La 23 octombrie 2007, CEDO a mai pronuntat sapte hotarari in cauze ce vizeaza R. Moldova. Potrivit datelor emise de Curte, statul va trebui sa achite pentru cele 7 cauze pierdute circa 42,5 mii de euro.

Cazacu c. Moldovei, Colibaba c. Moldovei, Flux si Samson c. Moldovei, Stici c. Moldovei, Turcan si Turcan c. Moldovei, Deliuchin c. Moldovei si Lipatnikova si Rudic c. Moldovei, sunt cele 7 dosare care au facut din nou ca numele Moldova sa rasune intr–un context descurajant pe fundalul asa–ziselor aspiratii europene ale Chisinaului.

Saptamana aceasta, marti, CEDO a contestat faptul ca cetatenii R. Moldova beneficiaza de dreptul la un proces echitabil, din cauza lipsei de independenta si impartialitate a judecatorilor si a lipsei egalitatii armelor. A mai fost confirmat ca la noi protectia proprietatii este mai mult fictiva.

Un aspect aparte, dar nu unul nou, se refera la maltratarea persoanelor in timp ce se afla in custodia politiei, neasigurarea cu mancare si apa si lipsa unor anchete efective din partea autoritatilor cu privire la plangerile despre maltratare.

CEDO a mai constatat violarea dreptului la un recurs efectiv, a libertatii de exprimare, detinerea ilegala a persoanelor fara un mandat de arest valabil, precum si detentia fara motive suficiente si relevante, neexecutarea unor hotarari judiciare timp de mai multi ani.

Tot marti, «Amnesty International Moldova» a initiat un nou demers privind eliminarea torturii si a maltratarilor la organele de politie.

Un nou raport «R.Moldova. Tortura si maltratarea din partea politiei: "Doar e normal" dezvaluie ca aplicarea fortei fizice fata de detinuti este un fenomen obisnuit in R. Moldova si ca, dupa 2005, CEDO a emis opt decizii de condamnare a statului in cazuri de aplicare a torturii si a maltratarilor. Raportul contine recomandari pentru Guvernul de la Chisinau privind prevenirea tratamentului inuman. Potrivit acestor recomandari, perioada tinerii in arest ar trebui redusa de la 72 pana la 24 de ore, e necesar examenul medical obligatoriu al detinutilor, iar interogatoriile ar trebui sa se desfasoare in incaperi speciale, cu inregistrare audio si video, fiind respectat principiul prezumtiei nevinovatiei. De asemenea, orice probe, obtinute prin tortura, nu pot fi analizate in instanta de judecata.

Potrivit Procuraturii Generale, in 2006 au fost deschise 50 de dosare penale pe cazuri de maltratare si tortura. Dintre acestea, 24 au fost trimise in instanta de judecata. In primele 8 luni ale anului 2007, au fost intentate 30 de dosare, 11 fiind trimise judecatii.

Cu ceva timp in urma, Strasbourgul a respins cele trei candidaturi propuse de Chisinau pentru suplinirea functiei de judecator din partea R. Moldova la CEDO. Este deja un subiect consumat, dar alt eveniment, produs acum cateva zile, sugereaza ca si rapoartele internationale, si deciziile CEDO, care dezvaluie imperfectiunea justitiei de la noi, nu au efecte asupra instantelor noastre de drept.

In Monitorul Oficial din 19 octombrie, gasim publicata Hotararea Guvernului nr. 1133 din 17 octombrie, din care aflam ca a fost instituita Comisia pentru selectarea candidatilor din partea R. Moldova la postul de judecator la CEDO, in urmatoarea componenta: Vitalie Parlog — ministru al Justitiei, presedinte al Comisiei; Valeriu Ostalep — viceministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, vicepresedinte al Comisiei; Lilia Grimaschi — sef adjunct al Directiei relatii internationale si integrare europeana, Ministerul Justitiei, secretar al Comisiei; Edgar Bejan — sef adjunct al Directiei drept si relatii publice, Aparatul presedintelui R. Moldova; Anatol Zagorodnii — deputat in Parlament; Roman Cazan — prim–sef adjunct al Aparatului Guvernului; Vladimir GROSU — reprezentant al Guvernului R. Moldova la CEDO; Alina Ianucenco — judecator la Curtea Constitutionala; Nicolae Clima — presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii; Ion Muruianu — presedinte al Curtii Supreme de Justitie; Eugenia Fistican — director executiv al Institutului National al Justitiei; Igor Serbinov — adjunct al Procurorului General; Gheorghe Amihalachioaie — presedinte al Consiliului Baroului Avocatilor din Moldova; Sergiu Branza — sef al catedrei Drept penal si criminologie USM; Roman Mihaies — presedinte al Ligii pentru apararea drepturilor consumatorilor. Cu mici exceptii, aceasta componenta a comisiei nu se deosebeste de cea anterioara, creata la 14 februarie 2007, care a selectat si a recomandat cei trei judecatori, rebutati de APCE. Cum ar putea, aceiasi oameni, sa faca alta alegere?

Comisia creata recent va selecta trei candidati la postul de judecator la CEDO din partea R. Moldova si ii va prezenta Guvernului. Selectarea candidatilor la postul de judecator CEDO se va efectua in conformitate cu conditiile stabilite de APCE. Conform art. 21 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, judecatorul trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala si sa intruneasca conditiile pentru exercitarea unei inalte functii judiciare sau sa fie jurist cu o competenta recunoscuta. Candidatii nominalizati trebuie sa satisfaca aceste criterii si sa cunoasca una din limbile oficiale ale Consiliului Europei, engleza sau franceza.

Acum o luna, subcomitetul pentru alegerea judecatorilor la CEDO al APCE a examinat lista candidatilor la functia de judecator la CEDO propusa de R. Moldova si a conchis ca nicio candidatura nu intruneste conditiile pentru a detine functia de judecator, restituind Chisinaului lista propusa. Experti europeni afirmau atunci ca CE recurge in cazuri extreme la astfel de actiuni. Mandatul judecatorilor CEDO este de 6 ani.

Sanda MIRON