumva acest sentiment, de nepasare, «educat» in mod special?

— Mai degraba, o fi fiind cultivat de societate. CAPC se axeaza mai mult pe activitati ce ar contribui la prevenirea coruptiei. Acestea sunt instrumentele noastre. In prezent, derulam un proiect care, in opinia noastra, contribuie, totusi, la prevenirea acestui fenomen. Ma refer la expertiza coruptibilitatii legislatiei. Recent, tocmai am facut o analiza a eficientei acestui mecanism si am fost placut surprinsi sa constatam ca, din numarul total de propuneri sau obiectii la proiectele de legi expertizate de noi, 52,8%  au fost acceptate. Acest procent este foarte bun!

— Dar cum ati muncit cu ligislatorii, ca sa accepte propunerile CAPC?

— Noi am utilizat instrumentul care a fost oferit chiar de Legiuitor, este vorba de Conceptia cooperarii dintre Societatea Civila si Parlament. Legislativul, dupa cum stiti, plaseaza proiectele de legi pe site–ul sau, noi le preluam, le avizam din punct de vedere al coruptibilitatii, avem si o metodologie de identificare a acestor elemente. Ulterior avizul nostru este transmis Parlamentului. Atunci cand descoperim trimiteri exprese la avizul nostru, intelegem ca munca expertilor CAPC nu a fost zadarnica. Uneori chiar constatam ca obiectiile noastre sunt citate de deputati in plenul Legislativului. Satisfactia cea mai mare, insa, este atunci cand realizam ca de propunerile noastre s–a tinut cont in versiunea finala a legii.

— In ce domenii ar trebui sa se munceasca mai mult in R. Moldova pentru a preveni coruptia?

— Incontestabil, in directia educatiei populatiei si a functionarilor publici. Nu este o descoperire pentru nimeni ca, la noi, functionarii publici sunt o mare problema. Din pacate, foarte multi functionari nu realizeaza ca ei trebuie sa munceasca pentru oameni, si nu invers. Nu realizeaza ca primesc salarii din contributiile cetatenilor. Sunt multe situatii care, uneori, depasesc orice imaginatie. Sunt institutii in care majoritatea cetatenilor nu intra daca nu au pregatit si un plic cu bani. Acolo unde se perfecteaza diverse autorizatii sau chiar in sectiile care perfecteaza pasapoarte, oamenii sunt determinati sa caute prin buzunare pentru a reduce din umilintele birocratice si pentru a mai economisi timp. Cand te adresezi la Ministerul Dezvoltarii Informationale (MDI) pentru a obtine pasaport, trebuie sa prezinti buletinul de identitate, adeverinta de nastere si de casatorie, desi este evident ca toate aceste acte sunt inregistrate in sistemul de date al MDI, prin urmare, ar putea sa acceada singuri la aceasta informatie si sa nu oblige cetateanul sa umble prin toate subdiviziunile ministerului pentru a–si aduna informatiile necesare. In asemenea circumstante, fiind istovit de procedura birocratica, omul incearca sa–si rezolve problema «altfel». Trebuie reevaluata activitatea functionarilor.

— Cat de multa coruptie exista in sistemul judiciar?

— Cat priveste fenomenul coruptiei in justitie, sunt graitoare sondajele. Cu parere de rau, la noi, cetatenii nu prea au incredere in justitie. E o durere a tuturor, deoarece poti sa–i neglijezi unei persoane un anumit drept, dar in momentul in care persoana respectiva nu poate sa si–l restabileasca prin judecata, acest lucru devine o problema grava. Desi, trebuie sa spun, exista si judecatori care isi fac meseria cinstit si corect. Cei care comit erori, uneori intentionat, distrug totul.

— Cat de combativa vi se pare presa din R. Moldova?

— Presa de la noi cred ca este la fel ca si societatea noastra. Exact ca si cetatenii acestui stat, presa nu intotdeauna are curajul sa spuna exact ce ar trebui. Uneori prefera sa taca, alteori mai face compromisuri. Dupa cum e societatea, asa e si presa. Dupa cum e societatea, asa e si justitia sau guvernarea. Sunt niste reguli sigure.

— Exista, la noi, un sector al societatii care intr–adevar ar combate coruptia?

— Combaterea coruptiei tine de competenta organelor de drept, deci, coruptia e una dintre problemele statului. Cetatenii pot doar sa previna fenomenul in cauza. Analizez acest domeniu din punct de vedere al eficientei. Auzim despre multe initiative de combatere si prevenire a coruptiei, insa doar odata cu trecerea timpului se poate evalua cat de bun este rezultatul obtinut si cat de eficienta a fost intreaga activitate. Exista o Alianta Anticoruptie, exista mai multe ONG–uri, dar coruptia ramane un fenomen la fel de constant si distrugator.

— Apropo, cat de activa si eficienta este Alianta?

— Alianta si–a formulat o strategie si avantajul cel mai mare al ei este ca intruneste mai multe organizatii nonguvernamentale. De altfel, puterea acestei Aliante consta anume in diversitatea ONG–urilor. Printr–o astfel de Alianta societatea civila incearca sa se faca auzita.

— In ce masura respectati dreptul la confidentialitatea unei persoane care face apel la serviciile Dvs.?

— E destul de complicat, deoarece, ipotetic vorbind, oricine ar putea sparge o baza de date, afland de acolo tot ce–i trebuie. Ne straduim sa respectam anonimatul persoanelor care ne apeleaza. Respectam dreptul persoanelor la confidentialitate.

— Cunoasteti persoane care au suferit in urma unei tentative de prevenire a unui caz de coruptie?

— Nu am avut cazuri in care vreo persoana sa fi suportat consecinte nedorite in urma apelarii la linia noastra fierbinte. Am luat toate masurile ca asa ceva sa nu se intample.

— Dar ce poate pierde o persoana daca divulga un caz de coruptie?

— Foarte multe. Incepand de la drepturile patrimoniale pana la libertate.

— Contactati sau nu organele de drept, solicitandu–le sa se implice in asemenea cazuri?

— Ii sensibilizam si pe ei, le adresam scrisori, rugandu–i sa verifice existenta sau inexistenta unor fapte.

— Primiti si raspunsuri la astfel de scrisori?

— Desigur, chiar daca, deseori, nu primim tocmai raspunsurile pe care le–am fi asteptat. Dar acestea sunt raspunsurile oficialilor din R. Moldova. Deseori, atunci cand sesizam ca este o problema mai dificila, apelam la instrumentele ziaristilor de investigatie.

Pentru conformitate,
Echipa de Garda