Drumuri spre infern

Anual, peste 10 milioane de persoane raman cu handicap permanent sau sunt grav ranite in urma accidentelor. Statisticile arata o rata zilnica a mortalitatii de peste 3.200 de persoane. In plus, zilnic se inregistreaza peste 50.000 de persoane cu traumatisme severe, care necesita spitalizare ca urmare a accidentelor rutiere. La nivel mondial, accidentele rutiere constituie cauza nr. 1 a mortalitatii in randul tinerilor de 16–24 de ani si cauza nr. 2 a mortalitatii persoanelor de 15–44 de ani. Conform cifrelor raportate de OMS, accidentele vor deveni, la nivel global, cauza de mortalitate numarul trei in urmatorii 15 ani, pentru toate categoriile de varsta. Criza sigurantei rutiere poate fi considerata drept una dintre cele mai mari catastrofe globale cu un impact negativ enorm asupra situatiei sociale si economice din lume. In R. Moldova, accidentele rutiere au devenit un adevarat flagel pentru societate. Si aceasta cand, in raport cu alte tari, gradul de motorizare nu poate fi considerat unul excesiv de mare.

Condamnat la libertate
pentru un accident cu patru morti

La 10 iunie 2005, in jurul orei 21.00,  pe str. Frunze din Vulcanesti, conducand in stare de ebrietate un automobil Opel Astra cu numarul de inmatriculare GEAC 711 si depasind viteza admisa, Iurie Gavris a lovit cinci membri ai familiei Diaconu, omorand la locul accidentului mama si trei copii. Lilica, in varsta de 10 ani, a fost grav traumatizata… Iurie Gavris, cel care se afla la volanul automobilului, este un tanar din Vulcanesti. Are 30 de ani, a facut studii medii, este necasatorit, fara antecedente penale.

La 30 iunie 2006, dupa un an de la accident, Judecatoria Vulcanesti pronunta sentinta in cazul Gavris. Instanta il considera vinovat si decide o pedeapsa conventionala, lasandu–l la libertate.

La 5 octombrie 2006, in urma recursului Procuraturii Vulcanesti, Curtea de Apel Comrat l–a recunoscut vinovat de comiterea unei infractiuni ce se incadreaza in p. 6 al art. 264 al Codului Penal al R. Moldova. Colegiul Curtii de Apel Comrat a suspendat decizia Judecatoriei Vulcanesti, condamnandu–l pe Gavris la 6 ani privatiune de libertate intr–un penitenciar de tip deschis. Curtea de Apel a decis arestarea lui Gavris in sala de judecata, condamnatul urmand sa restituie familiei Diaconu si pagubele morale in valoare de 250 mii de lei.

La scurt timp de la condamnarea si de la arestarea sa in sala de judecata, Gavris a revenit la el acasa, la Vulcanesti (fapt inexplicabil pentru rudele victimelor accidentului), restituirea prejudiciului moral ramanand neexecutata.

Intre timp, singura veste pe care a primit–o Ion Diaconu de la organele de drept a fost o invitatie la sectorul de politie, pentru a–i fi restituite corpurile delicte care au servit drept probe la dosarul Gavris: caruciorul lui Ionut, distrus de lovitura automobilului, si pernuta copilului care s–a pierdut la doar 10 luni de la nastere.

Intrebat daca ii sunt cunoscute circumstantele in care Gavris a fost eliberat din inchisoare, Taras Iuriev, de la Procuratura Vulcanesti, cel care a facut apel la Curtea de la Comrat, solicitand revizuirea deciziei Judecatoriei Vulcanesti, ne–a declarat ca, din momentul in care condamnatul a fost arestat in sala Curtii de Apel, atributiile procurorului pe acest dosar s–au incheiat. Iuriev a confirmat ca nu cunoaste nimic despre eliberarea lui Gavris din penitenciar.

Ziarul de Garda a incercat sa afle care instanta de drept, in lipsa victimei, a decis eliberarea lui Gavris din penitenciar.

La Cutea de Apel Comrat am aflat ca sentinta nu a fost atacata in Curtea Suprema de Justitie, astfel incat ramane definitiva. Si Ion Diaconu, tatal celor trei copii morti si sotul mamei acestora, ne–a spus ca nu a mai primit nicio citatie de la vreo instanta de judecata, dar nici prejudiciile morale nu i–au fost acoperite, asa precum decisese Curtea de la Comrat.

La Goieni, in randul celor 150 de detinuti, Gavris nu a fost de gasit

La Departamentul Institutii Penitenciare, Igor Cepraga ne–a explicat ca sistemul nostru penitenciar dispune de o singura institutie «de tip deschis» — penitenciarul nr. 10 din Goieni, unde, conform sentintei, ar putea fi detinut Gavris. La Goieni, Constantin Calistru, seful penitenciarului, a specificat ce inseamna penitenciar de tip deschis (o institutie de detentie in care detinutii dispun de ceva mai multa libertate, fiind angajati la diferite activitati de munca). La Goieni, in randul celor 150 de detinuti, Gavris nu a fost de gasit.

Ulterior aflam ca, potrivit procedurii legale, dupa ce fusese arestat in sala Curtii de Apel, Gavris a fost escortat la penitenciarul nr. 5 de la Cahul, de unde ar fi trebuit sa ajunga la Goieni, in singurul penitenciar de tip deschis din Moldova. La Cahul, seful penitenciarului, Ion Manolache, sustine ca Gavris ar putea fi detinut si la sectorul de tip deschis de la Basarabeasca, institutie din cadrul penitenciarului de la Taraclia. Nici acolo, insa, Gavris nu este detinut. «Ar putea fi plecat, avand vreun contract de munca», ne–au spus responsabili de la penitenciarul din Taraclia, precizand ca aceste decizii sunt luate, in exclusivitate, de seful penitenciarului, Grigore Cobalas, care, la moment, este in vacanta. Interlocutorii nostri au exclus posibilitatea aflarii lui Gavris la domiciliul sau din Vulcanesti pe motiv ca detentia in penitenciare de tip deschis presupune o eventuala eliberare din aceste institutii doar in cazul in care termenul de detentie stabilit de instanta de judecata a fost ispasit in cea mai mare parte. Or, Gavris a fost arestat in sala de judecata la 5 octombrie 2006, fiind condamnat la 6 ani privatiune de libertate. Si totusi, la inceputul anului 2007 acesta se plimba deja nestingherit prin Vulcanesti, acolo unde, acum doi ani, fiind beat la volanul automobilului sau, a lovit mortal o mama si trei copii, cea de–a cincea victima supravietuind unor traume severe. «Mergeam cu Lilia la doctor, sa tratam un dinte, cand l–am intalnit in zona pietei din Vulcanesti. Nu–mi venea sa–mi cred ochilor!», ne spune Ion Diaconu, precizand ca nu a putut sa–l intrebe niciun cuvant.

Pe de alta parte, Serghei Gavrilita, loctiitorul sefului penitenciarului de la Taraclia, ne–a spus ca nu doreste sa comenteze aceasta situatie, refuzand sa se refere la legitimitatea eliberarii lui Gavris, dar si la faptul executarii deciziei Curtii de Apel Comrat privind acordarea recompensei de 250 mii de lei pentru prejudiciile morale cauzate familiei Diaconu in urma decesului mamei si a celor trei copii din aceasta familie. «Nu stiu daca am primit decizia de executare. Contabilitatea ar trebui sa se ocupe», ne–a spus Gavrilita atunci cand l–am informat ca detinutul Gavris nu a executat si acest punct al deciziei judiciare. L–am intrebat pe Gavrilita despre procedura executarii sentintei judiciare, deoarece la sectia executare a Judecatoriei Vulcanesti ni s–a spus ca, la 6 noiembrie 2006, adica la scurt timp dupa decizia Curtii de Apel Comrat, decizia de executare a fost expediata la penitenciarul nr. 5 din Cahul, unde Gavris fusese transportat dupa procesul desfasurat in instanta de apel.

Un cerc vicios sau un sistem vicios?

Sub acoperire, am telefonat acasa la Iurie Gavris. Cu amabilitate, mama acestuia l–a invitat la telefon. Ne–am recomandat drept persoane care ar intentiona sa obtina eliberarea unui condamnat din inchisoare. L–am intrebat cat a costat libertatea sa si cine au fost persoanele care au intermediat «procedura». «Condamnarea mea a fost la »regim deschis«, ne–a spus Gavris, refuzand sa ofere mai multe date, dar incercand, totusi, sa afle din ce fel de penitenciar ar urma sa obtinem eliberarea detinutului. L–am intrebat, printre altele, ce face cu prevederea Curtii de Apel despre restituirea daunei morale familiei celor patru victime ale accidentului comis de el. Dupa o pauza, a recunoscut ca nu a achitat niciun ban.

Opinii

Cine sunt ucigasii de pe autostrazi? Pantelimon: Am fost si eu sofer si stiu ca de accidentele rutiere se fac vinoveti atat pietonii, cat si soferii. Azi is atatea accidente! Ati urmarit stirile de acum cateva zile despre un bunic si nepotica acestuia? Incercau sa traverseze strada, treceau pe zebra, dar au fost loviti din viteza si au decedat pe loc. Cred ca nici politia nu este pregatita sa asigure respectarea regulilor de circulatie! Nelly: De cele mai multe ori, soferii sunt vinoveti de accidentele rutiere. De obicei, foarte multi isi cumpara permisele de conducere, iar mai apoi se urca la volan si dezvolta viteze nemasurate. Bietii pietoni nu au nicio posibilitate sa reziste in fata unor astfel de conducatori auto. Cunosc mai multe tragedii care s-au produs din vina unor soferi agramati si aroganti. Olga: Strigam ca vrem viata ca in Europa, dar nu ne uitam ce fel de strazi avem. Abia de poti merge pe picioare, ocolind gropile, dar cu automobilele nici nu-mi imaginez cat de greu e. Azi, toti cei care vin de peste hotare, isi cumpara masini. Circulatia a devenit una sufocanta. Vrem sa traim intr-o societate noua, dar avem strazi in aceeasi stare, de sute de ani. Mihai: De cele mai multe ori de vina sunt soferii nedesciplinati. Tinerii nu au nici o practica. Stiu asta pentru ca sunt instructor auto. Invatandu-i pe altii sa conduca automobilele, imi dau seama ca, deseori, tinerii incalca cele mai elementare reguli de circulatie, neglijind cu desavarsire disciplina la trafic.