Dupa ce delegatia Parlamentului European a discutat in timpul vizitei sale la Chisinau despre situatia politica, reformele democratice, respectarea drepturilor omului, libertatea mass–media, reforma sistemului judiciar, lupta impotriva coruptiei, eurodeputatii au vizitat si penitenciarul nr. 13 din Chisinau.

Delegatia Parlamentului European, condusa de catre Marianne Mikko, copresedinte al Comitetului de Cooperare Parlamentara RM — UE, a vizitat in dupa–amiaza zilei de marti, 2 octombrie 2007, Penitenciarul nr.13.

Veceaslav Gulco, seful Penitenciarului, le–a vorbit eurodeputatilor despre situatia din aceasta institutie, in care, potrivit lui, numarul de detinuti care isi ispasesc pedeapsa s–a redus. In prezent, aici s–ar afla in detentie 995 de persoane.

155 de detinuti au incercat pe propria piele «masuri speciale»

Intrebat despre incidentul de la 6 septembrie curent si despre frecventa utilizarii fortei de catre gardienii acestui penitenciar, Gulco a spus urmatoarele: «In acea dimineata am venit la serviciu la ora 7.30 si am fost informat ca unul dintre detinuti a incalcat regimul. Pentru ca temperaturile erau ridicate, toate ferestrele prin care se transmite mancarea pentru detinuti erau deschise. Un detinut, din celula 26, a rugat gardianul sa transmita un obiect dintr–o celula in alta. Gardianul a refuzat, pentru ca asa ceva este intrezis. Detinutul l–a lovit peste mana. Aici incidental a luat sfarsit».

Dimineata, cand Veceaslav Gulco a venit la serviciu si a aflat despre incident, a ordonat sa fie adus acel detinut. «Pentru ca acesta a refuzat, a fost utilizat un buton special, pentru semnalizarea alarmei, folosit in cazuri speciale. Cinci gardieni au mers dupa acesta. Detinutii din celula 28 au crezut ca cineva striga: »Ma omoara«. Acestia au incercat sa strice usa. A inceput o reactie in lant. Astfel, toti detinutii, din cele 90 de celule, din doua blocuri, au inceput sa bata in usi.»

Potrivit lui Gulco, gardienii au incercat sa le explice detinutilor ca nu s–a intamplat nimic iesit din comun. Intre timp, potrivit lui Gulco, «detinutii au inceput sa arunce cu linguri si furculite». In consecinta, administratia penitenciarului a luat decizia de a aplica «masuri speciale». Astfel, «masuri speciale», cu implicarea bastoanelor de cauciuc, au fost «luate» asupra a 150 de detinuti din 20 de celule. Drept urmare, 88 s–au adresat la medic, iar unul dintre detinuti a fost internat la Spitalul Republican din Chisinau, avand comotie cerebrala.

«Legea R. Moldova e oarba!»

Cu toate ca Gulco nu a uitat sa precizeze ca, in ultimii ani, situatia in aceasta institutie s–a imbunatatit, eurodeputatii au vizitat o celula unde detinutii s–au plans de conditiile proaste in care isi ispasesc pedeapsa. Ei au invocat umiditatea, lipsa de aer, conditiile sanitare proaste. De asemenea, unii s–au plans de neexecutarea sentintelor judiciare, motivand ca ar fi detinuti peste termenul stabilit de instanta de judecata.

Europarlamentarii au vizitat si o celula de femei. Tatiana Cebotari a fost condamnata la 15 ani de inchisoare pentru escrocherie, in baza articolului 195 al Codului de Procedura Penala. Sotul ei a fost condamnat la 17 ani in baza aceluiasi articol. Sotii au datorii de opt mii de dolari. «Legea din R. Moldova e oarba!», a spus femeia. «Faptul ca am fost condamnata este o rusine pentru mine, dar am demonstrat in repetate randuri ca imi doresc sa muncesc si sa–mi educ copilul. As fi intors acea datorie de opt mii de dolari, daca as fi muncit la libertate si nu as fi fost condamnata la 15 ani de inchisoare». De altfel, in dosarul Tatianei Cebotari acuzarea ceruse pedeapsa maxima, de 25 de ani privatiune de libertate.

O buna parte dintre condamnate se afla la penitenciarul nr. 13 pentru trafic de fiinte umane (art. 165, Cod de Procedura Penala). Cea mai dificila problema, considera femeile, sunt pedepsele prea dure, stabilite de instantele de judecata, deseori dosarele fiind examinate cu grave abateri de la lege. «Suntem tinere si ne–am dori sa avem familii. Nu am crezut ca ne vom strica viata in inchisoare», le–au spus europarlamentarilor mai multe dintre detinute.

Marianne Mikko si alti eurodeputati s–au intalnit si cu Tudor Ciorap, un detinut care a intentat 53 de dosare la CEDO impotriva R. Moldova, dintre care 22 sunt deja inregistrate. Ciorap a povestit delegatiei despre conditiile proaste de detentie, amintind despre ultimul caz de suicid al unui detinut, produs la 14 septembrie 2007. Totodata, Ciorap a amintit despre accesul la justitie, cauza din care, acum doua zile, a declarat o noua greva a foamei.

Intre timp, detinuti ai penitenciarului de la Cricova au comunicat ca intra in greva foamei pe motiv ca, in cadrul zilei usilor deschise, vizitatorilor le–a fost limitat accesul la detinuti, unele personae, inclusiv mamele condamnatilor, fiind «perchezitionate» si in vagin… Intrebati de noi despre greva foamei de la Cricova si despre alte consecinte ale «perchezitiilor», reprezentanti ai Departamentului Institutii Penitenciare al Ministerului Justitiei au declarat: «Nu s–a intamplat nimic exceptional! V–am sugera sa nu operati cu cifre".

Intrebata de Ziarul de Garda despre concluziile sale, in urma vizitei la Penitenciarul nr. 13, Marianne Mikko a raspuns: «A fost serios!»

«Intelegem ca situatia economica este proasta, dar s–ar putea crea altfel de conditii, cel putin sanitare», a declarat pentru Ziarul de Garda eurodeputatul Robert Evans. «A preveni e mai eficient decat a pedepsi», a concluzionat membra delegatiei, Ewa Tomaszewska.

Eurodeputatii au mai concluzionat ca, in R. Moldova, sentintele pentru infractiuni minore sunt de durata prea mare.

Organizatorii vizitei europarlamentarilor la Penitenciarul nr. 13 au ingradit accesul presei la acest eveniment, in pofida faptului ca Marianne Mikko le explica in pragul inchisorii ca mass–media, intr–un regim democratic, constituie a patra putere in stat.

Anastasia NANI