Vladimir Balan

— D–le Balan, in special in ultimul timp, CCCEC a devenit un fel de sperietoare. Ce fel de institutie este, totusi, acest centru?

— Potrivit Legii cu privire la CCCEC, institutia noastra este un organ de drept separat, precum sunt MAI, SIS, Procuratura, cu sarcini specifice pe care avem obligatia sa le realizam. Spre deosebire de Procuratura, care e subordonata Parlamentului, Centrul este subordonat Guvernului. Activam in baza legislatiei care reglementeaza competenta. Spre exemplu, in Codul penal, sunt stipulate acele infractiuni, a caror contracarare constituie sarcina Centrului.

— Cum explicati faptul ca, in special in ultimele saptamani, programele de stiri de la Televiziune ne informeaza zilnic despre numeroase cazuri de mituire si coruptie, descoperite de CCCEC. Chiar atat de raspandite au devenit aceste infractiuni sau este si asta o campanie ordinara?

— Noi nu consideram ca se intampla ceva iesit din comun. Acum cateva zile, m–am intors dintr–o deplasare de serviciu din Romania, unde am avut o intalnire cu omologii nostri de la Parchetul National Anticoruptie. Acolo sa vedeti activitate! Cate acte de coruptie descoperite! Noi mai invatam si avem inca foarte mult de lucru. Dupa reorganizare, din vara 2004, noi ne–am schimbat partial tactica, plasand in prim–plan contracararea actelor de coruptie, dupa care urmeaza combaterea infractiunilor economice. Am decis ca, acolo unde exista coruptie, sunt si elemente ale infractiunilor economice. Descoperind actele de coruptie, ajungem si la acest gen de infractiuni. E o consecutivitate logica. Procedura inversa e mai ineficienta. Astfel, in acest an, dupa ce am stabilit aceasta noua strategie, am reusit sa descoperim mai multe infractiuni. Pe parcursul a noua luni ale anului curent, CCCEC a depistat 217 infractiuni de coruptie. Dintre acestea — 45 cazuri de coruptie pasiva, 38 — neglijenta de serviciu, 38 — exces de putere si depasire a atributiilor de serviciu, 35 de cazuri de abuz de putere.

— Aproape fiecare cetatean al R. Moldova ar putea afirma ca, intr–o forma sau alta, a mituit pe cineva. Coruptia pare a fi, intr–adevar, un fenomen distinctiv al societatii noastre. Pe de alta parte, actiunile CCCEC sunt comparate cu perioada stalinista, cand se exercitau presiuni drastice si abuzuri asupra persoanelor incomode. Care sunt suporturile acestor afirmatii?

— Nici pomina de temei in astfel de afirmatii. Sigur ca lumea isi poate face diferite concluzii. Cunoscand exemple istorice, si aflandu–se, totodata, intr–o situatie legislativa inconvenabila proprie perioadei de tranzitie, omul nostru, din pacate, nu este obisnuit sa activeze, sa acumuleze profituri si–n acelasi timp, sa respecte, obligatoriu, legislatia. De altfel, si legislatia mai trebuie, pe alocuri, modificata sau racordata la standardele altor tari. Accentuez ca noi nu facem politica si nu aplicam metode staliniste.

— Si despre dosarele la comanda ce ne puteti spune?

— Centrul nu lucreaza la "comanda", suntem capabili sa acumulam suficienta informatie, fara a astepta sa ni se arate cu degetul la actele de coruptie. Nu putem face abstractie si de urmatorul aspect: abia acum am reusit sa stabilim relatii de conlucrare eficiente cu alte structuri ale statului, abilitate, ca si noi, sa combata coruptia si crima organizata. Am inceput o colaborare eficienta cu MAI si SIS, asa cum, de altfel, se practica in intreaga lume. Comenzi, repet, nu executam. Amintesc aici ca, anual, noi primim circa 12 mii de sesizari de la cetateni. Ne scriu de la Leova, de la Soldanesti, de la Rezina si noi suntem obligati sa mergem la fata locului, sa investigam cazurile si atunci cand se adeveresc lucrurile, sa mergem mai departe. In 9 luni ale anului curent au fost pusi sub invinuire 14 primari si lucratori ai primariilor din diverse localitati (Durlesti, Vatra, Tantareni, Larguta si altele). Putem oare vorbi despre comenzi politice in astfel de cazuri?

— In centrul atentiei opiniei publice este dosarul intentat celor trei functionari ai Primariei. Cum ati ajuns la acest "episod" si de ce anume acum?

— Nu trebuia sa ajungem? Apar mai multe intrebari pe marginea acestui dosar. Se declara dubioasa arestarea acestor persoane anume in aceasta perioada. Vreau sa spun, insa, ca astfel de infractiuni au specificul lor. In cazul lor documentele devin probe de baza. Chiar si pe parcursul anilor, se fac revizii, documentele se contrapun si, in consecinta, la suprafata apare adevarul. Straniu este ca, pe de o parte, ni se cere sa–i demascam pe demnitarii corupti, iar pe de alta parte, suntem taxati drept "sperietoare" atunci cand facem acest lucru.

— Cate episoade are dosarul? E doar cazul Hotelului "Monte–Nelly"?

— E cazul sa vorbim doar despre ceea ce avem la moment — cazul hotelului si al muzeului care nu a fost restaurat, desi anume aceasta a fost una dintre conditiile contractului. Continuam sa lucram. Daca vor apare episoade noi, legate de loturi sau de alte activitati, care vor fi demonstrate — vom vorbi si despre ele.

— Este adevarat ca, in acea lista, a detinatorilor de loturi, circa jumatate sunt persoane din anturajul presedintelui Voronin si din actualul partid de guvernamant?

— Deocamdata nu a fost facuta o astfel de selectie, din care ar reiesi caror categorii de persoane le–au fost repartizate acele loturi. Nu am tinut sa specificam din ce anturaj fac parte acestea. Acum se verifica informatia acumulata din care constatam ca in acea lista figureaza si procurori, si colaboratori MAI. Urmeaza sa demonstram daca aceste loturi au fost primite legitim sau cu abateri de la legislatia in vigoare. Doar dupa aceasta am putea dezvalui nume concrete.

— Este adevarat ca si fiul presedintelui a beneficiat de mai multe loturi, in zone prestigioase?

— Nu cunosc nimic la acest subiect. Din informatia pe care o detine CCCEC, numele persoanei respective nu figureaza.

— La 1 octombrie, ziarul Timpul a publicat o scrisoare adresata presedintelui Voronin de catre Ion Morei si Artur Resetnicov, pe care presedintele semneaza "Organizati executarea!" Indicatia respectiva dateaza cu 30 iulie curent si este adresata d–lor V. Balaban, V. Mejinschi, Z. Greceanii, V. Pentelei. Intre timp, daca e sa analizam realitatea, "executarea" a si fost raportata. Ma refer aici la arestul celor trei functionari ai Primariei... In acest context mai puteti afirma ca CCCEC nu actioneaza la comanda?

— Nu am vazut nici un fel de scrisoare si nu au existat nici un fel de indicatii din afara. Noi ne straduim sa respectam prevederile legislatiei.

— Experti in drept sustin ca persoanele respective nu prezinta vreun pericol pentru societate si ca ar fi putut fi cercetate in stare de libertate, cu atat mai mult cu cat dl Paladi, potrivit medicilor si avocatului sau, sufera de o maladie cronica complicata.

— As vrea sa cunosc si eu acesti experti. Ei ar trebui sa stie ca fapta functionarilor municipali arestati este considerata grava de Codul penal, atat conform art.16, cat si conform pct. c), alin.2, art. 327 "abuz de serviciu soldat cu urmari grave". Dar sa revenim la practica. CCCEC, daca va amintiti, mai are pe rol un dosar, al altui viceprimar, Anatol Turcanu care, fiind cercetat in stare de libertate, a disparut si se eschiveaza pana in prezent de urmarirea penala. De ce expertii nu vorbesc despre acest caz? Sunteti siguri ca cei trei functionari din Primarie nu ar avea suficienti bani sau chiar imobile in strainatate si ca nu le–ar fi deloc greu sa plece din Moldova, eschivandu–se de la pedeapsa penala? Astfel, cercetarile se complica. Ce le–am putea spune in astfel de cazuri cetatenilor care asteapta sa vada rezultatele muncii noastre? Sigur ca ar fi bine ca atunci cand s–a depistat infractiunea, sa se cerceteze fara tergiversari, fiind respectate toate drepturile prevazute de legislatie, inclusiv dreptul la aparare, iar judecata sa decida, la fel fara tergiversari, masura de pedeapsa.

— Orasul vorbeste ca, mai aproape de Hramul orasului, s–ar putea produce si alte arestari, vehiculandu–se numele primarului general al Chisinaului, Serafim Urecheanu. Care e originea acestor zvonuri?

— In cadrul CCCEC nu se vorbeste la aceasta tema. Daca astfel de discutii au loc in afara institutiei noastre, personal, nu pot raspunde. Noi nu am planificat astfel de actiuni si, din informatia pe care o detin la moment, nu poate fi presupusa aceasta versiune. Nu avem temei de a da frau liber unor astfel de zvonuri. Daca vor aparea date noi, vom discuta. Nu suntem porniti sa speriem lumea.

— Ati subliniat ca reprezentati un organ apolitic si ca nu aveti nici o tangenta cu partidele politice si cu politica desfasurata de acestea. Ce cunoasteti despre o alta comanda politica, cea despre presupusa implicare a liderului opozitiei crestin–democrate, Iurie Rosca, in actiuni dubioase pe teritoriul Ucrainei? Cum a reactionat CCCEC la discutiile purtate in cadrul Legislativului?

— S–ar putea ca Parlamentul sa investigheze un caz sau altul, dar, precum declaram anterior, noi activam in subordinea Executivului. Deocamdata CCCEC nu a fost sesizat. Nu avem materiale la acest subiect.

— Nici serviciul similar de la Kiev nu v–a sesizat?

— Noi colaboram eficient cu omologii nostri de la Kiev. Daca ar fi existat informatii importante la aceasta tema, noi am fi fost informati, fara indoiala. Pana in prezent, insa, nici oficial, nici neoficial, nu am primit asemenea date.

— Reiese ca e un caz fabricat de Parlament…

— Nu pot sa spun nimic. Cei care–l investigheaza ar putea face claritate asupra acestui subiect.

— Cum evolueaza dosarele de rezonanta, spre exemplu, acelasi "dosar al painii"?

— Este trimis in judecata. Nu este un singur dosar. Sunt opt. Noi am acordat doar acoperire operativa, ulterior dosarele fiind instrumentate de Procuratura Generala. Sunt convins ca aceste dosare sunt investigate in cadrul legislatiei. Asteptam decizia judecatii. Si pentru noi este important sa aflam ce fel de masuri de pedeapsa vor fi aplicate. E munca noastra si ne pasa cum vor evolua lucrurile.

— Si alte dosare?

— In luna august, in temeiul art.361, alineat 2, al Codului Penal, a fost intentat un proces penal pentru falsificarea certificatelor de origine si confectionarea stampilelor false. Sunt vizate persoane care, falsificand stampilele Camerei de Comert si Industrie a R. Moldova, efectuau tranzactii de export a productiei siderurgice din stanga Nistrului.

— Fara stampile vamale?

— Exact, fara stampile vamale, reuseau sa transporte metal tocmai in Spania...

— Tot mai multe voci afirma ca in actuala campanie electorala vor fi intreprinse mai multe arestari decat in perioada alegerilor locale. Este perioada in care activitatea CCCEC se intensifica, iar arestarile au un singur scop — intimidarea opozitiei. Ce aveti de spus pe marginea acestor afirmatii?

— Mai repet o data ca suntem in afara politicii. Astazi nimeni nu poate spune ca vor fi operate mai multe arestari si din care tabere politice ar putea fi subiectii acestora. Unde vom descoperi infractiuni, acolo le vom cerceta. Nu ne intereseaza apartenenta politica a unor sau altor suspectati. Acest adevar este demonstrat de faptul ca exista dosare penale privind actiunile infractionale atat ale unor persoane afiliate fortelor politice din opozitie, cat si partidului de guvernamant. De exemplu, Gheorghe Cararus este membru al Biroului permanent al Partidului Comunistilor din R. Moldova, sau Vladimir Cojocaru, directorul Centrului de transfuzie a sangelui. Exemplele pot continua. Nu exista, in schimb, dosare penale referitoare la membrii Partidului Popular Crestin Democrat, formatiunea politica de opozitie cu cel mai critic discurs in adresa partidului de guvernamant si a institutiilor publice. Cine are nevoie azi de atatea speculatii? Anume ele tin de politica!

— Cum explicati, atunci, faptul ca nu exista cazuri investigate de CCCEC care ar avea in calitate de suspecti factori ai puterii?

— Deocamdata. Nu putem spune ce va fi in viitor. Timpul va arata. Daca vom avea informatii sigure, ne vom implica, fara comenzi, fara implicari din afara.

— De altfel, in presa s–a scris despre implicarea unor deputati ai fractiunii majoritare in afaceri din transport sau in importul de medicamente…

— Nu putem spune ca am dat uitarii transportul ilicit de calatori sau ramura farmaceutica. Cunoastem foarte bine ca Moldova produce prea putine medicamente, deci, mari cantitati sunt importate. Bineinteles ca supraveghem aceste activitati. Daca vom depista demnitari despre care vorbiti, "le vom purta de grija" sau si mai mult. Spre exemplu, transportul ilicit de calatori este obiectul a 8 dosare penale. Un functionar destul de inalt de la Ministerul Transporturilor este cercetat intr–un astfel de dosar. Este vorba de Vladimir Bratcenco, seful Centrului de Reglementari si Testari. Nici o indicatie nu ne–a fost facuta, nici o interdictie de felul: nu–l atingeti! Dosarul se afla deja in instanta de judecata. Este cercetat si Constantin Nepeivoda, seful Centrului de Reglementari si Testari Edinet.

— Ce sesizari va adreseaza cel mai frecvent simplii cetateni?

— Sa va spun mai intai ce fenomen se profileaza in ultimul timp. Mai multi "rechini" ai businessului de la noi isi retrag afacerile din Chisinau, stabilindu–le la periferii. Locuiesc aici, iar afacerile si le desfasoara la Stefan Voda, Causeni sau chiar in sate. De exemplu, deschid asa–zise mini–fabrici de produse alcoolice, confectii etc. Cine s–ar mai fi putut gandi vreodata ca, in vreun sat ratacit, ar putea exista fabrici clandestine de producere a bauturilor alcoolice? Nu exista indoieli ca aceste tactici sunt aplicate cu scopul eschivarii de la achitarea impozitelor. Poate exista vreo suspiciune ca astfel de dosare sunt executate la comanda?!

— In cele 12 mii de sesizari, adresate CCCEC anual de catre cetateni, ce cazuri sunt cele mai frecvente?

— Cele mai raspandite probleme ale cetatenilor, cu care ei se adreseaza la CCCEC sunt cazuri de privatizare ilegala sau relatiile cu persoanele care au luat de la tarani pamant in arenda. Deseori, lumea se adreseaza cu probleme marunte, care nu tin de competenta CCCEC. Insa oamenii au incredere in noi si imi doresc ca aceasta incredere s–o pastram si s–o respectam. In paralel, incercam sa informam lumea ce probleme tin de competenta noastra.

— Ati recunoscut anterior ca, partial, legislatia este imperfecta. Sa fie acesta singurul motiv din care cei mai multi dintre agentii economici fac uz de contabilitati duble? Cum poate fi combatut acest fenomen in cazul in care marimea impozitelor nu va fi revazuta?

— In acest domeniu ar trebui sa–si spuna cuvantul nu doar organele menite sa combata infractiunile economice, ci si Legislativul, de comun acord cu oamenii de afaceri cinstiti.

— Daca ar functiona niste legi loiale, credeti ca nu ar fi respectate? Nu credeti ca, in astfel de conditii, agentii economici ar accepta mult mai simplu sa respecte legea, decat sa practice siretlicuri care le pun in pericol intreaga activitate…

— Sigur ca e mult mai complicat sa nu respecti legea. Apar mai multe riscuri si griji. Experienta, insa, arata ca persoana se acomodeaza, capata un fel de autoincredere, iar atunci cand este depistata, isi da seama ca banii castigati necinstit nu au meritat riscul si ca ar fi fost mai bine sa practice cinstit activitatea. Cei care s–au deprins ca in camionul in care transporta faina sa aiba instalatii camuflate in care ascund cate 20 tone de spirt, nu se pot dezice de aceasta obisnuinta, chiar daca se confrunta cu numeroase riscuri. Exact asa e si in cazul contabilitatii duble. De regula, patronii mizeaza pe abilitatea contabililor si se obisnuiesc sa acumuleze venituri necontrolate de stat, incat nici nu–si mai pot imagina cum s–ar putea dezice de ele. Cei mai multi dintre ei nici nu se gandesc macar ca ar putea munci cinstit. Mai putin, dar mai sigur, cu mai multa liniste in viata. E si lipsa de educatie la mijloc in cazul celor care s–au deprins cu aceste contabilitati duble, cu eschivarea de la impozite sau cu activitati de contrabanda.

— Uniunea Europeana ii cere Romaniei sa–si orienteze atentia asupra coruptiei la nivel inalt. Romania aspira la UE, iar asta este una dintre conditiile care trebuie sa fie respectata pentru a accede in comunitatea europeana. Ce–ar face R. Moldova intr–o situatie similara, or, cazurile descoperite de CCCEC vizeaza nume "mici", necunoscute si nu persoane din esaloanele de varf ale puterii?

— Permiteti–mi sa va contrazic. Acum in cazurile descoperite de CCCEC figureaza si persoane cu functii inalte. Este cazul lui Constantin Ialanji, directorul Combinatului Auto nr. 7, sau al Mariei Cojocaru, seful Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Soldanesti, sau al lui Gheorghe Cararus, fost prim–vicepresedinte al Consiliului Judetean Edinet. Nu mai spun de o serie de sefi de sectie din diverse institutii publice sau primari. Va spuneam ca suntem intr–un proces de reformare. Cred ca cele intreprinse in ultimele doua luni semnifica un inceput bun de activitate.

— Tineti sau nu tineti cont de problemele abordate in presa? Investigati cazurile analizate de jurnalisti?

— E stipulat si in Codul de Procedura Penala ca aceste cazuri trebuie sa fie in atentia organelor de urmarire penala si de drept. Sigur ca luam cunostinta de toate subiectele abordate in presa, selectandu–le dupa importanta, in primul rand. Ulterior, suntem obligati sa verificam veridicitatea acestora. Exista organe cu care trebuie sa conlucram in mod eficient, dar, uneori, acestea ne adreseaza materiale necalitative, noi suntem nevoiti sa le verificam, pierdem mult timp, suportam cheltuieli, deplasandu–ne la fata locului, pentru ca, ulterior, sa constatam ca cineva incearca sa ne sustraga eforturile cu lucruri inutile, neimportante. De exemplu, Inspectoratul Fiscal de Stat ne–a trimis circa 800 de materiale in 9 luni ale anului curent, dintre care s–au confirmat doar vreo 30.

— Apropo, chiar sa fie acel tanar inspector fiscal, retinut acum cateva saptamani pentru luare de mita, cel mai corupt angajat al acestui sistem?

— A fost retinut in flagrant, si–apoi a si incercat sa fuga, sarind de la etajul 4. A fost retinut, iar apoi arestat. Instanta de judecata urmeaza sa se pronunte. Am fi comis o ilegalitate daca nu am fi reactionat la o informatie sigura referitoare la un act de coruptie. Ati omis si faptul ca prin actiunile inspectorului fiscal respectiv erau prejudiciate si interesele unui agent economic, care astepta ca noi sa–l aparam de faradelege.

— Deseori presa abordeaza probleme incomode actualei puteri, cum ar fi afacerile din cadrul Departamentului Tehnologii Informationale. De ani de zile se tot vorbeste despre aceste probleme, iar din buzunarele cetatenilor continua sa fie sustrase sume mari de bani pentru perfectarea actelor de identitate. Este acesta un caz grav de coruptie? Daca da, din ce cauza nu este contracarata aceasta nedreptate?

— Omul este om si pe oameni ii intereseaza situatia lor concreta. Pe ei ii intereseaza mai putin contractele semnate candva. Ei vor ca, atunci cand ajung in aceasta institutie, sa nu fie fortati sa dea mita. Sunt functionari care, in numele acestui Departament, estorcheaza mita de la cetateni. Si pe noi ne intereseaza astfel de cazuri. Chiar anul trecut au fost retinute persoane concrete din cadrul acestei institutii. Noi ne ocupam de persoanele cu functii de raspundere, care, avand obligatia sa presteze servicii gratuite, ii creeaza cetateanului astfel de conditii, incat acesta este nevoit sa alerge pe drumuri dupa diverse certificate si semnaturi ca, pana la urma, totuna sa–i dea mita. De regula, acesta este mecanismul specific de estorcare de mita. Cand avem astfel de cazuri, nu facem selectia institutiilor. Intervenim si in DTI, si in Inspectoratul Fiscal, si in institutiile de invatamant. Chiar si in comisariatele de politie. Anul trecut, spre exemplu, au fost pornite 27 de procese penale impotriva unor politisti surprinsi cu mita chiar in birourile lor de serviciu.

— Sustineti ca angajatii CCCEC sunt obligati sa manifeste o atitudine maxim de corecta in raport cu cetatenii. Este adevarat ca acest stil de lucru a putut fi implementat doar in urma unei remunerari excesive a colaboratorilor?

— Astazi nu mai putem vorbi ca salariile colaboratorilor CCCEC sunt mari. Aceste salarii puteau fi numite mari acum doi–trei ani. Acum, dupa ce au fost majorate salariile din cadrul altor structuri, colaboratorii nostri primesc salarii obisnuite. Nu pot afirma acum ca salariul este factorul principal care stapaneste persoana, pastrand–o intr–o curatenie morala. In cazul nostru, sunt mai mult zvonuri, decat cifre adevarate. Cred ca angajatii bancilor primesc salarii mult mai mari, nefiind supusi unor riscuri similare cu cele cu care se confrunta colaboratorii nostri. In Romania, de exemplu, angajatii structurilor similare au un salariu mediu de circa 800–1000 euro si este firesc acest lucru. Noi, insa, nu avem nici pe departe asemenea salarii.

— Printre angajatii CCCEC sunt persoane suspectate de coruptie?

— Conducerea Centrului acorda atentie deosebita circumstantelor care ar putea conduce la coruperea unor angajati. Deocamdata, nici nu putem admite acest gand. Lucram mult la nivel educational, de instruire. La fel ca si alte servicii de stat, CCCEC are o structura speciala, Serviciul de securitate interna, care supravegheaza activitatea lucratorilor din cadrul institutiei noastre.

— Daca tinem cont de faptul ca aveti destula experienta de activitate in domeniul respectiv, spuneti–mi, cum e posibil ca un functionar sa nu se lase corupt, sa nu devina victima a unor provocari? Cum isi poate pastra demnitatea, in cazul unor ispite destul de tentante?

— Dar in ce consta greutatea? De ce ar trebui sa fie dificil ca functionarii sa ramana curati, cinstiti? De ce sa nu–si stapaneasca tentatia ispitei? In viata, oricine este ispitit, dar nu toti cad prada ispitelor. Este suficient sa te multumesti cu ce ti–a dat Dumnezeu. Shakespeare scria: "Nu sunt timpuri atat de grele incat sa nu poti sa fii cinstit".

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate Aneta GROSU