Nr. 135 (21 iunie 2007)


 Social

Viata langa o gunoiste
Satul Tantareni, raionul Anenii Noi, se afla la 30 km de Chisinau. De 17 ani aceasta periferie seamana cu un mare depozit de colectare a gunoiului din capitala. Continuare 

Intre cea mai bogata si cea mai saraca tara din Europa
Potrivit Indicelui Dezvoltarii Umane, ai celui de dezvoltare economica, al indicelui combaterii coruptiei — Norvegia detine cele mai bune pozitii in lume, iar Moldova — cele mai proaste. Continuare 



Viata langa o gunoiste

«Ne straduim sa nu le dam apa din fantana copiilor nostri. Sunt multi nitrati in ea, chiar daca o fierbem, tot nu este buna de baut. Se face alba ca varul, iar daca o clocotim de mai multe ori, se pietrifica», spune Alexandra Crangaci din satul Tantareni.

Satul Tantareni, raionul Anenii Noi, se afla la 30 km de Chisinau. De 17 ani aceasta periferie seamana cu un mare depozit de colectare a gunoiului din capitala. Zilnic, masini cu inscriptia Autosalubritate transporta tone de gunoi, pe care le arunca intr–o groapa imensa, de pe dealul satului.

De ani de zile, orice incercare a localnicilor de a preveni o catastrofa ecologica este neglijata de autoritati, sustin oamenii din sat. La 7 martie 2007, traseul care duce spre poligonul de gunoi a fost blocat. «Tinerii s–au saturat sa traiasca intr–un mediu poluat. Ei au si decis sa initieze aceasta actiune de protest. Deoarece copiii nostri au manifestat, parintii au fost trasi la raspundere», spune Liuba Ilovan, presedintele Asociatiei de femei «Marinimie» din Tantareni. La o saptamana dupa acel incident, adultii au decis sa actioneze si ei. «Am mers pe o cale civilizata si am organizat o adunare la Casa de Cultura. Am anuntat Executivul, Primaria Chisinau si Regia Autosalubritate. Cei 80 de oameni adunati au decis sa mearga la poligon. Intr–adevar, acolo fusesera efectuate niste actiuni profilactice. Au fost stranse pungile de polietilena, care se gasesc pe o raza de 10 hectare, a fost astupat filtrul. Nimic mai mult», spune Ilovan.

Alexandra Crangaci recunoaste ca nu mai are puteri sa se planga si nici nu are cui. De cativa ani o dor picioarele, rinichii si ficatul. Nu are polita de asigurare si nici bani pentru o consultatie la medic sau pentru tratament. «Cum crezi, de ce suntem atat de bolnavi? Sigur ca din cauza conditiilor in care traim. Apele nu mai sunt asa cum erau inainte. Era cea mai buna apa din regiune, dar acum e otrava. Contine cantitati mari de nitrati. Terenurile din jurul gunoistii nu mai pot fi folosite, fiind si ele afectate de mizerie. Suntem mai mult bolnavi decat sanatosi. S–au stricat apele si pamanturile», ofteaza sateanca.

Ion Salaru, seful Sectiei Igiena Mediului si Habitatului Uman, neaga spusele oamenilor. «Nu exista analize care ar demonstra ca apa si solul din Tantareni sunt poluate din cauza gunoistii. Calitatea apei nu difera cu nimic de cea din satele vecine, Varnita sau Puhaceni. Apele din toate fantanile R. Moldova nu corespund standardelor, de aceea este oportuna construirea unor apeducte. Aici trebuie sa se implice Primaria Chisinaului», adauga Salaru.

In aprilie 2007 a fost constituita o comisie din care fac parte reprezentanti ai Regiei Autosalubritate, ai Ministerului Ecologiei si ai Primariei din sat. De comun acord, s–a decis semnarea unui act care contine cateva sarcini: curatarea iazului, sistarea scurgerii de filtru si intreprinderea unor actiuni care ar opri alunecarea gunoistii. «Am insistat sa fie scris ca gunoistea fuge la vale si ca, la un moment dat, se va urni din loc. De scris s–a scris, dar nimeni nu a vrut sa semneze. Le–a fost frica la toti. Acum actul este la Primarie. In sat sunt 13 milioane tone de gunoi, care elimina zilnic mii de metri cubi de gaze. Acolo insa este nu doar gunoi uscat, ci si pungi pe polietilena. Asta inseamna ca gunoiul care se acumuleaza poate sa alunece», spune Liuba Ilovan.

Tudor Manev, seful Regiei Autosalubritate si singura persoana abilitata sa raspunda la intrebari, nu a fost de gasit trei zile consecutiv. Fiecare raspuns al secretarei este diferit: Tudor Manev nu este in birou, dumnealui a rugat sa nu fie deranjat, incercati in 10 min.

Primarul satului Tantareni, Cozma Ilovan, confirma ca acest act este la Primarie: «El nu a fost semnat, insa dupa investigatiile facute nu putem spune ca digul se va rupe. Preocuparea noastra acum sunt scurgerile din filtru, care se revarsa in iaz, venind peste sat».

Lidia Poalelungi este invalid de gradul doi si locuieste chiar in zona rapei, la poalele dealului. Pe timp de vara obisnuieste sa doarma afara, iar fiecare dimineata este un calvar pentru ea. «In casa nu pot dormi din cauza aerului cald, iar afara e imposibil sa respiri. De la ora trei pana la cinci vine miros urat dinspre gunoiste. Nu poti sta nici afara. Nu dispunem de conditii decente de trai, iar despre un mod sanatos de viata — nici vorba. Am pierdut ultima speranta», se plange Lidia. Reprezentantii Ministerului Sanatatii spun insa ca nu exista motive de ingrijorare. Ion Salaru sustine ca nu din cauza gunoistii ar persista un miros urat in sat. Chiar si daca se simte uneori un aer greu, motivul trebuie cautat in alta parte.

Lidia spune ca, pe timp de ploaie, in rapa se scurge mult gunoi. De ceva timp, si vecinii arunca gunoiul acolo. Are o vaca pe care o tine pentru familie. Si–ar dori uneori sa vanda lapte, dar nu poate. «O duc la camp si mananca iarba infectata, posibil ca si laptele nu mai este bun. La piata, cand spunem ca lactatele sau alte produse sunt din Tantareni, oamenii nici nu vor sa se atinga de ele. Stiu ei in ce conditii traim si se tem», zice localnica.

Primarul satului afirma ca situatia a inceput sa se agraveze in anul 2000, cand, din cauza ploilor, s–a deteriorat digul. Atunci constructia din jurul gunoistii s–a fisurat, iar apele au curs in sat. Din acest motiv, fantanile au fost poluate, explica in continuare Cozma. Primarul considera ca, pana la sfarsitul anului curent, toti locuitorii vor avea acces la apeduct. In prezent, 60% consuma apa din apeduct, iar restul din fantani.

Mihai Coada este intreprinzator individual si se ocupa de construirea fantanilor subterane, pe care le considera o solutie temporara, deoarece, dupa parerea sa, peste vreo patru ani vor ceda si acestea. «Folosesc apa din fantana doar pentru spalarea rufelor, dar nu si pentru baut», spune el. Isi aminteste ca, in martie, a fost impreuna cu un grup de experti la izvorul de langa gunoiste, pentru a colecta probe. «Cand am scos mana din apa, avea culoare portocalie. Am sunat doctorul de la Anenii Noi si l–am rugat sa investigheze compozitia apei», zice Mihai. Localnicii afirma ca, desi au insistat in repetate randuri, persoanele responsabile asa si nu au colectat probe de apa, pentru a determina calitatile ei.

Autoritatile nu doresc sa–si asume raspunderea si dau vine una pe alta. Ivan Chiperi, vicepresedinte al raionului Anenii Noi, spune ca poarta tratative cu administratia publica de la Chisinau, dar fara niciun rezultat. «Ne pune in garda inactivitatea conducerii. Au facut multe promisiuni, dar nu au intreprins nimic. Cu parere de rau, atitudinea celor de la Regia Autosalubritate nu este cea asteptata de noi», este de parere vicepresedintele. Ivan Chiperi considera ca, cel putin o data pe luna, apele si solurile ar trebui supuse unor testari, iar toti locuitorii satului — consultati minutios de catre medici. «Sunt multi bolnavi in sat, dar despre motivele imbolnavirilor nu se vorbeste. Cei de la Ministerul Sanatatii spun ca au colectat probe cu trei–patru luni in urma, dar eu stiu ca ultima data solul a fost verificat acum doi ani», adauga Chiperi.

Liuba Ilovan face o comparatie «Satul este o insula inconjurata de pericole. Pe de o parte, Bacul aduce murdarie din WC–urile din Chisinau, iar pe de alta — gunoistea, calea ferata si transportul ne distrug sanatatea».

Roxana TEODORCIC


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com