Depasind conditia unor simple elemente ornamentale, marimea fruntii, forma nasului si a gurii, configuratia ochilor sau/si arhitectura urechilor sunt, inainte de toate, niste instrumente sui generis apte sa distinga, expresia lui Montaigne, «blandetea de neghiobie, severitatea de grosolanie, ironia de indurerare si desconsiderarea de melancolie».

Sustinuta, in repetate randuri, de personalitati marcante (Sokrates, Aristotel, Hippokrates, Adamantius, Marc Aureliu, M.Scott, Clamarotius, W. Shakespeare, F.Bacon, Ch.Darvin, A.Schopenhauer etc.), ideea vizand corespondenta dintre «oval si moral» se constituie treptat intr–o disciplina stiintifica aparte, intitulata fiziognomie. Promovata de unii, contestata de altii, ea continua sa evolueze, perfectionandu–si arsenalul metodologic si sporindu–si numarul de adepti.

Iminente repere conceptuale

Au fost elaborate mai multe concepte fiziognomice. Recunoscand ca toate aceste concepte sunt captivante, ne vom rezuma doar la patru dintre ele: teoria cadrului si a deschiderilor senzoriale, teoria temperamentala a lui Hippokrates, teoria morfopsihologica a lui A. Corman si teoria prozopologica a lui Ermiane. In vederea construirii unui tablou lamuritor, vom prezenta, pe scurt, esenta fiecareia.

Teoria cadrului si a deschiderilor senzoriale

Doua idei de baza caracterizeaza aceasta teorie:

a) o conformatie osoasa larga, patrata indica puternice resurse de energie innascuta, ca si rezistenta fizica, in timp ce un cadru stramt este semnul unor slabe rezerve vitale;

b) fiinta umana intra in comunicare cu lumea exterioara prin organele de simt; cu cat aceste organe sunt mai dispersate si deschise larg pe fata, cu atat schimburile cu mediul inconjurator sunt mai mari, limitandu–se considerabil atunci cand aceleasi organe sunt grupate si inchise.

Tabelul de mai jos indica ceea ce este esential de retinut in legatura cu cele enuntate.

Cadrul si deschiderile senzoriale	Trasaturi de personalitate
Cadru stramt, organe de simt dispersate si deschise	Schimburi importante cu lumea exterioara, dar slabe resurse vitale: fragilitate, surmenaj.
Cadru stramt, organe de simt grupate si inchise.	Slabe resurse de energie, dar si schimburi slabe: echilibru.
Cadru larg, organe de simt dispersate si larg deschise.	Mare consum de energie pentru a primi si a da, dar rezervele sunt mari: echilibrul.
Cadru larg, organe de simt grupate si inchise	Multa energie innascuta, dar putine schimburi cu exteriorul: tensiune psihologica si nervoasa

Teoria temperamentala a lui Hippokrates

Indicatori morfologici	Profil temperamental	Genul de ocupatie recomandat
Cap hexagonal, oval sau rotund, cu zona obrajilor dominanta, bine structurata, mai degraba larga. Gat gros, scurt; trasaturi rotunjite, carnoase; frunte bombata; sprancene arcuite, dese; ochi vii, adapostiti de arcade; privire blanda; nas scurt, larg, concav; buze rosii, carnoase; barbie rotunda; urechi rotunjite, rosii.	Sanguin	Poate fi un bun negustor, avocat, diplomat.
Cap piriform, mai larg spre baza; gat larg; craniu rotund, mai mic; trasaturi adipoase, moi; ten palid; par fin; sprancene arcuite, rare; ochi dilatati; privire blanda, dar rece; buze groase, moi si palide; barbie dubla; urechi carnoase, moi.	Limfatic	Moale si lent; pasiv, deosebit de calm, cu sange rece, chibzuit, prudent; memorie de exceptie. Mai mult lacom decat rafinat. Bun administrator.
Cap triunghiular, dominanta a etajului cranio-frontal; git lung si fragil; marul lui Adam proeminent; trasaturi ridate, cazute; ten albicios; sprincene subtiri; ochi cenusii, adapostiti in orbite; privire interiorizata; nas lung si fin; buze subtiri, rasfrinte; barbie strimta, scurta; urechi albe si clapauge	Nervos	Putin potrivit actiunii pe teren, compenseaza prin activitatea de idei si prin conceptie. Subtil, inteligent, adesea stralucit, intuitiv, un cerebral, ganditor care excita, imagineaza, combina. Cercetator
Cap patrat sau rectangular, echilibrat, gat lung, puternic; trasaturi accentuate, energice; ten mat, palid adesea; par des, scurt, inchis la culoare; frunte patrata, cu denivelari; sprincene dese, drepte; ochi adapostiti in orbite, privire autoritara; nas lung, puternic; buze strinse, subtiri, barbie proeminenta; urechi drepte, echilibrate	Bilios	Temperament dinamic, energic. Decide, antreneaza, exploreaza, dirijeaza. Concepe, realizeaza si tine cont de problemele oamenilor. Lider.

Dupa observarea rezervelor vitale si a eforturilor, este necesar sa sesizam carui tip temperamental ii apartine persoana observata. Un tip pur nu exista, bineinteles. Trebuie cautata intotdeauna dominanta, apreciind proportia diferitelor temperamente. Tipologia nu este decat un reper si nu trebuie sa dicteze analiza, pentru a evita etichetarea inadecvata a actorilor sociali.. «

Teoria morfopsihologica a lui A. Corman

Pentru Corman, forma vie este rezultatul a doua forte antagoniste: curgerea fortelor vitale interioare si actiunea de oprire pe care mediul extern o exercita asupra acestei curgeri. Astfel, fiecare fiinta reactioneaza in felul sau la instantele mediului.

Indicatori fiziognomici	Statut morfologic	Caracteristici psihocomportamentale
Fata rotunda, scurta, larga; trasaturi viguroase; organe de simt bine repartizate; ten colorat.	Dilatat stenic	Entuziast dar vanitos, are nevoie de exteriorizare, de exprimare; practic, pragmatic, ii lipseste puterea de abstractie. Pentru el, sunt excluse sarci¬nile sedentare, monotone, repetitive.
Figura emaciata; schelet stramt, lung; gura mica; ochi apropiati, colturile buzelor apropiate; ochi infundati in orbite; git lung	Retractat la baza	Slaba energie vitala; se teme de intemperii, de actiunea directa pe teren; compenseaza prin inteligenta; este un administrator, un contabil, un inventator.
Fata larga in general, dar frunte verticala, ochi infundati; gura cu buzele strinse si retractata; barbie adesea proeminenta,	Retractat frontal	Prudent, chibzuit; nu prea rapid, nu se lanseaza in aventuri, avanseaza pas cu pas; masoara, ajusteaza, precizeaza, controleaza.
Fata stramta; frunte foarte inclinata; barbie adesea proeminenta; nas proiectat inainte; trasaturi energice, reamintind putin de cele ale retractatului cu denivelari.	Retractat lateral	Om de actiune tentat de rezultatul imediat; nerabdator, calator, dinamic, intreprinzator; decide, antre¬neaza, anima, depaseste obstacolele
Fata rectangulara, schelet osos solid; gura mica, dreapta, stransa; maxilar larg; barbie proeminenta; nas puternic; ochi infundati, sprancene bogate; frunte patrata	Retractat cu denivelari	Un luptator, un caracter dificil, un sef imperios, un om de actiune si de realizari, chibzuit dar indraznet
Figura adesea rotunda, blinda; organe de simt foarte deschise	Reactivant	Sensibilitate afectiva si emotionala; schimb spontan, necontrolat cu mediul exterior, de unde hiperexcitarea sa; dotat pentru relatii umane; fragil, vulnerabil, epuizabil

Teoria prozopologica a lui Ermiane

Urmarind dupa mimici si expresii, putem cunoaste caracterul sau gandirea unei persoane, lucru numit de Ermiane prozopologie. Elementul facial Forma

Elementul facial	Forma elementului facial	Decodificare psihocomportamentala
Gura	• mica	Inchidere fata de mediul exterior, inhibitie, avaritie
	• mare	Activitate larga, nevoie de schimbari, energie, stapaire de sine
Buzele	• colturi cazute	Pesimism, despotism
	• carnoase, groase, moi	Contacte bune, sentimentalism, subiectivitate
	• intinse, uscate si stranse	Raceala, uscaciune, refuz, autonomie in actiuni si gandire
Narile	• ridicate, cu buza superioara ridicata	Perceptia partii negative a unei situatii, gadire negativa
	• dilatate	Optimism, bucurie anuntata
Barbia	• ascutita	Nervozitate
	• rotunda	Sociabilitate
	• patrata	Energie, vointa
Maxilarul	• abrupt	Ciclotimie, combativitate intelectuala
	• larg	Vitalitate, combativitate fizica
Ochii	• normal departati (distanta dintre pupile este egala cu inaltimea nasului)	Control, echilibru
	• foarte departati	Atentie difuza, dispersie mentala, vederi de ansamblu
	• foarte apropiati	Spirit de analiza, simtul detaliului
	• mari	Emotivitate, exuberanta, sociabilitate
	• mici	Interiorizare, fire rezervata
	• cu „pungi”	Oboseala, depresie

Fata lui Veaceslav Iordan

Vizualizand mai multe poze electorale ale lui Veaceslav Iordan si confruntandu–le, prin tehnica over–lapping, cu teoriile enuntate, am ajuns sa stabilim pe parcurs existenta urmatoarei stari de lucruri:

a) din perspectiva cadrului si a deschiderilor senzoriale, Veaceslav Iordan se arata a fi o persoana care:

• dispune de o energie nativa cu grade medii de consistenta;
• se afla intr–un deficit de comunicare cu lumea din jur;
• este cuprins, frecvent, de tensiuni psihologice si nervoase;
• tinde sa fie acceptat si apreciat, echilibrul launtric ramanand mereu unul fragil;

  b) din perspectiva teoriei temperamentale a lui Hippokrates, Iordan reprezinta tipul omului care intruchipeaza:

• cordialitate moderata;
• dorinta de a trai bine si a se distra din plin;
• prezenta limitata a temperamentului dinamic, a spiritului de initiativa si de explorare;

  c) din perspectiva teoriei morfopsihologice a lui A. Corman, Veaceslav Iordan ar avea urmatoarele insusiri:

• entuziasm combinat cu vanitate;
• pragmatism/spirit practic insotit de putere de abstractie redusa;
• dezgust pentru monotonie si actiuni repetitive;
• prudenta si, totodata, viteze reduse in luarea si realizarea deciziilor;
• afectivitate urmata — in situatii mai tensionate — de hiperexcitari;
• un nivel mediu de epuizabilitate si vulnerabilitate;

  d) din perspectiva teoriei prozopologice a lui Ermiane, Veaceslav Iordan demonstreaza:

• deschidere modesta pentru contacte;
• sentimentalism si subiectivism (ambele la cote medii);
• sociabilitate (de nivel mediu, iarasi);
• vitalitate si combativitate fizica pronuntate;
• stil comportamental rezervat.

  Aducad la un numitor comun datele prezentate mai sus, am putea contura caeva dominante ale tipului uman care este Veaceslav Iordan:

• resurse intelectuale medii;
• abilitati sociale insuficient dezvoltate;
• vitalitate si combativitate fizica puternice;
• capacitate relativ redusa de rezistenta psihomorala.

Fata lui Dorin Chirtoaca

Utilizad aceiasi over–lapping, am stabilit urmatoarele:

a) din perspectiva cadrului si a deschiderilor senzoriale, D.Chirtoaca este omul care: