Patriarhia Ortodoxa Rusa bate din nou clopotele. Alarma vine ca urmare a deciziei Bisericii Ortodoxe Romane din 23 octombrie, prin care Sfantul Sinod se pronunta asupra reactivarii a trei Eparhii istorice in spatiul Moldovei de la est de Prut: la Balti, Cantemir (de ce nu Cahul?) si Dubasari. Potrivit agentiilor ruse de presa «Interfax» si «Itar Tass», Biserica Rusa a reactionat cu ostilitate la decizia BOR. Seful Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Ruse, IPS Kiril, Mitropolit de Smolensk si Kaliningrad, iar ultertior si Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse catalogheaza decizia drept «o incalcare grava a randuielilor canonice» si acuza BOR de actiuni care vor conduce la «distrugerea unitatii sfintei Ortodoxii». Asadar, Sfanta Ortodoxie, potrivit oficialitatilor ecleziastice de la Moscova, nu poate exista ca unitara decat in viziunea si cliseele acceptate de Rusia. Pornind de la motivarea «oficiala» a dezacordului, Biserica Rusa a amenintat ca decizia BOR «nu va ramane fara urmari», ceea ce inseamna ca Moscova este predispusa declansarii unui conflict interbisericesc pe termen lung — fapt care nu poate fi exclus, daca tinem cont ca apelul Bisericii Ortodoxe Romane la dialog si consultari in problema canonicitatii bisericesti in teritoriul R. Moldova ramane, de 15 ani incoace, un semnal neinterceptat de Moscova.

Scandalul pe care incearca sa–l reaprinda Biserica Rusa si cu ocazia recentei decizii a BOR (primul intervenea dupa reactivarea, in 1992, a Mitropoliei Autonome a Basarabiei) nu reprezinta, de fapt, decat expresia practica a orgoliului velicorus, prin care se incearca perpetuarea unui abuz istoric de care Biserica Rusa este absolut constienta, dar la care nu poate renunta in virtutea politicii imperiale ruse la care ea a fost dintotdeauna parte: de la pretinsele «cruciade antiotomane» si pana la campaniile militare antiromanesti din secolul trecut. Daca Biserica Rusa s–ar fi detasat, cel putin dupa 1990, de afacerile politice ale Kremlinului in spatiul post–sovietic, azi posibil ca nu aveam aceste reactii categorice la decizia unei Biserici–surori care nu face decat sa–si reaseze lucrurile intr–un teritoriu declarat independent, adica ne–rusesc, de 16 ani deja si la care ea, istoriceste, a avut cele mai directe si, precizez, traditionale atributii spirituale si canonice. Deschiderea celor trei Eparhii zonale in Sud, Nord si in Centru, asupra carora s–a pronuntat Biserica Ortodoxa Romana, nu tine in niciun caz de invazii, de «intrarea in spatiul canonic al Bisericii Ruse», dupa cum se pretinde, intrucat problema canonicitatii bisericesti a Patriarhiei Ortodoxe Romane in R. Moldova si–a primit dezlegare odata cu recunoasterea de facto, in 2002, a Mitropoliei Autonome a Basarabiei, atat pe plan national cat si international, precum in lumea bisericeasca, la fel si in cea laica. Faptul ca Biserica Rusa a adoptat, din start, o pozitie neloiala si total neconstructiva in chestiunea Mitropoliei Basarabiei este o vina a ei, pe cate trebuie sa si–o asume. Constient sau nu, dar Biserica Ortodoxa Rusa a adoptat in «problema canonicitatii bisericesti din R. Moldova» aceeasi pozitie si maniera de dialog pe care a adoptat–o Kremlinul in «problema transnistreana». Era, asadar, logic sa se ajunga acolo unde s–a ajuns. Tergiversarea dialogului si perpetuarea situatiei de incertitudine, aceste maniere de santaj politic si subestimare a partenerului, nu aveau ce cauta in arsenalul formulelor de comunicare si in relatia dintre doua Biserici ale aceleiasi Lumi Ortodoxe. Din pacate, acest lucru s–a intamplat, ceea ce confirma, o data in plus, ca Rusia nu este gata inca sa accepte pentru ea, inclusiv pe plan bisericesc, un alt statut in lume decat cel de imperiu. Desi acest fapt ii afecteaza imaginea, se pare ca Moscova este mai putin preocupata de felul cum arata sau cum este perceputa in lume. Pentru ea, imaginea conteaza doar in masura in care aceasta cadreaza cu interesele ei geopolitice. Atat. De aici, probabil, si remarca BOR ca «Patriarhia Moscovei are inca o problema de intelegere a chestiunilor contemporane bisericesti. Vom face o incursiune in istorie ca sa aratam ca teritoriul actual al Moldovei a fost dintotdeauna teritoriul canonic al BOR», se arata in comunicatul de presa al Bisericii Romane.

Rusia insista sa ramana o lume a absurdului. Bunele maniere nu sunt pentru ea — o putere care se hraneste zilnic cu carne si sange de om. Din momentul in care se stie cu exactitate ca ocuparea administrativ–militara si politica a Basarabiei de catre Rusia s–a soldat si cu o interventie bisericeasca in teritoriu, era logic ca Moscova, cea politica si cea clericala, sa recunoasca Independenta R. Moldova ca stare de fapt si, urmare a acestei recunoasteri, sa accepte, in baza preceptelor de relatie ortodoxa frateasca, restabilirea situatiei de pana la interventia Rusiei in Basarabia. O independenta politica fata de Rusia trebuia, in mod logic, succedata si de o independenta canonica fata de Biserica Rusa. Restabilirea normalitatii nu se putea si nici nu se poate intampla, ca atare, decat prin eliminarea tuturor consecintelor care au intervenit in urma ocupatiei. E logic, normal si corect, dar nu atat de simplu si pentru un imperiu care se si alimenteaza din asta, dar nici intr–atat de complicat ca sa nu se poata ajunge, in cele din urma, la un compromis rezonabil. Mai ales intre Biserici. Sa pretinzi exclusivismul canonic, asa precum insista Biserica Rusa, intr–un spatiu care nu ti–a apartinut legal niciodata, este cel putin necrestineste, dar, de fapt, aberant si, practic, imposibil, mai ales intr–o epoca a globalizarii si diversitatii. Daca chiar ar fi sa respectam acest principiu al exclusivismului canonic, atunci acesta nu poate fi pretins, in ultima instanta, decat de Biserica Ortodoxa Romana. Si asta nu pentru ca vrea sau nu vrea, convine sau nu convine Patriarhului Alexii al II–lea al Rusiei sau «exarhului moldovenilor de la Chisinau», V. Voronin, ci pentru ca asta e regula traditiei in istorie, pe care Biserica, spre deosebire de orice secta politica, mai ales comunista, este in drept si singura chemata si obligata sa o respecte.

Turcia a dominat 300 de ani peste Moldova, mult mai mult decat Rusia. Cu toate acestea, nici oficialitatile laice si nici cele religioase de la Ankara nu pretind la spatii de influenta in zonele romanesti, sub nicio forma: politica, economica sau religioasa. De ce oare nu sunt si rusii turci?

Petru Amariei