Comunistii spun ca nu au inceput, deocamdata, campania electorala. Ei zic ca isi cauta de treaba si ca, pana la alegeri, mai e timp. Intre timp, vine iarna si, odata cu frigul, senzatiile saraciei si disperarii devin tot mai acute.

Discutiile despre combaterea coruptiei si a crimelor economice sunt alternate cu cele despre un nou buget care, in anul electoral 2005, ar trebui sa–i faca iar fericiti pe batranii nostri. Prima promisiune electorala, aruncata sarmanilor batrani, e cea despre indexarea depunerilor banesti care, potrivit actualei variante a bugetului pentru anul viitor, ar trebui sa constituie 57 milioane lei sau, potrivit surselor oficiale, cu 9 milioane lei mai mult decat in 2004. Nimeni, insa, nu raporteaza aceste milioane abstracte la nevoile foarte concrete si mereu crescande ale unor batrani, imbolnaviti prea devreme din cauza saraciei. Cele 9 milioane promise batranilor nostri nu sunt singurele elemente electorale care plutesc in aer in aceasta toamna.

Partidul de guvernamant vrea sa impresioneze atat prin "reformele" economice puse la cale, cat si prin politica de cadre, promovata tot mai insistent in favoarea unor persoane docile puterii. Incercam zilele acestea sa ghicim cine va ocupa primul fotoliu din Ministerul Apararii, in locul lui Gaiciuc. Cine ar mai putea sa–l plimbe cu avionul pe presedintele statului? Unul dintre liderii opozitiei sugera, nu fara ironie, ca dintre candidaturile la respectiva functie, cea mai credibila ar putea fi cea a Eugeniei Ostapciuc. E o varianta sigura, pentru ca, spune acelasi lider, azi nu conteaza cine anume este ministru. Importanta este capacitatea acestuia de a se ploconi. Tot el aminteste ca cei cu plocoanele ar trebui, totusi, sa tina cont de faptul ca Voronin prefera sacrificarile si ca randul lor poate veni neintarziat.

Daca veni vorba de sacrificari, se apropie randul presei de opozitie. Parlamentul a si votat, in prima lectura, un proiect de lege propus de cinci deputati comunisti, prin care Ministerul Justitiei este investit cu dreptul exclusiv de inregistrare a publicatiilor periodice si agentiilor de presa. Nenumarate pronosticuri, toate lugubre, se intrevad in umbra acestui scenariu. Unde mai pui ca, in fruntea Ministerului Justitiei, guvernarea a si avut grija sa plaseze persoane care "nu ies din cuvantul celor mari". Autorii initiativei afirma ca aplicarea acestui amendament "va creste raspunderea publicatiilor periodice pentru incalcarea legislatiei in vigoare". Cum va mai creste! Or, potrivit unor lideri de opinie, aceasta reinregistrare ar putea sa insemne, pur si simplu, refuz sau tergiversare de inregistrare si asta in an electoral.

De bine de rau, guvernantii au suficienta experienta in lichidarea oricaror opinii contrare lor. Chiar si dupa transformarea Companiei de Stat "Teleradio–Moldova" in una publica, postul de televiziune Moldova–1 si Radio Moldova dau preferinta, in exclusivitate, reprezentantilor puterii. Potrivit ultimei monitorizari efectuate de expertii Centrului Independent de Jurnalism (CIJ) si ai Centrului CIVIS, in septembrie, in cadrul programelor de stiri de la televiziune, institutiile puterii centrale si locale au fost mediatizate in proportie de 43,1%. In aceeasi perioada de timp, Vladimir Voronin a aparut la ecran de 290 de ori, Vasile Tarlev – de 287 ori, Eugenia Ostapciuc – de 180 de ori. La aceeasi televiziune pretins publica, liderul BMD, Serafim Urecheanu, primar al capitalei, si liderul PPCD, Iurie Rosca, nu au avut nici o aparitie.

Comunistii spun ca nu au intrat inca in campania electorala. Ei zic ca, pur si simplu, lucreaza.