La Codreanca

Ziua Indragostitilor in Codreanca (Straseni), satul de bastina al lui Aureliu Busuioc, autorul romanului «Singur in fata dragostei», este asteptata de mic si mare. De cand s–a auzit despre Sf. Valentin, tot satul, in frunte cu primarul, nu scapa sa–si faca declaratii. Doar ca, in aceasta zi, a cincea parte dintre barbatii si femeile din Codreanca chiar ca se pomenesc singuri in fata nobilului sentiment…

Duminica, la prima vedere, satul parea pustiu. Doar niste copii se jucau de–a ascunselea. Chiar la intrare in Codreanca, le–am intalnit pe surorile Marcela si Adriana, eleve in clasa a III–a si a IV–a.  De Ziua Indragostitilor nu au auzit, dar fetele stiu ca parintii lor se iubesc.

Studentii Ion si Mihai, cu o geanta mare pe care scria «Moscova», plecau la Chisinau. Despre dragoste… baietii spun ca cei din Codreanca se iubesc, doar ca tare multi is plecati peste hotare. «Ei, dar tehnica a avansat. Lumea foloseste telefoanele mobile si isi scriu sms–uri», se incurajeaza reciproc studentii. Despre Ziua Indragostitilor? Baietii ma indeamna sa merg la sezatoare la «ceainaia», asa cum i se mai spune Casei de Cultura, pentru ca acolo s–a adunat toata lumea.

In vale, o intalnesc pe Maria, conducandu–si fiul la statie. Ea spune ca, de 14 februarie, intreaga Codreanca sarbatoreste. Chiar si ea isi asteapta finii. Doar ca tare multa lume din sat este plecata in Italia sau la Moscova si, din pacate, multe familii ajung sa se destrame. Mai ales in cazul in care peste hotare este plecata sotia… Si Maria ma indeamna sa merg la «ceainaia», daca vreau sa vad cum sarbatoreste lumea.

Nou–nascutii vorbesc despre dragoste

Urc un deal ca sa ajung la Casa de Cultura. Acolo — multa veselie. Lumea, in frunte cu primarul, directorul Casei de Cultura, directorul scolii, medicul–sef din sat, canta si dansa.

Mihai Ierhan, directorul Casei de Cultura, spune ca aici, la Codreanca, asemenea sarbatori sau sezatori se organizeaza cel putin o data pe luna. «Dar pentru Codreanca, Ziua Indragostitilor este foarte importanta, asa ca si sarbatoarea de la »ceainaia« este una deosebita. Cu aceasta ocazie, femeile au prezentat chiar si o expozitie de bucate, bauturi si broderii», spune Ierhan. Directorul afirma ca titlul cartii lui Aureliu Busuioc, care este mandria satului lor, reda perfect situatia actuala din Codreanca, unde, din cauza saraciei, tare multi s–au pomenit singuri in fata dragostei…

Prezent la ceremonie, primarul de Codreanca, Ion Tabacaru, spune ca apreciaza dragostea in sat dupa numarul de nou–nascuti. «De fapt, in ultimul timp, satul nu are cu ce se lauda. Poate ca e din cauza reducerii nivelului de trai?», se intreaba primarul. «Este adevarat ca, din cei 2 700 de oameni din Codreanca, cam a cincea parte muncesc peste hotare. Dar dragostea supravietuieste si in momente dificile, atunci insa cand e doar de ochii lumii…», nu–si termina gandul Ion Tabacaru. Intrebat daca sarbatoreste si el Ziua Indragostitilor, primarul a raspuns: «Numaidecat! Ca si tot satul, am inceput sa sarbatoresc chiar de azi (n.r., duminica, 11 februarie). Deja i–am trimis sotiei, in Italia, un cadou…»

Medicul–sef din sat, dna Larisa, confirma spusele primarului in ceea ce priveste situatia demografica din localitate. Potrivit ei, la Codreanca se nasc tot mai putini copii. In ultima perioada, de exemplu, au decedat 75 de persoane si s–au nascut doar 54.

Parintii lui Dorin, un absolvent care a revenit in sat dupa ce si–a finalizat studiile la Chisinau, sunt mai norocosi. Ei au plecat peste hotare impreuna.

Matusa Maria, de 57 de ani, a auzit recent despre Ziua Indragostitilor si are de gand sa o sarbatoreasca in fiecare an de acum inainte, mai ales ca se impaca bine cu sotul, care «nici nu o bate si nici nu o chinuieste». Ea spune ca, in general, in sat, lumea se si mai cearta, dar se si impaca, ca peste tot…

Raiul este peste hotare

Directorul scolii din sat, Tudor Bacos, afirma ca, in fiecare an, elevii asteapta cu nerabdare Ziua Indragostitilor, acesta fiind un prilej de a–si dezvalui adevaratele sentimente. «Le–am sugerat sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru ca asta este adevarata noastra sarbatoare. Dar copiii au spus ca deja s–au obisnuit cu Sf. Valentin. Asa ca am hotarat ca, de la 14 februarie pana la Dragobete, sa celebram sentimentul iubirii, inclusiv dragostea pentru carte», spune Tudor Bacos, pentru care dragostea inseamna, in primul rand, stima si cedare. «In multe familii nu se mai apreciaza acest sentiment, iar relatiile dintre parinti se rasfrang si asupra comportamentului copiilor la scoala. Mai este si migratia, care distruge familiile… Copiii sunt afectati. Asta se observa pe ochii lor, mai ales la diverse manifestari la care se discuta despre parinti. Din cauza asta s–au destramat familii despre care nu gandeam niciodata ca o sa se desparta, pentru ca deja aveau o gospodarie…», constata cu parere de rau directorul scolii. Totusi este bine ca unele femei si–au gasit dragostea anume acolo, peste hotare. «Din cauza saraciei, ele nu s–au putut bucura de acest sentiment in sat. Pentru ca sunt tratate altfel, aceste femei spun ca se simt acolo ca in rai», adauga Tudor Bacos.

«Dragostea nu degradeaza. Acest sentiment nu tine cont de conditiile materiale. Este important ca la sat familiile sunt mai statornice, pentru ca nu se inregistreaza atatea divorturi ca la oras», e de parere profesoara de limba si literatura romana, Anastasia Dombrovschi. Ea spune ca prima oara cand a auzit de Ziua Indragostitilor a sarbatorit cu placere, dar mai tarziu a aflat ca, de fapt, Dragobetele este adevarata sarbatoare. Despre «Singur in fata dragostei» profesoara spune ca le–a predat elevilor chiar de curand aceasta opera. «In clasa 9–a, gandirea elevilor difera de cea dintr–a 11–a», afirma Anastasia Dombrovschi, care considera ca la o anumita varsta copiii isi schimba modul de a concepe dragostea. Despre scriitorul Aureliu Busuioc, profesoara spune ca acesta este, cu adevarat, mandria satului, de altfel ca si cunoscutul profesor Constantin Bobeica.

Fetele zeificate in 1930

Constantin Bobeica nu era la «ceainaia». L–am gasit acasa, impreuna cu motanul sau, poreclit Tigrul. «Dragostea se naste odata cu omul», asta a fost fraza pe care mi–a spus–o profesorul chiar din prag. «Fiind mezinul, la varsta de trei–patru ani, credeam ca mana mamei trebuia sa fie mereu pe perna. Cand ii amortea bratul, ea incerca sa si–l retraga, iar eu i–l cautam prin somn…», isi aminteste, la varsta de 83 de ani, profesorul Bobeica.

El povesteste despre satul anilor 1930, atunci pe cand dragostea era un sentiment cultivat. «Inca de pe bancile scolii, fetele care se respectau erau zeificate. Tin minte ca surorii mele flacaii ii puneau flori printre scandurile de la gard. Sau aduceau harbuji de la harbuzarie, pe care ii infigeau in stalpii gardului», continua Constantin Bobeica.

El isi aminteste ca, pe cand era copil, flacaii satului obisnuiau sa inchirieze o sala mare pentru dansuri, unde il invitau si pe muzicantul Moita. «Baietii dansau cu fetele pe care le placeau. Iar noi, cei mai mici, mergeam acolo cu seminte si le aruncam pe podea, ca dansatorii sa lunece mai bine», povesteste despre strengariile sale profesorul Bobeica.

«Acum lumea traieste intr–o mare graba. Oamenii nu se mai intalnesc ca inainte. In copilarie, parintii si buneii, cand se intorceau de la biserica, nu veneau singuri, ci impreuna cu alti sateni. Noi, fiind copii, recitam poezii si capatam un leu, iar daca recitam expresiv, chiar si doi. Eram fericiti!…», revine profesorul la copilaria sa.

Il intreb ce crede despre dragostea din zilele noastre. «Acum? Aud cu o jumatate de ureche cum stau lucrurile pe la discoteca si dincolo de discoteca… Dragostea se reduce la un simplu act biologic. Nu se mai vorbeste nici despre dragostea platonica, despre care s–a scris atat. Traim o criza de spiritualitate, care se rasfrange si asupra acestui sentiment nobil. Sa dea Domnul ca, dintr–o mie de cupluri, sa fie macar unul care sa se iubeasca cu adevarat! Dragostea este un sentiment complex, care il inspira si il inalta pe om. De cand se vorbeste doar de satisfacerea instinctelor insa, acest sentiment a degradat. In goana dupa dolari si euro, pierdem si putinul suflet care ne–a mai ramas», imi raspunde Constantin Bobeica.

Anastasia NANI

Sondaj

Cum ati proceda daca ati ramane singuri in fata dragostei? Sa revenim acasa Dumitru Braghis, deputat PDS: In cazul meu este imposibil sa ma aflu singur in fata dragostei… Dar in situatia celor care isi au a doua jumatate plecata peste hotare, ar trebui gasita o iesire din situatie. In primul rand, oamenii ar trebui sa se intoarca acasa. Singura in fata dragostei pentru tara Zoia Jalba, deputat independent: Cred ca ma aflu singura in fata dragostei pentru tara. Imi pare ca doar eu continuu sa lupt pentru aceasta dragoste. In ceea ce priveste sarbatoarea Sf. Valentin, nu sunt de acord cu aceasta. Am activat mai multi ani in scoala si am incercat sa le vorbesc copiilor mai mult despre Dragobete, care este adevarata noastra sarbatoare. Sa luam creionul in mana Afanasie Mandaji, deputat PCRM: Eu as face orice ca jumatatea mea sa nu plece. Astazi sunt atatea metode care ne permit sa ramanem acasa. Eu as propune ca oamenii sa se aseze, sa ia creionul in mana si sa faca un plan al propriei afaceri. Aici, in Moldova, trebuie de muncit, pentru ca, de altfel, e tare dificil cand te pomenesti singur in fata dragostei! Fiecare isi are umbra Eva Gudumac, deputat PCRM: Am doi Velentini in familie: sotul si nepotul. Acest fapt ma face responsabila de Ziua Indragostitilor. Nu sunt singura in fata dragostei, pentru ca, in cazul meu, dragostea continua. Bunica mea spunea ca, pe pamant, fiecare om isi are umbra sa. Cred ca avea dreptate pentru ca, odata ce se naste cineva, pe lume apare si perechea acestuia. Este adevarat ca, mai devreme sau mai tarziu, fiecare isi gaseste fericirea. Toti sunt singuri in fata dragostei Angela Arama–Leahu, deputat PPCD: Cred ca cu totii suntem in fata dragostei, depinde doar cum percepem acest fapt… dar in cazul a atator moldoveni care sunt singuri, este greu de spus. Fiecare isi alege drumul in viata. Cred ca trebuie sa facem ceva cu totii ca sa schimbam circumstantele. Trebuie sa ne implicam, mai ales daca detinem functii. Singuri in fata tragediei Valeriu Cosarciuc, deputat AMN: In fata dragostei nu poti fi altfel decat singur… Eu sunt singur in fata sotiei mele, ea este dragostea mea! Migratia este altceva. Din cauza guvernarii comuniste, oamenii isi distrug viata, si familia. Ar trebui sa revenim pe un fagas normal de dezvoltare. Cetatenii nostri au ramas singuri in fata tragediei! Greu, dar nu imposibil Sergiu Radu: Daca as fi singur in fata dragostei, as incerca sa–mi gasesc pe cineva, desi este greu in ziua de azi, dar nu imposibil. Oricum, omului nu–i este harazit sa traiasca in singuratate. Se stie de cand lumea ca pentru a intemeia o familie, pentru a creste un copil, sunt importante doua persoane. Nu as lasa destinul sa ma invinga. Fara dragoste nimic nu e Oleg Bujor: Nu cred ca as fi prea mult in singuratate in fata dragostei. Acest sentiment nu poate exista fara implicarea a doua persoane. Dragoste inseamna sa iubesti si sa fii iubit. Daca dragoste nu e, nimic nu e. Iubeste si vei fi iubit Claudia Coltun: Nu stiu cum e sa fii singur in fata dragostei, pentru ca in prezent iubesc si nu sunt singura. Consider ca dragostea este un sentiment profund si superb, care ar trebui sa persiste in inima fiecarui tanar. Pentru cei care acum sunt singuri in fata dragostei, am urmatorul mesaj: «Iubeste si vei fi iubit». Singuratatea poate fi invinsa Doina Pancu: De obicei, dragostea vine pe neasteptate, cand esti mai putin pregatit sa o intampini. Insa, daca as fi singura in fata dragostei, as infrunta–o cu toate armele pe care le detin. Mi–as deschide inima si as incerca sa–mi traiesc viata, fiind sigura ca dragostea e pe undeva pe aproape. Singuratatea este arma cu care poti lupta impotriva singuratatii.

Fuga in strainatate — o incercare de a rupe un cerc vicios

Angela Nicolau, psiholog:

Cum credeti, oamenii sunt fauritori ai destinelor sau, mai degraba, victime ale unor imprejurari? Cine sunt ei? Dramaturgi, regizori, actori in propria lor viata sau prizonieri ai unor situatii imprevizibile? Deseori omul ajunge singur in fata dragostei sale. Dar oare e dragoste aceasta? Omul isi condamna tara, conditiile de viata, realitatile din jur, despre care crede ca sunt de vina pentru faptul ca jumatatea sa a fost nevoita sa plece la munca peste hotare. Daca, insa, l–am ruga sa–si aminteasca ziua de ieri, si–ar descoperi oare propria vina? De obicei, oamenii isi constituie familiile fiind ghidati de diverse motive. Dragostea este unul din aceste motive. Deseori, insa, dragostea nu este suficienta pentru a sprijini institutul familiei, in cadrul caruia fiecare dintre soti isi asuma drepturi si responsabilitati. Daca acestea functioneaza in detrimentul partilor, atunci familia pierde din armonie. Daca sotia si sotul, in loc sa se schimbe pe sine, se inseala reciproc, daca in locul onorarii obligatiilor personale, fiecare incearca sa le arunce pe umerii celuilalt, sau chiar avanseaza cerinte exagerate, daca in familie se aduna tot mai multa neintelegere si situatii conflictuale, persoanele traiesc o insatisfactie subiectiva fata de familie.

De obicei, cetatenii de la noi, avand dezvoltat sentimentul rabdarii, transfera acest principiu si in raport cu familia.

Fuga in strainatate nu este decat o incercare de a rupe un cerc vicios. Lipsa de mijloace este un factor extern, menit sa ofere niste explicatii. Deseori, in umbra acestor istorii stau alte cauze care, impreuna, conduc la destramarea familiei.

Deseori, femeia plecata descopera printre straini o atitudine de care nu a avut parte in familie. Atunci ea incepe a–si cunoaste valoarea si nu mai poate suporta vechile stereotipuri si, deseori, decide sa–si destrame familia.

Si atunci cand pleaca sotul, datorita salariilor mai bune, acesta isi simte propria superioritate. Acest sentiment il determina sa–si caute o femeie «mai buna» decat sotia sa. In astfel de cazuri sotiile ramase acasa suporta o lovitura dubla. Ele raman singure, cu copiii, deseori fiind lipsite si de surse de existenta.

Dragostea este un proces activ de creatie. Prin dragoste se dezvolta capacitatea de a oferi si de a primi. Daca balanta acestor doua procese este perturbata, atunci se deterioreaza sentimentul de dragoste.

Daca omul ajunge singur in fata dragostei, ar trebui sa se intrebe: intr–adevar este dragoste acest sentiment sau un ambalaj frumos care crea aparenta acestui sentiment.