Un interviu cu scriitorul Valeriu Matei

— Dle Matei, discutam intre doua tururi de scrutin. Care sunt 3, cele mai importante, concluzii ale Dvs. in urma acestor alegeri?

— Prima, si cea mai importanta, este evidenta erodare a imaginii partidului comunistilor, care a inregistrat o noua scadenta, de 13–14 la suta. Insemn ca demagogia si minciuna pierd tot mai mult teren.

Cea de–a doua — efectul malefic al dispersarii fortelor de centru– dreapta si, in sfarsit, cea de–a treia — punerea la punct a orgoliosilor traseisti din politica de la noi, care credeau ca, peste noapte, au si devenit personalitati si chiar lideri politici.

— Din care cauze ar putea pierde sau ar putea invinge, in turul doi, Dorin Chirtoaca?

— Ar putea pierde pe maina liderului partidului din care face parte, ale carui mesage din ultima saptamana amintesc de comportamentul Chiritei in momentul cand trebuia sa–si marite duduitele. Mihai Chimpu a intrat pentru prima data in posesia unui mic as din maneca si crede ca orice lastar poate fi folosit drept bata postelectorala, pentru a sparge oalele tuturor partidelor. Si asta in conditiile cand, in teritoriu, Partidul Liberal «e faimos, dar lipseste cu desavarsire».

Dorin Chirtoaca poate castiga, in plan politic, doar in masura eliberarii de tutela sufocanta si lipsita de viziune a unchiasului sau. In turul doi al acestor alegeri va invinge, cu siguranta, contracandidatul sau, comunistul Iordan, fiind de–a dreptul incalificabil.

— Prin ce v–a socat, in acest scrutin, candidatul comunistilor?

— Prin lipsa facultatilor intelectuale elementare. Daca asa arata fatada comunistilor, va dati seama ce putred e totul in interiorul conglomeratului conjunctural numit partidul comunistilor?

— Ati fost, mai multi ani la rand, pe linia intai a politicii din R. Moldova. Ati plecat definitiv din politica?

— Vom trai si vom vedea. Niciodata sa nu spui «niciodata».

— Ce nu ii puteti ierta politicii din R. Moldova?

— Faptul ca developeaza, in primul rand, defectele fundamentale de caracter ale unei populatii care nu a iesit inca pe deplin din mrejele robiei imperiale: pizma, insistenta in prostie, incapatanarea de a nu tine cont de evidente, incapacitatea de a se uni la fapte bune.

— Duminica, la congresul Forului Democrat al Romanilor din Basarabia, ati cantat, alaturi de sutele de delegati, imnul «Desteapta–te, romane». De cat timp ar mai avea nevoie romanii basarabeni ca sa se destepte?

— Mi–e si teama sa fac pronosticuri. Prin 1989 am avut si eu iluzia ca ne–am redesteptat. Greutatile desprinderii din imperiul raului au scos tot mai mult in evidenta absenta constiintei nationale autentice si lipsa de caracter a ceea ce s–a vrut a fi clasa politica. Balticii au trecut prin greutati si mai mari, dar avand si constiinta nationala si caracter, sunt acum acolo unde sunt si au un nivel de dezvoltare net superior. Majoritatea populatiei noastre a ramas si azi in mrejele plasmuirilor unor politicieni de paie care i–au tot promis ca–i vor spune ei cand «se va coace» fructul dorit si au disparut din arena fara sa–si aduca la coacere propria lor mentalitate de mici functionari sovietici.

— Cine este astazi in opozitie in R. Moldova?

— Bunul–simt. Coalitia de la 4 aprilie 2005 doar a developat ceea ce noi stiam si am spus–o in repetate randuri, incepand din 1992: Iu.Rosca si gruparea sa bine ghidata a fost calul troian al structurilor sovietice infiltrat in Miscarea de Renastere Nationala. Prestatia lui O. Serebrian, care s–a lasat folosit si la 4 apriluie 2005, a fost si ramane una jalnica. El si–a sfarsit cariera politica inainte de a o incepe.

— Cum vor evolua formatiunile politice pana la alegerile din 2009?

— Comunistii vor disparea treptat de pe scena politica. E prea mare decalajul dintre promisiunile demagogice pe care le fac si realitate. S–au mentinut o perioada in virtutea actionarii unor factori obiectivi de redresare economica, de lichidare, in perioada de pana la 2001, a majoritatii covarsitoare a datoriilor fata de populatie, acumulate in perioada guvernarilor Sangheli. Ei au beneficiat pe nemerit de rezultatele guvernarii ADR. Acum realitatea este alta. Uzurparea puterii in stat de catre o singura persoana, V. Voronin, constituirea unei oligarhii economice comuniste tot mai hraparete au devenit obstacole serioase in calea evolutiei societatii si a economiei R. Moldova. Niciodata in R. Moldova concentrarea mijloacelor materiale si financiare in mainile unui grup restrans de persoane nu a atins asemenea proportii. Procesele economice si comerciale sunt ditrijate din umbra de un grup de 5–6 persoane, straine intereselor nationale fundamentale ale R.Moldova. Conflictul este iminent, atat in interiorul gruparii comuniste, cat si intre aceasta grupare si societate, iar detasarea electoratului de gruparea comunista nu poate fi decat benefica pentru evolutia R. Moldova si pentru imaginea ei externa.

In 2002 reusiseram constituirea pe spectrul de centru–dreapta a doua formatiuni politice prin unificarea mai multor partide. Din pacate, s–au scindat destul de rapid. Acum sunt iarasi mai mult de zece, cateva dintre ele avand in chiar titulatura cuvantul «liberal». E un insemn al imaturitatii clasei politice. Rezultatele obtinute de acestea in alegerile locale recente ar trebui sa le dea de gandit. Nici la polul de centru–stanga, social–democrat, lucrurile nu stau mai bine. Iluziile lui D. Diacov de a converti la social–democratie o parte din comunistii care au aderat la aceasta grupare din ratiuni conjuncturale n–ar trebui sa primeze fata de necesitatea coalizarii formatiunilor deja existente. Despre formatiunile–giruietra nici nu face sa vorbim.

— Pe timpuri, generalul Nicolae Alexei a fost cel care desfasurase perchezitii la sediul PFD si organizase diverse abuzuri in raport cu familia Dvs. Intre timp, generalul a ajuns in fruntea unui partid politic. Ce credeti despre prestatia acestei formatiuni la alegerile locale din 3 iunie?

— O prestatie lamentabila. Era si de asteptat. Un calomniator, dovedit prin decizii judecatoresti definitive, care, pe deasupra mai e si las, sustragandu–se de la executarea acestor decizii, nu–i poate propune nimic societatii. E o dovada elocventa a faptului ca un anumit gen de instrumente sunt folosite si apoi aruncate in lada de gunoi a vietii politice.

In alta ordine de idei, sper ca directiile de executare a deciziilor judecatoresti din sectoarele Centru si Buiucani sa–l «gaseasca», in sfarsit, pe acest Alexei, obligandu–l sa execute hotararile judecatoresti, altminteri «ecologia» politica de la noi s–ar intoxica si mai mult.

— Ce s–a mai intamplat nou in lupta cu coruptia de la generalul Alexei incoace?

— Dar ce s–a intaplat in lupta cu coruptia de la Alexei incolo? Nimic, fiindca respectivul personaj nu a luptat cu coruptia, ci cu oponentii lui Lucinschi, ai comunistilor si ai gruparii lui Rosca, pe care i–a servit si–i serveste in continuare.

Coruptia mare o fac gruparile oligarhice aflate sub umbrela comunistilor, care de fapt, ii si conduc din umbra, prin consilieri si experti de tot genul. Despre asta nici nu se prea vorbeste. O frica generalizata a paralizat, se pare, societatea din R.Moldova.

— Ce ne puteti spune despre lupta anticomunista din R. Moldova?

— La ora actuala aceasta lupta se rezuma la mici piscaturi si aluzii, problemele reale din societate fiind trecute sub tacere. Pentru mine a fost amuzant faptul ca multe formatiuni luptau, in campania electorala din Chisinau, cu «manusa» comunista, ignorand bizarul personaj cu manusi si mainile ce–l dirijeaza din umbra.

— Cum vedeti viitorul Grupului Ilascu dupa iesirea la libertate a celor doi detinuti politici, Andrei Ivantoc si Tudor Popa?

— Sper ca toti detinutii sa aiba un viitor cat mai bun. Il merita cu prisosinta pentru suferintele pe care le–au indurat. Sunt sigur ca se vor integra in societatea romaneasca de aici si in cea din Tara. Alegerea, bineinteles, le apartine, fiecaruia in parte. Ma bucur ca i–am reintalnit si ca am fost alaturi de ei in momentele tragice pe care le–au indurat in cei 15 ani de detentie ilegala. Trebuie sa fim cu totii alaturi de ei si sa–i sprijinim si mai departe.

— Ce credeti despre conflictul liberalilor din R. Moldova?

— Satul arde, iar baba se piaptana, chiar daca dupa atata scarmaneala cu vecinii a cam ramas fara de par.

— In aceste zile, au loc examenele de bacalaureat. Cum ar sustine aceste teste reprezentantii clasei noastre politice, daca ar fi sa li se ceara acest lucru, conform prevederilor Tratatului de la Bologna?

— Le–am propus unora, inca la inceputul anilor «90, sa sustina cel putin un examen — dictare la limba romana — si daca fac mai putin de 17 greseli intr–o propozitie, sa fie admisi. De nu vor accepta toti sa sustina bacalaureatul, cel putin ideologii comunistilor, gen Stepaniuc, ar trebui pusi sa o faca in prezenta reprezentantilor presei. Ar fi un spectacol de neuitat.

— Cum vedeti viitorul singurei Dvs. fiice, Musata?

— Sa–si aleaga domeniul care–i place si sa faca studii cat mai bune. La liceu si la olimpiadele republicane are performante dintre cele mai bune, dar nu e cazul sa vorbesc eu despre aceasta.

— Despre ce mai scrieti acum?

— In curand imi va aparea la Iasi prima antologie din poezia mea, un nou volum de versuri aici, la Chisinau, si sper sa definitivez alte cateva proiecte, inclusiv editarea unei ample antologii din poezia basarabeana in limba franceza.

— Ce fel de lecturi ii lipsesc conducerii R. Moldova?

— Cele fundamentale. Eminescu, in primul rand, Creanga, Caragiale, Slavici, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Goga, dar si A. D. Xenopol, N. Iorga, Constantin C. Giurescu s.a., pentru ca lasa mereu impresia ca citesc doar opurile plastografilor Stati si Stepaniuc.

— Daca ar fi sa daruiti cate o carte lui Vladimir Voronin, lui Marian Lupu, lui Vasile Tarlev, lui Mark Tkaciuk, lui Iurie Rosca, Mariei Postoico, care ar fi aceste carti?

— Lui V. Voronin — opera politica eminesciana, lui Marian Lupu — «Spovedania unui invins» a lui Panait Istrati, lui V. Tarlev — «Povesti de pe cand Pasarel era mic» a lui Nicolae Dabija, lui Mark Tkaciuk — «Schimbarea la fata a Romaniei» (editia din 1936) a lui E. Cioran, lui Iu. Rosca — «Iuda Iscariotul» a lui Leonid Andreev, iar doamnei M. Postoico — «Chirita in provincie» de V. Alecsandri.

— Cum este astazi viata unui intelectual in R. Moldova?

— Mai grea ca oricand. La noi se pretuieste orice, nu insa si intelectul sau talentul. Daca intelectualul mai are si caracter si nu se pleaca in fata analfabetilor sau semidoctilor ajunsi sus, viata e de–a dreptul insuportabila. Nu vreau sa inchei pe aceasta nota trista, fiindca sunt convins ca Dumnezeu pune pe umerii fiecaruia doar atat cat poate duce, altminteri ne–ar strivi.

— Va multumim.

Pentru conformitate, EdG