Nr. 130 (17 mai 2007)


Stefan Negura:
«Birocratii dau mai multa valoare locului 100»

Ieri, la Sala cu Orga din Chisinau, naistul Stefan Negura a sustinut un concert extraordinar, fiind acompaniat, la orga, de Ana Strezev. Toate biletele au fost cumparate de familia Negura, acordandu–le prietenilor si melomanilor bucuria de a se afla o seara in ambianta naiului. Nu voi aminti aici Premiile prestigioase castigate peste tot in lume de Stefan. Voi spune ca in decembrie anul trecut la festivalul international de nai «L'Esprit de Fanica Luca» a luat Marele Premiu, iar in 2003 a fost medaliat cu aur la Jocurile Delfice ale CSI. Stefan Negura este un baiat foarte talentat, care iubeste cu pasiune naiul, si un bun profesor. La liceul «Ciprian Porumbescu» din Chisinau ii invata pe tineri sa cante la nai, fluier, caval, ocarina… Are 27 de ani, dar a reusit sa se impuna pe marile scene ale lumii prin talentul sau absolut exceptional!

— Stefan, crezi ca ti–a reusit sa obtii la concertul de ieri aplauzele pe care ti le–ai dorit?

— Ideea acestui concert am impartasit–o tatalui meu, naistul Ion Negura, care a fost si primul meu profesor. Este cel de–al doilea concert de nai si orga sustinut de mine. Primul a avut loc cand Gheorghe Zamfir a fost a Chisinau. Naiul si orga suna minunat impreuna. Sunt doua instrumente care penetreaza sufletul, producand efecte magice. Deloc intamplator in bisericile catolice orga este instrumentul muzical care sustine mesajul liturgic. Oamenii simt naiul, sunetul se produce de la suflul meu. Apropo, hindusii zeifica acest instrument. Recitalurile la orga si nai vor deveni traditionale.

— Si la noi, cum evolueaza naiul?

— Acum 20 de ani, naiul era un instrument pentru nunti sau tot felul de petreceri. Gratie tatalui meu, primul profesor cu studii temeinice, a inceput o etapa de dezvoltare moderna. Tata a imbunatatit tehnicile de predare. Saltul este atat de mare, incat e mai greu sa–l percepi psihologic. Astazi, la nai, se interpreteaza piese folclorice autentice, stilizate, dar si piese in stil baroc, preclasic, clasic, romantic, modern. Datorita scolii de nai basarabene, azi naiul canta pe toate continentele, cu orchestre simfonice, de camera, cvartete. E o dezvoltare fireasca a naiului, desi exista si momente mai putin optimiste, cum ar fi piata show businessului rusesc, una foarte influenta la noi. Se atesta o implicare economica foarte puternica, astfel incat nu prea ramane loc de competenta profesionala, valoare sau dezvoltare a adevaratei arte interpretative.

— Unde ai sustinut ultimul concert?

— Recent m–am intors de la Lvov, unde am participat la un concert extraordinar, «Lvovskie flighelea», cu ansamblul «Leopolis» din Ucraina. Am fost invitat special din partea R. Moldova. Publicul din CSI mai tine minte doar imaginea de «solnecinaia Moldavia». Eu le raspund ca a ramas doar soarele, desi sper ca situatia sa se schimbe in bine.

— Schimbari in bine… Cum percepe un tanar schimbarile?

— Ma refer la schimbarile din mentalitate, la gandirea europeana a mai multor tineri. Am fost de mai multe ori cu toti cei trei presedinti ai R. Moldova la Strasbourg. Mari demnitari europeni au asistat la concertele noastre, fiind uimiti de nivelul interpretativ. Ei au declarat, in repetate randuri, ca in Moldova exista material uman de buna calitate, care trebuie abordat corect. Am observat ca schimbarile materiale se produc mai lesne, pe cand cele spirituale — mai dificil. La noi, bunaoara, e o atitudine mai favorabila sportului si nu artelor. Cei care stau la carma pun in valoare locul 100, ocupat de vreo echipa la un meci, si nu Marele Premiu, obtinut de un pianist la un concurs prestigios. Birocratii dau mai multa valoare locului 100.

— Sa intelegem ca tinerii artisti, generatia carora o reprezinti, continua lupta. A propos, acesta a fost si mesajul Nataliei Barbu, reprezentanta noastra la Eurovision. Ce ne spui despre aceasta competitie?

— Natalia ne–a reprezentat frumos. Am o impresie personala despre concurs: majoritatea participantilor vin cu tabloul pictat de acasa. Uneori nici nu–ti poti da seama daca l–au pictat ei, sau e de imprumut. Accept sa descopar si procesul de creatie. Ceea ce se intampla la Eurovision e de dragul premiului. Piesa Nataliei, chiar daca nu a fost cea mai buna, a avut un mesaj care ne reprezinta, in special pe noi, tinerii care continuam lupta.

— Si viata de artist este o lupta. Ce te supara in aceasta viata de artist?

— Atitudinea birocratilor care iti folosesc munca, dar uita sa ti–o remunereze. Am avut parte de deplasari cu toti cei trei presedinti ai R. Moldova. Si colegii mei Garnet, Solomeico i–au insotit. Ultima oara, am cantat pentru o doamna general din Anglia. Am distrat publicul cum am putut mai frumos. Va dati seama ca nu e solicitat Stefan Negura si Iulian Garnet chiar pentru oricine. Dar banii… Pentru remunerare nu sunt bani. Am mai cantat si pentru o delegatie din strainatate, la Milestii Mici. Delegatia a fost insotita de un inalt functionar al statului, care ne–a asigurat ca vom fi remunerati cu cate 200 de lei, insa nu am mai primit fabulosul onorariu, cei 200 de lei. Guvernul nu are bani. Exact ca in bancul despre «banca care nu are bani». Pe 30 martie am avut un concert la Lvov, jumatate de ora am interpretat piese la nai. Organizatorii festivalului «Lvovskie flighelea» ne–au remunerat imediat. Si nu era vorba de 200 de lei, ci de 500 de euro. In alte parti ale lumii un talent este apreciat pe potriva.

— Ce emotii ai fiind in concert alaturi de Ana Strezev?

— In acceptia mea, Ana Strezev este unul dintre cei mai buni organisti din lume. A fost o onoare sa sustin un recital la nai si orga cu Ana Strezev. La inceput am ales ca instrument pianul. L–am studiat 9 ani. Ana Strezev mi–a fost profesoara. Povestea profesorului si a elevului e urmatoarea: samanta exista in fiecare om, dascalul, cand o descopera, o ajuta sa creasca si sa dea rod. Profesorul este apa care uda semintele la radacini.

— Iti multumim.

Azi Stefan Negura a plecat la Moscova. De acolo, ia avionul spre Iaroslavl, unde i s–a acordat onoarea de a deschide editia din acest an a Jocurilor Delfice.

Pentru conformitate, Antonina SARBU


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com