Vorbind de Orhei, iti imaginezi neaparat si codrii seculari, care de fapt sunt o carte de vizita a R. Moldova. Marele Eminescu a cantat cu atata duiosie aceasta minune a naturii, incat, zilnic, mii de trecatori cauta sa poposeasca in padurile orheiene. De cativa ani insa, devine tot mai dificil de a te odihni in codri. Practic, sunt inchise toate caile de acces, iar unele portiuni forestiere sunt ingradite cu sarma ghimpata.

Nu este secret ca in codru au aparut niste stapani foarte banosi, autorizati de functionari de stat apropiati partidului de guvernamant. Or, sa imprejmuiesti padurile stramosesti cu sarma, lasand fara paine satele invecinate, nu e pe puterea unui muritor de rand.

Din pacate, chinul taranilor nu se limiteaza doar la imposibilitatea de a culege ciuperci, fructe de padure sau de a se odihni la umbra batranilor stejari.

La Trebujeni s–a creat o situatie iesita din comun. Oamenii din sat amenintau ca vor da foc padurii din vecinatate ori vor recurge la alte actiuni de protest.

La sedinta din 2 august curent, Consiliul Raional (CR) Orhei a luat cunostinta de litigiile legate de exploatarea fondului forestier, formand o comisie din 5 consilieri in frunte cu vice–presedintele raionului, Sergiu Muravschi.

23 de lei pe an pentru un hectar de padure

Pentru a incepe activitatea comisiei, ne–au fost puse la dispozitie doua contracte de arenda autorizate de Agentia pentru Silvicultura «Moldsilva». Unul era incheiat chiar la 25 iunie curent, pe un termen de 29 de ani, cu o persoana fizica — Ion Popescu din Chisinau. Arendasului i se incredintasera 555,6 hectare de codri, pentru exploatarea carora urmeaza sa plateasca anual doar 13869,00 lei (23 lei/ha). E greu de spus care va fi valoarea leului moldovenesc peste cativa ani, darmite peste 29, iar suma indicata mai sus e una simbolica.

Daca documentul respectiv ne–a trezit mai multe intrebari legate de respectarea legislatiei in vigoare, cel de–al doilea continea acordul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale al R.M., precum si al fostului presedinte al CR Orhei, Eugen Pisov, reprezentant al fractiunii comunistilor. Numai ca, potrivit legii, decizia trebuia sa apartina legislativului local.

Al doilea contract a fost incheiat intre asociatia obsteasca «Far» si «Moldsilva» la 29 decembrie 2006 si e autentificat chiar de un notar, fiind valabil pana in 23 februarie 2025. Cele 696 hectare vor fi taxate anual cu doar 17048 lei, incluzand doua din cele mai impunatoare portiuni de codru din raion: «Tiganca» si «Rotunda». Anume aceste paduri se invecineaza cu Trebujeniul si ascund marul discordiei de aici.

Invitat la sedinta comisiei, directorul intreprinderii pentru silvicultura Orhei, V. Scutelnic, n–a putut explica de ce padurea de la Trebujeni e imprejmuita cu gard din sarma ghimpata. In schimb, ne–a informat ca «o buna parte din fondul forestier al raionului e repartizat in asa mod si altor arendasi» si ne–a avertizat ca «nu–i de nasul nostru sa examinam asemenea probleme».

N–am obtinut vreo informatie despre acei care gestioneaza actualmente codrii orheieni. Scutelnic a precizat doar ca toate tranzactiile se fac «sus», mai precis — la Agentia de Stat pentru Silvicultura «Moldsilva». Membrii comisiei CR Orhei, impresionati de invazia arendasilor in codri, n–au inteles cine exact beneficiaza de pe urma actiunulor respective. Fondul forestier, fauna si flora ar fi beneficiarii ori cei care, pentru o plata de arenda simbolica, intra in posesia acestor bunuri ale naturii? Potrivit actelor legale in vigoare, padurea apartine statului, adevaratul stapan al ei fiind poporul.

Vom iesi cu tot satul sa ne facem dreptate!

In fata Primariei de la Trebujeni ne asteptau peste 20 de oameni. In majoritate erau batranei, pentru care roada pamantului e principalul mijloc de existenta. Ei au nenorocul sa stapaneasca cote in vecinatatea padurii Tiganca. Dupa spusele lor, totul era bine pana in 2005, cand au aparut mai multe sute de ostasi, muncind cateva luni de zile la instalarea unui gard de sarma ghimpata in jurul celor 700 de hectare de padure. Stalpii de beton si de lemn erau adusi din diferite localitati ale republicii, iar sarma se descarca din camioane militare. Gropile pentru instalarea zonei de protectie erau sapate direct pe terenul agricol, acaparandu–se chiar calea de acces spre cotele de pamant.

La inceput localnicii credeau ca aici va fi dislocata vreo baza militara, dar in loc de ostasi padurea a fost umpluta cu porcine de casa.

La mijloc de codru des s–a construit un conac boieresc, amenajat cu aparate de aer conditionat, mobila din stejar, camere de supreveghere video, pavaj modern…

Satul nostru nu este gazificat, ne–a spus Ion Cretu, primar de Trebujeni, dar in codru, la o departare de doar trei kilometri de localitate, s–a tras o conducta de gaz dinspre Holercani, s–a construit o fantana arteziana, iar in prezent se asfalteaza drumul central de la Tiganca.

Din pacate, comuna Trebujeni nu dispune de o asemenea infrastructura, iar drumurile din localitate se deterioreaza si mai tare din cauza camioanelor grele ce transporta spre padure diferite materiale de constructie.

De la interlocutori am aflat ca padurea Tiganca a fost sadita de sateni cu zeci de ani in urma. Multora le–a salvat chiar viata in timpul represiunilor comuniste. Acum sunt supusi iarasi unor represiuni, numai ca in alt mod.

«De parca nu ne–ar fi de ajuns ca suntem napastuiti de seceta, spune Tudor Moraru, unul din liderii agricoli, dar si ce–am crescut nu putem recolta. Porcii din padure s–au inmultit si ne–au devastat peste 30 de hectare de porumb. Sa–i impuscam nu putem, fiindca sunt paziti de politisti. La plangerile noastre ni se raspunde ca trebuie sa luam niste conserve si sa batem in ele pentru a speria porcii.»

Nici unul din cotasii prezenti nu cunostea ca patronul asociatiei obstesti «Far» e un barbat cu numele de Ivanov Boris, din Chisinau, str. M. Cibotari, nr. 37. Am aflat ca la conacul din padure vin adeseori mai multi demnitari, care se distreaza boiereste. Daca soseste vreo «sisca» mai mare, imprejurimile sunt pazite de formatiuni paramilitare si cu caini de rasa.

Cat priveste faptul ca in padure s–au adus porcine si nu mistreti, oamenii ne–au explicat ca la cei care se distreaza aici le este totuna ce vaneaza. Ei zic ca au fost, de fapt, pana la arendarea padurii si mistreti, dar acestia s–au imperecheat cu porcii adusi si astfel au aparut mai multe «corcituri».

Unii sustin ca, de cand sunt la putere, comunistii fac ce vor. Poate de aceea i–au propus primarului sa scoata portretul lui Voronin din cabinet, actiune infaptuita in aceeasi zi.

— Dumneavoastra nu sunteti comunisti si cred ca o sa ne ajutati, ne–a zis in fata unul din cotasi, Ion Turuta, dar trebuie sa iesim cu tot satul, fiindca se incalca cele mai elementare drepturi ale omului. Cat putem sa rabdam nelegiuirile guvernantilor?

Impreuna cu specialistii primariei, am decis ca ar fi bine sa se formeze o comisie legala ce ar determina pagubele materiale ale cotasilor, documentul urmand sa fie prezentat procuraturii.

Castelul din poveste

Insotiti de primarul comunei si inca de cativa cotasi, ne–am indreptat spre padurea Tiganca. Gardul inalt de sarma ghimpata si inscriptia «ohraneaiemaia zona» ne–au facut sa ne intrebam pe banii cui a fost instalata aceasta zona de protectie, fiindca, pentru a imprejmui 700 ha de padure, e nevoie de milioane de lei. Ion Cretu ne arata urme proaspete de porci care vin din padure, avand chiar si un loc de trecere acolo, sarma ghimpata de jos fiind rupta parca special. Pasind prin lanurile de porumb, iti era mai mare jalea sa le privesti. Stiuletii de papusoi erau, practic, nimiciti, o parte fiind mancati de porci doar partial si risipiti prin mai multe ramaturi.

— Ca specialist in agricultura, a specificat Sergiu Muravschi, pot mentiona ca circa 90% din roada e distrusa de porcine.

La randul sau, primarul comunei ne–a spus ca localnicii se asteptau sa stranga cea mai frumoasa recolta anume de sub padure.

Stefan Roscovan dispune aici de 2,78 ha de pamant, Mihai Morari — de 1,10 ha, Petru Varlan — de 1,30,  Ion Portarescu — de 1,10,  Ana Cangea — de un hectar…

Dupa calculele specialistilor primariei, cel putin 30 de tarani sufera pagube din cauza porcilor din padure.

Paduri, lacuri, conace — toate imprejmuite cu sarma

In apropiere de aceste lanuri, am zarit in gardul din sarma ghimpata o poarta. Spre norocul nostru, lacatul nu era incuiat. Am avut indrazneala de a patrunde in aceasta zona de protectie.

In mijlocul padurii ne–am oprit langa un iaz larg si frumos amenajat, in apele caruia pluteau niste carpi mari. Pe malul stang un pavaj din piatra ducea spre conacul impunator, pazit de caini si camere video. Imi vine greu sa descriu conditiile din jur si arhitectura moderna a constructiei, ne era clar ca un muritor de rand nu–si va permite niciodata o asemenea varsare de bani in mijlocul padurii. Drumurile din jur erau acoperite cu pietris, iar dinspre Holercani chiar se asfaltau. Ceva mai la deal se vedea un grajd pentru animale, iar in apropiere era defrisata o portiune de padure, fapt ce ne–a sugerat ideea ca aici vor aparea alte constructii. De asemenea, am constatat ca, prin distrugerea fondului forestier, nu se respecta conditiile contractului. Nici chiar radacinile de copaci proaspat taiati nu au fost nimicite.

Inte timp, de noi s–a apropiat fulgerator cu o «Niva» un paznic in uniforma militara si, dupa o discutie telefonica cu cineva, ne–a permis accesul in zona. Ne–am interesat daca il cunoaste pe Boris Ivanov si care–i destinatia conacului, insa «omul legii» n–a indraznit sa ne raspunda la intrebari.

E un loc superb pentru a organiza aici o tabara pentru copii, propuse Mihai Tihon, consilier raional, membru al comisiei noastre. Interesant, pe banii cui s–a gazificat conacul, s–au instalat piloni electrici si s–a construit fantana arteziana? Intrebarea respectiva va fi readresata organelor de resort. Mai multe voci au declarat ca insusi Oleg Voronin e implicat in afacerea de la Tiganca, dar toate detaliile urmeaza sa fie verificate. In virtutea legii, suntem obligati sa aparam interesele alegatorilor nostri din Trebujeni. De aceea, speram la o restabilire a echitatii sociale, fiind siguri ca adevarul va triumfa. La problematica data vom mai reveni, deoarece codrii Orheiului ascund inca multe afaceri dubioase.

Vasile ROMAN,
consilier raional

La Primaria Trebujeni am fost informati ca ieri, miercuri, o comisie speciala, impreuna cu taranii, au plecat sa evalueze pagubele comise de porci pe terenurile de proumb. Dupa evaluarea pierderilor, acestea vor fi prezentate arendasului padurii, de unde provin haitele de porci.

Anatol Popusoi, directorul "Moldosilva" ne–a declarat ca nu cunoaste problema taranilor de la Trebujeni. "Avem plangeri de la nord, de la Stefan Voda, dar si la Orhei sa stiti ca nu e vorba de porci domestici, Doamne fereste, e o eroare, e vorba de mistreti. Si noroc de vanatori care ne ajuta sa mentinem echilibrul numarului acestor animale", a psus Popusoi.

La serviciul telefonic 1188 si in catalogul "Pagini Galbene" nu a fost de gasit nici un numar telefonic al Asociatiei Obstesti "Far" care a obtinut dreptul de a lua in arenda 696 hectare de codri pe un termen de 20 de ani la un pret de circa 20 lei pe hectar anual. La numarul de telefon al Asociatiei "Far" indicat in contract ni s–a spus ca Boris Ivanov nu este disponibil, si nimeni nu poate spune nimic despre organizatia obsteasca pe care o conduce.

Evgheni Pisov, fostul presedinte al raionului Orhei, membru al PCRM, cel care a autorizat contractul cu Asociatia "Far" a devenit recent viceministru al Culturii. In anticamera ministerului ni s–a spus ca este ocupat.