Candidatii la postul de primar al Chisinaului: |
Prin modul in care se face prezenta in viata de zi cu zi, fata reda tabloul de bord sau, in alti termeni, cartea de vizita a personalitatii. Pe intreaga ei suprafata poate fi gasita o multitudine de indicatori cu referire la potentialitatea nativa, experienta acumulata, maniera de a gandi, stilul comportamental, axa morala, dimensiunea temperamentala, «promisiunea viitorului si adevarul momentului». |
Depasind conditia unor simple elemente ornamentale, marimea fruntii, forma nasului si a gurii, configuratia ochilor sau/si arhitectura urechilor sunt, inainte de toate, niste instrumente sui generis apte sa distinga, expresia lui Montaigne, «blandetea de neghiobie, severitatea de grosolanie, ironia de indurerare si desconsiderarea de melancolie».
Sustinuta, in repetate randuri, de personalitati marcante (Sokrates, Aristotel, Hippokrates, Adamantius, Marc Aureliu, M.Scott, Clamarotius, W. Shakespeare, F.Bacon, Ch.Darvin, A.Schopenhauer etc.), ideea vizand corespondenta dintre «oval si moral» se constituie treptat
Iminente repere conceptuale
Au fost elaborate mai multe concepte fiziognomice. Recunoscand ca toate aceste concepte sunt captivante, ne vom rezuma doar la patru dintre ele: teoria cadrului si a deschiderilor senzoriale, teoria temperamentala a lui Hippokrates, teoria morfopsihologica a lui A. Corman si teoria prozopologica a lui Ermiane. In vederea construirii unui tablou lamuritor, vom prezenta, pe scurt, esenta fiecareia.
Teoria cadrului si a deschiderilor senzoriale
Doua idei de baza caracterizeaza aceasta teorie:
a) o conformatie osoasa larga, patrata indica puternice resurse de energie innascuta, ca si rezistenta fizica, in timp ce un cadru stramt este semnul unor slabe rezerve vitale;
b) fiinta umana intra in comunicare cu lumea exterioara prin organele de simt; cu cat aceste organe sunt mai dispersate si deschise larg pe fata, cu atat schimburile cu mediul inconjurator sunt mai mari,
Tabelul de mai jos indica ceea ce este esential de retinut in legatura cu cele enuntate.
Cadrul si deschiderile senzoriale | Trasaturi de personalitate |
Cadru stramt, organe de simt dispersate si deschise | Schimburi importante cu lumea exterioara, dar slabe resurse vitale: fragilitate, surmenaj. |
Cadru stramt, organe de simt grupate si inchise. | Slabe resurse de energie, dar si schimburi slabe: echilibru. |
Cadru larg, organe de simt dispersate si larg deschise. | Mare consum de energie pentru a primi si a da, dar rezervele sunt mari: echilibrul. |
Cadru larg, organe de simt grupate si inchise | Multa energie innascuta, dar putine schimburi cu exteriorul: tensiune psihologica si nervoasa |
Teoria temperamentala a lui Hippokrates
Indicatori morfologici |
Profil temperamental |
Genul de ocupatie recomandat |
Cap hexagonal, oval sau rotund, cu zona obrajilor dominanta, bine
structurata, mai degraba larga. Gat gros, scurt; trasaturi rotunjite, carnoase; frunte bombata; sprancene arcuite, dese; ochi vii, adapostiti de arcade; privire blanda; nas scurt, larg, concav; buze rosii, carnoase; barbie rotunda; urechi rotunjite, rosii. |
Sanguin |
Poate fi un bun negustor, avocat, diplomat. |
Cap piriform, mai larg spre baza; gat larg; craniu rotund, mai mic; trasaturi adipoase, moi; ten palid; par fin; sprancene arcuite, rare; ochi dilatati; privire blanda, dar rece; buze groase, moi si palide; barbie dubla; urechi carnoase, moi. | Limfatic |
Moale si lent; pasiv, deosebit de calm, cu sange rece, chibzuit, prudent; memorie de exceptie. Mai mult lacom decat rafinat. Bun administrator. |
Cap triunghiular, dominanta a etajului cranio-frontal; git lung si fragil; marul lui Adam proeminent; trasaturi ridate, cazute; ten albicios; sprincene subtiri; ochi cenusii, adapostiti in orbite; privire interiorizata; nas lung si fin; buze subtiri, rasfrinte; barbie strimta, scurta; urechi albe si clapauge | Nervos |
Putin potrivit actiunii pe teren, compenseaza prin activitatea de idei si prin conceptie. Subtil, inteligent, adesea stralucit, intuitiv, un cerebral, ganditor care excita, imagineaza, combina. Cercetator |
Cap patrat sau rectangular, echilibrat, gat lung, puternic; trasaturi accentuate, energice; ten mat, palid adesea; par des, scurt, inchis la culoare; frunte patrata, cu denivelari; sprincene dese, drepte; ochi adapostiti in orbite, privire autoritara; nas lung, puternic; buze strinse, subtiri, barbie proeminenta; urechi drepte, echilibrate | Bilios |
Temperament dinamic, energic. Decide, antreneaza, exploreaza,
dirijeaza. Concepe, realizeaza si tine cont de problemele oamenilor. Lider. |
Dupa observarea rezervelor vitale si a eforturilor, este necesar sa sesizam carui tip temperamental ii apartine persoana observata. Un tip pur nu exista, bineinteles. Trebuie cautata intotdeauna dominanta, apreciind proportia diferitelor temperamente. Tipologia nu este decat un reper si nu trebuie sa dicteze analiza, pentru a evita etichetarea inadecvata a actorilor sociali.. «
Teoria morfopsihologica a lui A. Corman
Pentru Corman, forma vie este rezultatul a doua forte antagoniste: curgerea fortelor vitale interioare si actiunea de oprire pe care mediul extern o exercita asupra acestei curgeri. Astfel, fiecare fiinta reactioneaza in felul sau la instantele mediului.
Indicatori fiziognomici |
Statut morfologic |
Caracteristici psihocomportamentale |
Fata rotunda, scurta, larga; trasaturi viguroase; organe de simt bine repartizate; ten colorat. | Dilatat stenic |
Entuziast dar vanitos, are nevoie de exteriorizare, de exprimare; practic, pragmatic, ii lipseste puterea de abstractie. Pentru el, sunt excluse sarci¬nile sedentare, monotone, repetitive. |
Figura emaciata; schelet stramt, lung; gura mica; ochi apropiati, colturile buzelor apropiate; ochi infundati in orbite; git lung | Retractat la baza |
Slaba energie vitala; se teme de intemperii, de actiunea directa pe teren; compenseaza prin inteligenta; este un administrator, un contabil, un inventator. |
Fata larga in general, dar frunte verticala, ochi infundati; gura cu buzele strinse si retractata; barbie adesea proeminenta, | Retractat frontal |
Prudent, chibzuit; nu prea rapid, nu se lanseaza in aventuri, avanseaza pas cu pas; masoara, ajusteaza, precizeaza, controleaza. |
Fata stramta; frunte foarte inclinata; barbie adesea proeminenta;
nas proiectat inainte; trasaturi energice, reamintind putin de cele ale retractatului cu denivelari. |
Retractat lateral |
Om de actiune tentat de rezultatul imediat; nerabdator, calator, dinamic, intreprinzator; decide, antre¬neaza, anima, depaseste obstacolele |
Fata rectangulara, schelet osos solid; gura mica, dreapta, stransa; maxilar larg; barbie proeminenta; nas puternic; ochi infundati, sprancene bogate; frunte patrata | Retractat cu denivelari |
Un luptator, un caracter dificil, un sef imperios, un om de actiune si de realizari, chibzuit dar indraznet |
Figura adesea rotunda, blinda; organe de simt foarte deschise | Reactivant |
Sensibilitate afectiva si emotionala; schimb spontan, necontrolat
cu mediul exterior, de unde hiperexcitarea sa; dotat pentru relatii umane; fragil, vulnerabil, epuizabil |
Teoria prozopologica a lui Ermiane
Urmarind dupa mimici si expresii, putem cunoaste caracterul sau gandirea unei persoane, lucru numit de Ermiane prozopologie. Elementul facial Forma
Elementul facial |
Forma elementului facial |
Decodificare psihocomportamentala |
Gura |
• mica |
Inchidere fata de mediul exterior, inhibitie,
avaritie |
• mare |
Activitate larga, nevoie de schimbari, energie,
stapaire de sine |
|
Buzele |
• colturi cazute |
Pesimism, despotism |
• carnoase, groase, moi |
Contacte bune, sentimentalism, subiectivitate |
|
• intinse, uscate si stranse |
Raceala, uscaciune, refuz, autonomie in actiuni
si gandire |
|
Narile |
• ridicate, cu buza superioara ridicata |
Perceptia partii negative a unei situatii, gadire
negativa |
• dilatate |
Optimism, bucurie anuntata |
|
Barbia |
• ascutita |
Nervozitate |
• rotunda |
Sociabilitate |
|
• patrata |
Energie, vointa |
|
Maxilarul |
• abrupt |
Ciclotimie, combativitate intelectuala |
• larg |
Vitalitate, combativitate fizica |
|
Ochii |
• normal departati (distanta dintre pupile este
egala cu inaltimea nasului) |
Control, echilibru |
• foarte departati |
Atentie difuza, dispersie mentala, vederi de
ansamblu |
|
• foarte apropiati |
Spirit de analiza, simtul detaliului |
|
• mari |
Emotivitate, exuberanta, sociabilitate |
|
• mici |
Interiorizare, fire rezervata |
|
• cu „pungi” |
Oboseala, depresie |
Fata lui Veaceslav Iordan
Vizualizand mai multe poze electorale ale lui Veaceslav Iordan si
- dispune de o energie nativa cu grade medii de consistenta;
- se afla
intrun deficit de comunicare cu lumea din jur; - este cuprins, frecvent, de tensiuni psihologice si nervoase;
- tinde sa fie acceptat si apreciat, echilibrul launtric ramanand mereu unul fragil;
b) din perspectiva teoriei temperamentale a lui Hippokrates, Iordan reprezinta tipul omului care intruchipeaza:
- cordialitate moderata;
- dorinta de a trai bine si a se distra din plin;
- prezenta limitata a temperamentului dinamic, a spiritului de initiativa si de explorare;
c) din perspectiva teoriei morfopsihologice a lui A. Corman, Veaceslav Iordan ar avea urmatoarele insusiri:
- entuziasm combinat cu vanitate;
- pragmatism/spirit practic insotit de putere de abstractie redusa;
- dezgust pentru monotonie si actiuni repetitive;
- prudenta si, totodata, viteze reduse in luarea si realizarea deciziilor;
- afectivitate urmata in situatii mai tensionate de hiperexcitari;
- un nivel mediu de epuizabilitate si vulnerabilitate;
d) din perspectiva teoriei prozopologice a lui Ermiane, Veaceslav Iordan demonstreaza:
- deschidere modesta pentru contacte;
- sentimentalism si subiectivism (ambele la cote medii);
- sociabilitate (de nivel mediu, iarasi);
- vitalitate si combativitate fizica pronuntate;
- stil comportamental rezervat.
Aducad la un numitor comun datele prezentate mai sus, am putea contura caeva dominante ale tipului uman care este Veaceslav Iordan:
- resurse intelectuale medii;
- abilitati sociale insuficient dezvoltate;
- vitalitate si combativitate fizica puternice;
- capacitate relativ redusa de rezistenta psihomorala.
a) din perspectiva cadrului si a deschiderilor senzoriale, Veaceslav Iordan se arata a fi o persoana care:
Fata lui Dorin Chirtoaca
Utilizad aceiasi overlapping, am stabilit urmatoarele:
a) din perspectiva cadrului si a deschiderilor senzoriale, D.Chirtoaca este omul care:
b) din perspectiva teoriei temperamentale a lui Hippokrates, Dorin Chirtoaca se manifesta ca o persoana care:
c) din perspectiva teoriei morfopsihologice a lui A. Corman, Chirtoaca demonstreaza ca:
din perspectiva teoriei prozopologice a lui Ermiane, Dorin Chirtoaca se impune ca un actor social apt:
Evidentiind o imagine de ansamblu a lui Dorin Chirtoaca, am putea spune ca el se evidentiaza prin cateva trasaturi distincte:
Observatii finale
Este evident ca atat portretul lui Veaceslav Iordan, cat si cel
al lui Dorin Chirtoaca nu pot fi considerate exhaustive.
Metoda fiziognomica reda doar unul din multiplele instrumete de profilare
a entitatii fiintei umane. Chiar daca aplicarea ei a cunoscut
maximum de atentie, obiectivitate si rabdare, rezultatele
obtinute, oricum, trebuie confruntate cu rezultatele altor tipuri
de analize. Lucru pe care, de altfel, intentionam
Mihai SLEAHTITCHI,
doctor in psihologie si in pedagogie