Interviu cu parlamentarul Gheorghe Susarenco

— Dle Susarenco, la 1 noiembrie, Parlamentul a votat in favoarea candidaturii consilierului prezidential Artur Resetnicov la functia de director SIS. De ce anume el? Care sunt criteriile potrivit carora a fost desemnata aceasta candidatura?

— Conform legii, directorul SIS este ales de catre Parlament, la propunerea sefului statului. Nimeni altul, decat presedintele republicii, nu poate desemna un candidat pentru functia de director SIS. Parlamentul, in alta configuratie, ar fi putut respinge candidatura acestuia. Presedintele, insa, a asistat la sedinta, astfel incat cei 56 de deputati comunisti si–au manifestat fidelitatea fata de candidatul presedintelui. De altfel, la cele 56 de voturi pcrm–iste, s–au adaugat si cateva ppcd–iste. Chiar doua doamne din preajma mea au votat pro–Resetnicov.

— Aminteste cumva acest vot de cel din 4 aprilie 2005?

— Cred ca nu este similar votului din 4 aprilie, dar este evident ca o intelegere dintre PCRM si PPCD mai exista. De regula, in statele europene, functia de director al acestui serviciu ii revine opozitiei, avand in vedere prerogativele acestei institutii. Desigur, noi mai ramanem departe de acest stil de guvernare, iar in aceste conditii presedintele nu a ezitat sa propuna si sa insiste ca in functia de director SIS sa ajunga o persoana docila lui.

— Aceasta schimbare, efectuata sub pretextul varstei ex–directorului SIS, are cumva vreo legatura cu pregatirile catre scrutinul parlamentar din 2009?

— Desigur, aceasta institutie poate influenta alegerile. Potrivit ultimelor propuneri legislative, doar SIS va fi abilitat sa intercepteze convorbirile telefonice in cazul unor anchete judiciare, or, in R. Moldova, de la niste atributii legitime si oficiale pana la abuzuri brutale exista o distanta neinsemnata. In conditiile in care noul director SIS este omul presedintelui, nu putem fi siguri ca cei doi nu vor colabora si in proiecte politice.

— Judecatoria Buiucani a respins cererea de chemare in judecata a presedintelui R. Moldova privind calomnierea AMN. Este chiar atat de importanta imunitatea presedintelui?

— Exista o decizie a Curtii Constitutionale care prevede ca presedintele R. Moldova nu raspunde in mod civil in fata justitiei, are, deci, imunitate absoluta. Aceasta este realitatea din punct de vedere juridic. E bine sau nu ca presedintele R. Moldova se bucura de imunitate absoluta? Cred ca ar fi bine doar daca seful statului nu si–ar permite sa vorbeasca ca la piata.

— In cazul in care aceste dosare ajung la CEDO, ce ar putea decide inalta Curte Europeana?

— Nu cred ca in practica europeana sunt si alte cazuri cand cineva, cetateni sau formatiuni politice din alte state, se judeca cu presedintele. Astfel de fenomene se pot intampla doar in R. Moldova.

— Mai multe scandaluri politice iau amploare in ultimul timp. Unul dintre acestea este cel legat de disparitia deputatului Vlad Cubreacov. Cum credeti, din ce cauza acest scandal a fost lansat anume acum?

— Acest caz este unul de–a dreptul neordinar. Personal, cunosc doar din presa cum este abordat acest subiect. Din ce cauza a fost relansat acum? Din reactiile celor vizati am inteles ca a fost reluata ancheta si ca, la aceasta etapa, se depun marturii noi. Am inteles ca au aparut imprejurari si date noi. Procuratura trebuie sa isi spuna cuvantul.

— In cazul in care Burca si Neagu ar avea dreptate, pentru aceasta presupusa «autorapire», cine ar putea fi pedepsit? Ce spun codurile noastre de legi?

— In codul de procedura penala nu cred ca exista vreun articol care ar presupune vreo pedeapsa in astfel de situatii. Ar putea fi trasi la raspundere cei care au depus marturii mincinoase. Daca, insa, se va demonstra ca rapirea nu a existat, ci a fost inscenata, lucrul cel mai posibil care s–ar putea intampla este asumarea unei raspunderi politice din partea celor vizati. De fapt, responsabilitatea clasei politice din R. Moldova mai ramane un fenomen contestat, pe buna dreptate.

— Ati abordat, in Parlament, problemele de pe piata aeronautica a R. Moldova. Cum se reflecta aceste probleme asupra contribuabililor?

— Intr–adevar, m–am interesat de ceea ce se intampla pe piata aeriana din R. Moldova, de relatiile statului cu companiile avia care activeaza la noi. Este stiut ca acest domeniu este grav afectat de concurenta neloiala. Am insistat sa mi se raspunda de ce au fost lichidate opt companii aeriene, cauza invocata oficial fiind necorespunderea acestor agenti economici standardelor europene. Pe de alta parte, se stie ca aceste companii nici nu activau in spatiul european. Am mai insistat sa aflu cine sunt fondatorii unei companii care este plasata in afara oricarei concurente. Care este capitalul statutar al acestei companii si cati bani aduce aceasta la buget? De fapt, este foarte interesant ce se intampla pe aceasta piata, dar si in abordarea situatiei celor 8 companii aeriene carora le–a fost retrasa licenta. In aceste zile, bunaoara, judecarea dosarului companiilor respective a fost iarasi amanata, pana la 21 noiembrie. As aminti aici ca, in urma deciziei din 21 iunie a Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, circa 1000 de persoane au ramas fara locuri de munca, iar patronii celor 8 companii sunt decisi sa ajunga la CEDO, daca situatia nu va fi remediata.

— Cum se rasfrange asupra activitatii Legislativului aceasta separare a grupului Filat de Partidul Democrat?

— Asupra activitatii Parlamentului nu se rasfrange in niciun fel. Filat si sustinatorii sai aduna semnaturi pentru crearea propriului partid. In cadrul sedintelor Legislativului, se voteaza cum se voteaza… In prezent, Vladimir Filat este deputat neafiliat.

— Am discutat cu cititorii Ziarului de Garda, acum o saptamana, despre felul in care omul este protejat in acest stat, despre modul in care i se garanteaza, zi de zi, securitatea vietii. Care, in opinia dvs., sunt cele mai mari riscuri ce il determina pe om sa nu mai aiba incredere in institutiile statului?

— Securitatea persoanei are cel putin doua aspecte. Cea economica, care e in afara oricarei protectii, or, si pensionarii, si salariatii sunt remunerati doar de forma. Cu pensiile si cu salariile de azi nu poti face fata majorarii exorbitante a preturilor. Cred ca cetatenii ar trebui sa–i adreseze mai multe intrebari actualei guvernari, in special cu referire la promisiunile electorale. Cat priveste securitatea vietii, trebuie sa recunoastem ca, in ultimul timp, in comparatie cu anii precedenti, se comit mai putine atacuri banditesti si crime. Daca ne referim la perioada imediat urmatoare destramarii imperiului sovietic, cetatenii sunt astazi intr–o mai buna siguranta, desi mai raman supusi riscurilor.

— Am citit recent raportul procuraturii generale cu referire la abuzurile pe care le aplica angajatii de la Interne, despre tortura si despre depasirea atributiilor de serviciu. Procuratura constata ca politistii aplica forta pentru a–i determina pe cei retinuti sa dea depozitiile de care au nevoie pentru a incropi vreun dosar. Cum poate fi sistat acest fenomen destul de raspandit?

— Consider ca tortura si abuzurile au existat intotdeauna, doar ca, in ultimul timp, monitorizarea acestor nereguli este mult mai transparenta. Cetatenii R. Moldova au aflat ca au acces la CEDO si ca organizatiile internationale, ONG–urile, presa, societatea civila in ansamblu sunt disponibile sa insiste asupra monitorizarii unor astfel de cazuri. Chiar si in asemenena circumstante, rolul procurorilor este unul foarte important. Imi amintesc, pe timpuri, in fiecare saptamana, procurorii comunicau direct cu detinutii sau cu persoanele retinute pentru anchetare. Cred ca aceasta traditie mai ramane una actuala.

— Un cititor va intreaba cum ati proceda daca, la CEDO, R. Moldova ar pierde vreun dosar in care figureaza o sentinta aplicata de dvs., pe cand erati judecator la Curtea Suprema de Justitie?

— Cum as proceda? In primul rand, mi–as cere scuze de la persoana data. E o problema de etica si de bun simt. Ulterior, as incerca sa revad dosarul sau cazul, ca sa constat daca e o eroare a judecatorului sau o neglijenta a acestuia. Nu ar trebui sa uitam ca si judecatorii sunt oameni. As mai aminti aici ca, in Parlament, au avut loc dezbateri privind responsabilitatile judecatorilor si a statului fata de deciziile CEDO. A fost adoptata o lege, potrivit careia judecatorul trebuie sa poarte raspundere fata de deciziile contestate de CEDO. Cand amintesc despre raspundere, am in vedere si raspunderea materiala.

— Apropo, din ce fonduri sunt retribuite costurile prejudiciilor morale si materiale in urma unor decizii CEDO?

— In prima dezbatere a Legii bugetului pentru anul 2008, unii deputati au propus ca in aceasta lege sa fie incluse sume speciale pentru acoperirea cheltuielilor stipulate de CEDO. Cred ca o astfel de viziune este incorecta. Aceste sume, presupun, sunt acoperite din fondul de rezerva al Guvernului. Alte posibilitati nu cred ca exista, or, Fondul de rezerva este preconizat pentru orice fel de situatii exceptionale. La noi, insa, gestionarea acestui fond este o adevarata catastrofa. Daca analizam atent continutul Monitorului Oficial, constatam cu usurinta ca mai multe sume de bani sunt acordate unor demnitari pentru calatorii sau pentru diferite distractii, acoperite cu argumente sociale sau de caritate. Nu–mi inchipui ca presedintele Frantei sa se deplaseze, din contul statului, cu avionul prezidential, la vreun meci de box in Maroc, asa cum a facut–o presedintele nostru, deplasandu–se la un meci in orasul Moscova.

— Cand vor functiona si la noi legile?

— Cred ca ar trebui intrebat seful statului, Vladimir Voronin. Lui ii apartine guvernarea si Parlamentul in aceasta tara. Cei 56 de deputati comunisti ridica oricand mana, daca exista o comanda de sus. In aceste conditii, noi putem lupta cat vrem, dar, din pacate, fara rost. In 2009, ori alegem o guvernare ca lumea, ori rabdam si in continuare sau fara sfarsit.

— O femeie, pe nume Varvara Zingan, protesteaza de mai mult timp in fata Parlamentului… Trecatorii se tot intreaba din ce cauza nu intervin legislatorii…

— Cat ma priveste, am primit–o chiar si in audienta. Ii cunosc problema. Stiu ca este mama unui tanar despre care ea zice ca a fost condamnat pe nedrept. Si dna Zingan, si alte persoane ar trebui sa inteleaga ca Parlamentul nu are competenta de a scoate oamenii de prin puscarii. Daca insista sa protesteze, ar trebui sa stea in fata Curtii Supreme de Justitie, si nu in fata Parlamentului. Parlamentul nu o poate ajuta.

— Victimele represiunilor politice, deportatii si urmasii acestora si–au reluat protestele in scopul restituirii bunurilor sechestrate de regimul comunist–stalinist. Raman tot mai putini, iar problemele sunt aceleasi. Din ce cauza aceste probleme nu au fost solutionate pana in 2001, cand au venit comunistii la guvernare?

— Problemele actuale ale deportatilor sunt strict legate de continutul unei Legi adoptate de comunisti. De altfel, PCRM se mandreste cu aceasta lege, de parca ar fi una benefica pentru aceasta categorie de cetateni. Este bine sa cunoasca toata lumea ca aceasta lege este in detrimentul deportatilor, or, acest document prevede ca vor fi restituite bunurile luate pe nedrept doar acelor persoane care au fost reabilitate dupa adoptarea legii respective. Astfel, PCRM a incercat sa–i minta pe deportati, dar si pe demnitarii europeni. In conformitate cu prevederile acestei legi, sutele de familii ale deportatilor nu vor primi nimic. Am subliniat acest lucru si atunci cand era discutata legea, dar obiectiile nu au fost luate in seama. Astfel, in prezent, nu cred ca exista vreo persoana care nu a fost reabilitata pana in 2007. Cei mai multi au fost reabilitati in perioada anilor «90. Imi amintesc, analizam sute de dosare in fiecare saptamana… Au trecut peste 15 ani de atunci, dar deportatii continua sa picheteze Parlamentul si Casa Guvernului.

— Va multumim.

Un interviu de EdG.

Un interviu de Echipa de Garda

 

Opinii

«Nu cred ca cetatenii vor fi protejati» A.M., cetatean al Ucrainei: De fiecare data cand vizitez R. Moldova, observ ca, dupa orele sapte seara, pe strazile Chisinaului nu mai poti intalni la fel de multi politisti ca in timpul zilei. Cunosc foarte multe incidente in care au fost implicati prietenii mei, de asemenea cetateni ai Ucrainei. Unii au fost atacati in timpul noptii de huligani, chiar in centrul orasului, iar fortele de ordine nu au intervenit pentru a solutiona conflictul sau pentru a–i pedepsi pe raufacatori. Nici unul dintre prietenii mei nu s–a adresat la politie cu o plangere, banuiesc din cauza faptului ca nu aveau incredere ca vor fi protejati. «Politisti perchezitioneaza cetatenii pasnici» Andrei Musat: E groaznic in Chisinau! E foarte periculos sa iesi pe strazi dupa orele 21.00.  Nici nu poate fi vorba despre o plimbare la aer liber inainte de somn. Incercam sa ne rezolvam toate problemele atunci cand e lumina afara. Cred ca fortele de ordine ar trebui sa fie mai precaute si sa–si indeplineasca obligatiunile de serviciu. De multe ori politistii nu cer explicatii celor care se plimba pe strada in stare avansata de ebrietate, incalcand ordinea publica, dar ii perchezitioneaza pe cetatenii pasnici. Cu doua zile in urma, ma intorceam de la serviciu prin parc. M–a oprit un politist si m–a perchezitionat. In buzunar aveam doar doua pachetele de cafea, a trebuit sa dau explicatii, de ce port cafeaua cu mine! Alaturi, pe o banca, dormea un om beat, l–am intrebat pe politistul in cauza de ce nu il perchezitioneaza si pe el, la care politistul mi–a raspuns ca ii este frica, deoarece este singur! «E mare coruptie la vama!» Anatol Toma: Eu muncesc la negru in Moscova. Nu stiu cat de mult se simt in siguranta cei care locuiesc in R. Moldova, dar va pot spune ca, de fiecare data, vin cu frica in san acasa. E mare coruptie la vama! E foarte greu de trecut frontiera fara ca vamesii sa nu–ti ceara bani. Te intreaba unde ai fost, cu ce scop, ba iti spun ca viza de resedinta iti este falsa, si motive de acestea sunt destule. E foarte greu, dar nu avem incotro! De fiecare data cand ma reintorc acasa, sunt nevoit sa platesc la vama! Mita variaza intre 50 si 100 de EURO. S–au boierit si vamesii, nu mai accepta ruble rusesti sau lei moldovenesti, numai dolari si euro. Daca refuzi sa le dai bani, te dau jos din tren. Ne este greu pentru ca nu cunoastem legislatia, dar nici nu stim unde o putem gasi, ca sa o consultam si sa fim siguri ca nu au dreptul sa–si bata joc de noi. Poate la Ministerul de Externe, dar cine ii va raspunde acolo unui simplu cetatean care vrea sa mearga sa munceasca la Moscova? «Fortele de ordine nu protejeaza oamenii de rand» Tamara Rotaru: Sincer vorbind, nu prea am incredere in fortele de ordine, pentru ca acestea nu ne protejeaza pe noi, pe muritorii de rand, ci pe cei care sunt la putere. Nu o data am cerut ajutor politistilor, dar fara rost. Mi s–a motivat ca nu au conditii pentru a face fata cerintelor din partea cetatenilor. Un alt motiv care ma face sa nu am incredere in fortele de ordine este incompetenta acestora. Daca ne uitam atent, jumatate dintre cei care isi satisfac serviciul in organele de drept sunt agramati. Asta e realitatea! Stim noi ce studii se fac astazi! Cine sa ne protejeze, cel care ieri a studiat numai pe note de 5, iar astazi este Maria sa Politistul? In plus, ce salarii au astazi intelectualii? Eu muncesc de 22 de ani si am un salariu de 2 mii de lei. Statului nu ii pasa de intelectuali. «Care este rolul fortelor de ordine?» Nina Pireu: In opinia mea, statul R. Moldova luneca in bezna pe zi ce trece. Oriunde intorci capul pe strazile capitalei, dai numai de mizerie. Ma intreb: care este rolul fortelor de ordine? Poate nu e cazul sa o spun, dar acesta e adevarul. Daca vrei sa ti se faca dreptate si sa fii aparat, trebuie sa platesti, daca nu, ani de zile astepti sa ti se faca dreptate. Celor care ne conduc nu le pasa de oameni, lor le pasa doar de propriile buzunare. «Dreptatea e la fundul marii» Ion, Chisinau: Eu, de exemplu, ma simt in siguranta si nu prea. Nu stiu ce ma asteapta maine. Imi este greu din cauza salariului mizer, din cauza situatiei economice precare din tara, si nu am garantie ca maine nu voi ramane fara un loc de munca. Situatia rudelor si prietenilor mei este la fel. La noi, daca vrei sa supravietuiesti si sa ti se faca dreptate, trebuie sa platesti multi bani. Dreptatea e la fundul marii. «Prea putin protejati» Stefan, Chisinau: Cetateanul din R. Moldova este prea putin protejat, drept dovada fiind ultimul accident in care a fost implicata masina dlui Voronin. De nenumarate ori, cetatenii sunt nevoiti sa se confrunte cu politia. Pot aminti, de asemenea, de accidentul cu masina dlui Tarlev, cand a murit un copil. «Politia e corupta de tot» Semion Uscatu: Nu ne simtim in siguranta pentru ca nu suntem aparati de stat, de lege. Multi cetateni nici nu cunosc legislatia, ca sa se apere. Politia e corupta de tot, nu putem spune altfel. Uneori iti este frica sa mergi pe strada. Daca am sa ajung in justitie, sunt sigur ca nu voi obtine castig de cauza, e coruptie si acolo, banul hotaraste totul. Cunosc un caz cand un infractor care a omorat o persoana nu a stat in puscarie pentru ca a dat bani. «Atentie la studentii cu disabilitati!» Maria Buga: E de dorit ca statul sa acorde atentie tineretului, mai ales tinerilor cu diferite disabilitati. Ei se simt cel mai in nesiguranta in R. Moldova. «Bine ca nu e razboi» Gheorghe: Cum poate fi vorba de siguranta cand nu avem bani pentru a supravietui. Cu o pensie de 400 de lei abia te poti descurca. Bine macar ca nu e razboi. Suntem flamanzi si goi aproape. Copiii sunt pe la casele lor, le este greu si lor sa traiasca. «De ce sa–mi pese de stat?» Mihai Buga: Tinerii de astazi nu sunt protejati, nu au nici o incredere in viitor, pentru ca statul nu asigura conditii decente pentru a studia. Tinerii gandesc in felul urmator: daca statul nu face nimic pentru mine, de ce mie ar trebui sa–mi pese? «R. Moldova — colonie ruseasca» Vasile: Nu ma simt in siguranta. Omului ii lipsesc multe in R. Moldova, iar statul in care traim este departe de a fi considerat unul modern. Totul s–a stricat incepand cu 1940. Ne–am transformat intr–o colonie ruseasca asuprita. «Politia te bate, judecatorul te baga la puscarie» Gavriil Cibotaru: De cine sa fim protejati? Politia te bate, judecatorii te baga la puscarie! E o distrugere a poporului roman. Socoteala e de asa natura ca, prin 1940, cand o venit rusii, in trei saptamani au fost distrusi oamenii destepti. O buna parte — au fost judecati. In viata, am fost actor. Am lucrat la Teatrul «Puskin», pe timpuri. Acum am o pensie de 325 de lei. Daca vrem sa traim bine, legea trebuie sa protejeze oamenii simpli, nu pe cei care s–au imbogatit pe seama noastra. «Posibilitati limitate» Tatiana Turchina: Sunt lector universitar si intentionez sa contribui la dezvoltarea stiintei psihologice in R. Moldova, dar, din pacate, posibilitatile mele sunt limitate. Ca sa ne dezvoltam, avem nevoie de cursuri de formare continua, de colaborari cu persoane din strainatate, avem nevoie de literatura de specialitate, or, toate acestea solicita niste cheltuieli financiare. Din salariul pe care ni–l asigura statul, nu avem posibilitate sa investim in noi. Am 24 de ore pe saptamana, in fata studentilor. E destul de mult, pentru un lector univeristar… «Tarc, dar nu tara!» Tudor Pozneac, Cimislia: Personal simt un disconfort total in R. Moldova. Mai in gluma, mai in serios, le spun colegilor mei ca traim intr–un tarc, si nu intr–o tara. Problema e de asa natura ca omul, daca are ceva intelect si pricepe ce se face in jur, simte un mare disconfort. In aceasta tara traiesc bine doar cei care au interese mercantile. Aici fiecare se descurca cum poate, daca ai bani — te descurci, daca nu — vai de steaua ta. Eu si sotia suntem bugetari si nu avem pe nimeni peste hotare. Supravietuim cum putem. «Nicio siguranta» Elena Galusca: Vai de mine, nu suntem deloc protejati. Din pacate, statul nostru nu ne ofera nicio siguranta. Intelectualitatea se descurca foarte greu. Mai ales tinerii. Suntem o patura vulnerabila, iar statul nu ne sustine deloc. Studiez la Facultatea de Litere. Parintii mei sunt foarte bolnavi, fiind nevoiti sa stea acasa. Sunt sigura ca, de le–ar permite sanatatea, ar pleca imediat peste hotare. «In tara predomina frica» Mihaela Spataru: La momentul actual, nu cred ca cetatenii nostri au vreo siguranta. In Moldova predomina frica. Uneori nu spunem adevarul stiind ca exista riscul sa ne para rau, alteori ne pare rau ca nu–l spunem. La noi, ar trebui sa schimbam multe. Coruptia porneste de sus si ajunge la omul de rand. Coruptia distruge din interior, iar acest fenomen e unul specific statului nostru. E o boala grea a societatii. «Am mostenit valorile sovietice» Igor Pisac: Un cetatean nu se simte in siguranta din lipsa unei identitati nationale si istorice, din lipsa unei protectii sociale din partea statului. Cetateanul nostru a mostenit anumite valori de la sistemul sovietic, cand era obisnuit ca statul sa faca totul pentru el, si acum asteapta ca cineva sa–i hotarasca soarta. Din pacate, cei care ne conduc au aceeasi mentalitate. «Ma trimit de la unul la altul» Profesor universitar: De doi ani ma tot poarta pe la Primarie, pretura, judecata… Ma trimit de la unul la altul si tot asa. Daca eu am toate actele in ordine, si dreptatea ar trebui sa fie de partea mea. Eu, insa, oriunde m–as adresa, reprezentantii administratiei publice pun la indoiala dreptatea mea si ma tot imping dintr–o parte in alta. Despre ce protectie poate fi vorba? L–am intrebat si pe Vasile Ursu, pe cand era primar de Chisinau, daca eu, fiind artist plastic si profesor universitar, bat pe la usile Primariei si putine mi se deschid, cum este tratat un om de rand? Atunci ex–primarul mi–a raspuns ca oamenii simpli sunt mai obraznici si deschid usa cu piciorul, fara a mai bate. Iata cum se solutioneaza problemele la noi in Moldova. Daca e sa vorbim despre oamenii de arta, categorie din care fac parte si eu, acestia ar trebui, in primul rand, sa fie asigurati cu un salariu care le–ar permite sa duca un mod de viata decent. Tinerele noastre talente nu sunt asigurate cu un serviciu. Dupa absolvirea facultatii, pleaca in Italia, Turcia sau in alte tari, unde, desi sunt artisti cu adevarat dotati, sunt nevoiti sa munceasca la negru. In aceeasi situatie se afla si profesorii. «Increderea este echivalenta cu siguranta» Elena Costin si Adrian Palanciuc: Nu consideram ca suntem protejati in viata asta. Sa luam, de exemplu, asigurarea medicala. Cine este sigur de eficacitatea acesteia? Institutiile care ar trebui sa garanteze siguranta persoanei nu–si indeplinesc cinstit misiunea. Nu cred ca ar fi benefica crearea unei institutii specializate in asigurarea vietii persoanelor, dar nu ar strica sa schimbam organizarea celor existente. Avem nevoie de specialisti, deoarece doar acestia ne–ar garanta increderea, iar increderea este echivalenta cu siguranta. Dar, pentru a asigura toate domeniile de activitate cu specialisti, trebuie sa combatem coruptia, care a luat amploare nemaivazuta in ultimul timp. Odata cu dezradacinarea acestui viciu din societate, ne vom putea considera oameni asigurati. «Omul insusi isi asigura viata» Valentina Sarbu si Raisa Gasca, profesoare din Telenesti: Cat de protejat este profesorul de la tara? Ce siguranta are el in aceasta viata? Totul depinde de cei de la putere. In rest, omul insusi isi asigura viata. Daca esti in relatii bune cu cei din jur, automat, te simti sigur pe viata, deoarece, in orice moment, persoanele apropiate iti sar in ajutor. Profesorii apeleaza deseori la asemenea binevoitori. Luand in considerare ca facem parte din categoria de persoane cel mai prost salarizate, nu avem decat sa apelam la ajutorul oamenilor cu inima mare. Un profesor de la tara nu este asigurat cu literatura de specialitate necesara, salariile mizerabile oferite de stat nu ne permit sa ne asiguram copiii cu studii superioare, costul carora este foarte mare. Suntem nevoiti sa ne limitam in toate si sa ne multumim cu minimul pe care–l avem. «Singura, uitata de lume…» Batranica care plange: Sunt veteran al muncii. Am fost intotdeauna un exemplu pentru colegii mei de breasla. Am fost conducator al sectiei de matematica a scolilor auxiliare. Veneau profesori si directori din toate colturile Moldovei si imi multumeau pentru munca mea. Mi–au spus ca asemenea lectii, ca ale mele, nu au mai vazut. Am fost singura profesoara care am cazut de acord sa am grija de copiii care au fost adusi de la Cernobil, in urma exploziei. Si unde am ajuns? Sunt singura, uitata de toata lumea. Cei care au venit, recent, la Casa Invatatorilor au inteles ca nu sunt de partea comunistilor si nu ma iau in seama. De sarbatori, cand toti invatatorii primesc cadouri si ajutoare materiale, se fac a uita de mine. Nu inteleg: ce legatura are politica cu munca pe care am facut–o timp de o viata?