Sunt 25 la numar. Imbracate modest, active si optimiste. Asa le–am cunoscut pe femeile din Copceac, Taraclia. Intalnirea s–a desfasurat in cadrul Clubului de dezbateri "Spune adevarul". In calitate de expert, Ziarul de Garda a invitat–o pe Vitalia Pavlicenco. Chiar daca "nu se implica in politica" si "se mandresc cu colhozul "Pobeda" – singura colectivitate de acest fel pastrata in sudul Moldovei –, ele raman, totusi, niste doamne simpatice. Cum anume lupta pentru existenta femeile din Gagauzia, aflati din cele ce urmeaza.

Cele 25 de femei constituie Sfatul Femeilor (SF) din localitate. Majoritatea au studii superioare si locuri de munca. Presedinta SF, Olga Capusciuc, ne asigura ca, in scurt timp, sala va fi plina de femei. Asa a si fost. Am aflat, asadar, de la ele, ca la Copceac femeile traiesc mai mult decat barbatii. In sat convietuiesc reprezentantii mai multor etnii, prevaland, totusi, cea gagauza. Familiile mixte sunt un lucru obisnuit la Copceac. Pana in 1978, povesteste Lidia Hadjioglo, fluxul de persoane straine in sat era masiv, acum, insa, e mai mic. Actualmente, in Copceac locuiesc 9,5 mii persoane. Dintre acestea, 1500 sunt plecate la castig in Turcia, Germania, Israel, in alte tari europene.

Intr–o tara ajunse la limita disperarii, Copceacul are probleme comune. Oamenii sunt alertati de lipsa apei potabile. "Problema resurselor acvatice este una primordiala. Apa din rauletul care strabate localitatea nu corespunde standardelor si nu poate fi utilizata nici macar in scopuri tehnice. Imaginati–va, insa, ca noi consumam aceasta apa, poluata pana la refuz. Din aceasta cauza, majoritatea satenilor sufera de boli cronice. Se nasc copii invalizi. Din 350 de elevi, 150 au diverse maladii. In sat, locuitorii unei singure strazi consuma apa calitativa", ne povesteste Lidia Hadjioglo. Directorul adjunct al scolii–liceu nr.2, Ecaterina Mandaji, spune ca, pentru copii, au fost construite cateva fantani arteziene, apa carora este filtrata inainte de a fi consumata. Tot ea mai afirma ca este nevoie de circa 100 mii de dolari pentru a renova apeductul. "Exista lacuri subterane si ar fi mai avantajos sa se construiasca turnuri pentru apa", afirma sursa citata. In sat, a fost fondata Asociatia consumatorilor de apa potabila (PACSU), care exista de mai bine de un an, avand drept scop acumularea de fonduri pentru solutionarea problemelor. Viceprimarul Olga Gaidarji ne–a spus ca au fost prezentate mai multe proiecte si spera sa faca rost de suma necesara, care ar reda satenilor sanatatea de care au atata nevoie.

Turcia, Germania, Israel — iata doar trei dintre tarile in care locuitorii satului Copceac si–au gasit adapost. Si poate n–ar fi o problema atat de grava, daca unele dintre mamele plecate n–ar uita cu desavarsire de copiii lasati in voia sortii. "Au fost inregistrate doua cazuri cand, timp de cinci ani, doua femei, plecate la munci in Turcia, au uitat ca au dat viata unor fiinte nevinovate. Le–am gasit si le–am adus acasa", povesteste dna viceprimar. Sunt zeci de cazuri cand satencele pleaca si se casatoresc pe aiurea. Participantele la masa rotunda au pledat unanim impotriva fenomenului plecarii peste hotare, motivand ca din aceasta cauza se destrama familii, iar generatiile care vin sunt date uitarii. "Pentru a stopa exodul, ne dam bine seama ca este nevoie sa cream aici, unde locuim, conditii si locuri de munca stabile. Chiar daca peste 500 femei sunt antrenate in munca zilnica de la fabrica (n. r. — o companie turco–americana) si au un salariu care le ajuta sa nu moara de foame, este destul de greu. Ziua de munca este nelimitata si se simte exploatarea fortelor ieftine de munca", afirma membrele Sfatului Femeilor.

Gratie unui proiect, primaria a castigat un grant de 75 mii dolari. Cu acesti bani va fi reparata gradinita. Situatia scolilor din sat este, insa, dificila. "Ne–a promis si baskanul ca va contribui la reparatia uneia dintre institutiile medii de invatamant. Pana in prezent, acest lucru nu s–a intamplat", ne–a comunicat Lidia Hadjioglo. Profesoarele s–au aratat indignate si de faptul ca, incepand cu clasele V–a, elevii sunt nevoiti sa studieze de la 8 dimineata pana la 8 seara. Programul premierului Tarlev, cu privire la baile publice, nu a ajuns la Copceac. In schimb, sunt zile in care satul unde a ajuns Clubul de Presa "SPUNE ADEVARUL" este de un farmec aparte. In aceste zile, toti deopotriva — copii, batrani, barbati si femei — se aduna in centrul satului pentru a face un act de caritate. Astfel, cele 10 familii cu copii multi (de la 5 pana la 13) se bucura de atentia satenilor, a primarului, de cadourile sponsorilor, gasiti tot de Sfatul Femeilor.

Primarul Oleg Gaizan:
"Femeile din satul meu sunt minunate. Ma impac de minune cu ele. Ma intrebati cum ma impac cu sotia, care este de nationalitate moldoveanca? Alaturi de ea sunt ca in sanul lui Dumnezeu".

Vitalia PAVLICENCO, ex–deputat, seful Departamentului Integrare Europeana al AMN:

Dupa scurgerea timpului — am mai fost prin aceasta parte a R. Moldova –, am stabilit ca s–a produs o schimbare in atitudinea oamenilor, femeile dand dovada de mult interes pentru viata sociala si publica, pentru discutii degrevate de abordari politice subiective. Buna lor dispozitie, in pofida multiplelor dificultati, arata ca nu–si pierd speranta. In Copceac, femeile sunt active, prezente peste tot. Am constatat un mare grad de toleranta, atat in planul exprimarii altor opinii, cat si al convietuirii interetnice, lingvistice, ele subliniind ca in satul lor exista oameni de diferite nationalitati si ca ar dori ca si copiii lor, dar si ele, sa cunoasca bine limbile gagauza, romana, engleza. Femeile sunt preocupate de soarta copiilor, de sanatatea locuitorilor satului, de lipsa locurilor de munca, de salarizare, de infrastructura comunei, a carei functionare este ingreuiata de lipsa apei potabile. Ele au idee si vor sa persiste in activizarea societatii civile, sa fie stapane pe situatie, sa nu lase satul in voia sortii. Dar recunosc: e rau ca familiile, din cauza migratiei ilegale, nu pot fi impreuna. Ele inteleg: o viata traita departe de familie nu poate continua la nesfarsit, ceva trebuie schimbat. Se intreaba ce va fi cu oamenii plecati, care aduna bani, dar nu fac acumulari pentru pensie, adica judeca in categorii decizionale de stat. Cei care lucreaza ilegal peste hotare nu cotizeaza, prin solidaritatea sociala, pentru cei care trebuie sa primeasca astazi o pensie. Femeile regreta informarea insuficienta despre R. Moldova, despre legile care se adopta. Adresarea mai multor intrebari la care femeile nu intotdeauna au un raspuns si o solutie denota ca exista o buna baza pentru dialog, ca femeile gagauze, la fel ca multe alte femei — romance, ucrainence, rusoaice – sunt gata pentru discutii in vederea bunei intelegeri a fenomenelor, acesta fiind un pas spre trecerea de la mentalitatea, conform careia toti asteapta sa li se dea, sa ii ajute statul, la cea a luarii destinului in propriile maini, pentru a ne descurca in conditiile de astazi, de trecere spre o autentica economie de piata. Femeile pot schimba situatia, prin intelegerea legaturii dintre starea fiecaruia, a societatii, si necesitatea schimbarii politice, prin reforme si respectarea normelor democratice.

Ileana Rusu