Nr. 128 (3 mai 2007)


 Editorial

Scoala cu streangul la gat
Alaturi de biserica, scoala ramane a fi mereu una din marile cetati ale demnitatii noastre, pe care guvernarile post–sovietice de la Chisinau n–au avut puterea nici s–o cucereasca, dar nici sa–i onoreze prestanta. Continuare 

Regulamentul lui Todercan
La Chisinau, chiar de la inregistrarea candidatilor electorali, cand oferta PCRM a fost plasata abuziv in fruntea buletinelor de vot, siretlicurile (e greu sa le spui altfel) sunt reluate in fiecare dimineata, fiind perpetuate pana seara tarziu. Continuare 



Scoala cu streangul la gat

Alaturi de biserica, scoala ramane a fi mereu una din marile cetati ale demnitatii noastre, pe care guvernarile post–sovietice de la Chisinau n–au avut puterea nici s–o cucereasca, dar nici sa–i onoreze prestanta. Apatia cronica fata de valori si adevaruri — rodul unei educatii proletcultiste — a facut din aceste guvernari mai degraba un inamic decat un protector al scolii. Ca si cu 14 ani in urma, scoala romaneasca din Basarabia aminteste si azi acelasi bastion in permanent asediu.

Ministrul Educatiei si Stiintei, Victor Tvircun, lansa acum doua zile noi amenintari la adresa profesorilor scolari. Acestia erau avertizati cu eliminarea din invatamant si cu retragerea gradului didactic, in cazul in care vor pretinde remuneratii de la parinti sau elevi. Ordonanta ministrului, presupunem, vine drept urmare a controlului efectuat de Procuratura Anticoruptie, care a verificat in ultima luna «legalitatea fondarii si activitatii asociatiilor parintesti in cadrul institutiilor de invatamant, precum si a gestionarii mijloacelor financiare acumulate de catre acestea». Deci, o noua runda a paradelor oficiale de lupta cu coruptia. Pe plan intern — pentru naivi, pe plan extern — pentru «motivarea» subventiilor anti–coruptie acordate guvernului de catre organismele internationale, care, nu se stie de ce, intarzie sa inteleaga ca la Chisinau fondurile anti–coruptie, ca si cele anti–saracie, se duc pe gura lupului. Adica, banii sunt spalati de mafia de stat, in cardasie (parteneriat) cu filiera sectorului asociativ afiliat puterii, pentru a face mai multa culoare si decor democratic marii coruptii.

Da, asociatiile parintesti, in felul in care exista la noi, sunt o practica defectuoasa in invatamant. De multe ori, aceste «asociatii parintesti» sunt o afacere destul de dubioasa a administratiilor scolare. Parintii sunt lipsiti de orice drept de decizie, in locul parintilor decid directorii, iar copiii sunt in permanenta pe rol de ostatici. Mi–amintesc aici cazul Liceului «Gaudeamus», care scandalizase la inceputuri Chisinaul prin dijmuirea nesabuita a parintilor: 100 dolari SUA anul de studii, pe cand licee ca «Gh. Asachi», «M. Viteazul», «Ion Creanga» etc. abia de indrazneau sa se ridice la o treime din aceasta taxa. Asa ca, la modul general, este greu sa nu fii de acord cu aprecierile facute de Procuratura fenomenului asociativ din scoli, desi lista institutiilor supuse controlului trezeste suspiciunea unei actiuni politice la comanda. Prea selectiva aceasta lista, cu cele mai elitare licee din invatamantul romanesc de la Chisinau, care nu prea sufla in borsul ideologic al puterii. In fine, cum a reactionat ministrul invatamantului la controlul Procuraturii? Ca un om strain scolii. Ordonanta ministrului face impresia ca acesta inca n–a inteles ca asociatiile parintesti nu sunt o problema a scolilor, ci a ministerului. Si ca aceste asociatii nu sunt o vina, ci o tragedie a scolilor noastre, pentru care responsabil se face, in primul rand, ministerul. Biroul National de Statistica facea publice zilele acestea datele despre cresterea salariului mediu pe economie de la inceputul acestui an. Potrivit raportului, rata cresterii este de 23 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Straniu (desi deloc intamplator), dar pedagogii nu figureaza pe lista beneficiarilor. Cu referire la ei, statistica spune ca «salariul mediu al unui invatator a fost pe primul trimestru de 1156 lei, la acelasi nivel cu 2006». Iata si prestatia sociala a Ministerului si ministrului Educatiei. De fapt, salariul de 1156 de lei este si raspunsul la intrebarea de ce au avut nevoie scolile de inventarea asociatiilor parintesti, ca pana la urma ele sunt o inventie care nu slujeste nici interesele parintilor si nici ale elevilor.

Aparitia asociatiilor parintesti este rezultatul razboiului pornit de guvernul Sangheli impotriva scolii. Conceptia invatamantului in R. Moldova de dupa declararea independentei nu se mai integra cliseelor sovietice, mai ales in materie de etno–cultura, spiritualitate si istorie, fapt care a deranjat Kremlinul. Impotriva noilor oranduiri au fost mobilizate imediat fortele reactionare ruse din Basarabia si Transnistria, iar dupa debarcarea, in 1992, a guvernului Druc, si guvernele nomenclaturiste de la Chisinau. Moscova insista ca noul sistem de invatamant sa fie ori refacut, ori ruinat prin restrangerea finantarilor de la buget. La inceputul lui august 1993, premierul agro–comunist A. Sangheli convoaca la Chisinau o sedinta comuna a autoritatilor publice locale si centrale si cere acestora, in termeni categorici, eliminarea cu incepere de la 1 septembrie a limbii romane din invatamantul scolar preuniversitar. Atacul impotriva limbii romane trebuia lansat in cadrul conferintelor pedagogice din august, pentru care Sangheli a cerut mobilizarea generala a cabinetului de ministri si a autoritatilor locale. Planul premierului, insa, a esuat. Emisarii puterii au fost huiduiti si scosi din salile de sedinte. Aceasta insurectie, culta si pasnica, a fost cea mai frumoasa afirmare a scolii in noile conditii de suveranitate. Numai ca nici Sangheli si nici succesorii lui nu au putut ierta pedagogilor acest act de nesupunere. Sentinta a fost sadica de tot: condamnarea la saracie. Parte din pedagogi au lasat scoala, altii, plini de sperante inca, au lansat ideea crearii sectorului asociativ al parintilor si elevilor in sprijinul scolii. Asa apar asociatiile parintesti. A fost o solutie salvatoare, atat doar ca unii conducatori de scoli le–au confundat menirea si prin asta le–au compromis. Pacat. In aceasta situatie, deloc simpla si ordinara, Ministerul Educatiei si Stiintei ar avea doua solutii de depasire a crizei: revizuirea statutului acestor asociatii, inclusiv a cotelor de cotizatii. Si doi: scoaterea acestor asociatii in afara legii si asumarea atributiilor acestora de catre minister, tinand cont ca aceste asociatii nu reprezinta interesele parintilor sau elevilor, ci ale scolilor, care sunt institutii de stat. In linii mari, insa, scoala nu mai poate ramane obiectul unor preocupari exclusive si decizii arbitrare ale puterii. Problemele scolii trebuie sa devina si obiectul unor preocupari constante ale societatii civile, lumii academice si uniunilor profesionale. Un congres national al pedagogilor de mult bate la usa. Cine va deschide aceasta usa. Si cand?

Petru AMARIEI


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com