Ghidul jurnalistului pentru evitarea proceselor judiciare și a altor riscuri legale 

Notă: Informațiile conținute în acest document sunt furnizate doar în scop informativ și nu constituie consultanță juridică. 

În ultimii ani, amenințările la adresa libertății presei s-au accelerat în multe părți ale lumii, regimurile corupte introducând măsuri juridice opresive sub pretextul combaterii dezinformării și al pandemiei COVID-19. Acestea utilizează metode din ce în ce mai sofisticate pentru a controla informațiile online și a lupta cu jurnalismul critic.

Jurnaliștii continuă să fie supuși violenței și detenției arbitrare, dar și să fie vizați de supravegherea secretă. Acest lucru este evident în special în contextul situațiilor de conflict și în timpul alegerilor. Adesea nimeni nu este tras la răspundere, iar membrii forțelor de securitate sau ai unor actori neguvernamentali continuă să comită cu impunitate acte de violență împotriva reprezentanților mass-media.

Jurnaliștii se confruntă, de asemenea, cu procese judiciare nefondate la un nivel fără precedent. Aceste procese, care se mai numesc SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation – Procese Strategice împotriva Participării Publice ), sunt inițiate pentru a intimida jurnaliștii și alte persoane care exprimă opinii critice cu privire la comportamentul persoanelor sau corporațiilor influente. Procesele se bazează adesea pe acuzații nefondate, frivole sau exagerate și sunt intentate pentru a exercita presiuni asupra unui jurnalist sau a unui apărător al drepturilor omului, nu pentru a apăra un drept. 

O altă provocare la adresa libertății de exprimare și a jurnalismului independent este încercarea guvernului de a controla informațiile pe internet. Având în vedere mediul deosebit de dur și represiv pentru mass-media tradițională din multe state, internetul este adesea ultima platformă care vorbește liber și independent. Cu toate acestea, guvernele atacă din ce în ce mai mult libertatea de exprimare pe internet prin diferite modalități. În multe jurisdicții internetul este strict controlat prin blocarea periodică sau filtrarea permanentă a site-urilor web. 

Jurnalismul independent se confruntă cu provocări enorme, de la regimuri autoritare care restricționează prin lege libertatea de exprimare până la incapacitatea de a câștiga bani decenți prin munca de jurnalist. Pentru a face față acestor provocări, este util ca jurnaliștii să știe ce măsuri de protecție sunt prevăzute de dreptul internațional. 

Mai jos este o prezentare generală a standardelor juridice internaționale și a celor mai frecvente amenințări pe care le înfruntă jurnaliștii. De asemenea, se oferă recomandări cu privire la modul de prevenire sau de respingere a amenințărilor juridice asociate cu activitatea zilnică a unui jurnalist. 

Defăimarea 

Defăimarea este un termen juridic general care se referă la declarații false ce dăunează în mod nedrept reputației unei persoane juridice sau fizice. În conformitate cu legislația internațională privind drepturile omului, defăimarea poate fi înțeleasă ca „atacuri ilegale” asupra „onoarei și reputației” unei persoane. 

Fiecare țară are propriile legi de protecție împotriva defăimării. Prin urmare, primul pas în apărarea dumneavoastră în cazul defăimării este să stabiliți jurisdicția la care se referă cazul și să consultați avocații locali.

Cum să preveniți/minimizați riscurile asociate cazurilor de defăimare 

În timp ce jurnaliștii nu pot reduce riscul legal în întregime, următoarele sfaturi practice ar putea să fie utile în minimizarea probabilității să fiți găsiți vinovați pentru defăimare: 

• Urmați principiile jurnalismului de calitate. Fiți atenți, onești și preciși în ceea ce postați. Nu uitați să indicați de unde obțineți informațiile și pe cine citați. Dacă este posibil, înregistrați conversațiile având consimțământul interlocutorilor. Formulați-vă afirmațiile în așa fel, încât ele să nu poată fi interpretate greșit și nu afirmați ceea ce nu puteți dovedi. În plus, nu trebuie să utilizați, să rezumați sau să parafrazați selectiv cuvintele interlocutorului și apoi să le puneți între ghilimele. Pentru mai multe sfaturi utile, consultați Înregistrarea apelurilor telefonice și a conversațiilor,  Abilități și principii jurnalistice;
• Afirmați doar ceea ce puteți dovedi, păstrați înregistrările, obțineți consimțământul, verificați faptele, utilizați surse de încredere;
• Fiți conștienți de ceea ce spuneți și spuneți doar ceea ce puteți dovedi. Controlați acuratețea declarațiilor și evitați ambiguitatea; 
• Păstrați documentele și alte informații descoperite în cursul investigației. Dacă aveți de gând să faceți o declarație potențial scandaloasă despre o companie sau o persoană, trebuie să puteți dovedi că declarația dvs. este adevărată și bazată pe fapte, deci adunați toate dovezile posibile; 
• Dacă investigația dvs. include înregistrări video sau audio, trebuie să obțineți consimțământul scris al participanților pentru a utiliza aceste materiale;
• Verificați întotdeauna faptele și utilizați surse de încredere. Nu presupuneți în mod automat că ceva scris în altă parte este adevărat;
• Rețineți că puteți fi răspunzător pentru republicarea unei declarații  defăimătoare. Prin urmare, acționați cu atenție atunci când este vorba de repetarea acuzațiilor. Chiar dacă faceți un retweet inocent potențial defăimător, riscați să fiți dat în judecată; 
• Dacă vă dați părerea despre ceva, menționați faptul că este părerea dvs. subiectivă și că este oferită cu bună credință; 
• Dacă știți că ceea ce scrieți este defăimător, verificați dacă aveți dreptul să raportați despre asta. Există unele lucruri pe care aveți dreptul să le raportați, indiferent dacă sunt defăimătoare sau nu. Dar fiți conștienți de faptul că legile privind calomnia și defăimarea variază în funcție de țară, iar sistemul juridic, de exemplu al Regatului Unit,  este deosebit de indulgent în raport cu procesele de calomnie împotriva presei. 
• Procesele privind defăimarea sunt consumatoare de timp și costisitoare. Chiar dacă ajungeți să câștigați un caz, costurile apărării ar putea fi uriașe. Verificați acoperirea de răspundere civilă și luați în considerare asigurarea de răspundere civilă profesională pentru a vă proteja viitorul, mai ales dacă sunteți freelancer.

Protecția Surselor 

Multe investigații jurnalistice nu ar fi posibile fără surse confidențiale sau denunțători. Pentru a se proteja împotriva represaliilor fizice, economice sau profesionale urmare a faptului că au furnizat  informații în interes public, astfel de surse ar putea avea nevoie de anonimat. Există o obligație etică în rândul jurnaliștilor din întreaga lume de a nu dezvălui identitatea surselor confidențiale. Există, de asemenea, o tradiție juridică de protecție a surselor la nivel internațional, ca recunoaștere a rolului crucial pe care îl joacă sursele confidențiale în furnizarea  „jurnalismului de monitorizare” sau a „jurnalismului de responsabilitate”. Constrângerea de a divulga sursele restricționează libertatea de exprimare, libertatea mass-media și împiedică libera circulație a informațiilor.

Cum să evitați/minimizați riscul compromiterii surselor confidențiale 

Securitatea digitală este una dintre problemele fundamentale a jurnaliștilor independenți. Conform Principiilor Perugia pentru jurnaliștii ce lucrează cu denunțătorii în era digitală, care rezumă cele mai bune practici în lucrul cu sursele confidențiale în contextul supravegherii digitale, merită respectate următoarele reguli: 

• Protejați-vă sursele. Păstrați anonimatul atunci când este solicitat; 
• Oferiți modalități sigure surselor, pentru ca acestea să facă „primul contact” cu dvs.; 
• Ajutați-i pe potențialii informatori, publicând modalitățile prin care vă pot contacta folosind canale anonimizate, criptate, dar și riscurile asociate fiecăruia; 
• Recunoașteți că denunțătorul își asumă riscuri grave. Explicați sursei sau denunțătorului potențialele riscuri digitale și juridice; 
• Asumați-vă responsabilitatea pentru protecția dvs. digitală și folosiți criptarea. 

Utilizați criptarea, recunoașteți costul denunțării, protejați-vă sursele, înțelegeți cadrele legale și de reglementare;

• Identificați cele mai mari amenințări la adresa dvs., a sursei dvs. și măsurile  specifice pe care trebuie să le întreprindeți pentru a vă proteja pe ambii; 
• Atunci când este posibil și sigur, publicați documentele sursă și datele în totalitate, deoarece datele joacă un rol important în relatările jurnalistice; 
• La cerere, ștergeți datele furnizate de surse pentru a proteja confidențialitatea acestora  – este o chestiune de etică, de obligații legale și de obligațiile față de angajator; 
• Asigurați-vă că toate canalele digitale oferă un nivel adecvat de securitate pentru sursele confidențiale și pentru informatori, precum și anonimatul pentru materialele cu risc înalt; 
• Pătrundeți în esența cadrelor juridice și de reglementare naționale, regionale și internaționale pentru protecția surselor confidențiale și a denunțătorilor. 

Digital Media Law Project recomandă, de asemenea, următoarele: 

• Când promiteți confidențialitate, fiți prudenți. Dacă promiteți surselor confidențialitate, acest lucru poate avea beneficii nu doar pentru surse, ci și pentru dvs. Cu toate acestea, puteți face o astfel de promisiune doar după ce cântăriți cu atenție argumentele pro și contra și vă evaluați capacitățile reale; 
• Aflați dacă puteți utiliza „privilegiile jurnalistice” pentru a vă proteja sursele și informațiile nepublicate. Unele jurisdicții oferă protecție jurnaliștilor care primesc citații și sunt obligați prin lege să furnizeze aceste informații; 
• Luați în considerare locul unde va fi publicat materialul dvs. Locul în care îl postați vă poate afecta capacitatea de a proteja sursele și informațiile colectate. 

Cum puteți evita să deveniți victimă a criminalității și a hărțuirii cibernetice 

Multe dintre provocările pe care le întâlnesc jurnaliștii sunt legate de modul în care sunt implementate și utilizate noile tehnologii, precum și de exploatarea și supravegherea datelor în mediile digitale. Jurnaliștii se confruntă în mod regulat cu o serie de amenințări digitale. Printre acestea se numără hărțuirea online, campaniile coordonate online în scopul defăimării, atacurile de phishing, spoofing-ul, atacurile de tip „man-in-the-middle” (MitM) și atacurile DDoS (distributed denial-of-service). Armatele de troli sunt folosite din ce în ce mai mult pentru a reduce la tăcere, a  intimida și discredita jurnaliștii care critică instituțiile statului. În multe sisteme juridice autorii actelor de violență împotriva presei sunt insuficient urmăriți penal sau acest lucru necesită mult timp, din cauza slăbiciunii sistemului judiciar sau a lipsei voinței politice de a se pronunța împotriva oamenilor puternici sau a statului însuși. Absența unor instanțe independente în țară face foarte dificilă aducerea făptașilor în fața justiției. 

Ce reprezintă criminalitatea cibernetică? 

Nu există o definiție precisă și universală a „criminalității cibernetice”, deși organizațiile internaționale folosesc în general acest termen pentru a se referi la o infracțiune comisă prin utilizarea unei rețele de calculatoare sau a internetului. Aceasta poate acoperi o gamă largă de activități, inclusiv activități teroriste și de spionaj desfășurate cu ajutorul internetului și pirateria informatică ilegală, infracțiunile legate de conținut, furtul/manipularea datelor și urmărirea cibernetică. 

Tipurile de criminalitate cibernetică 

• Divulgarea datelor confidențiale 

Utilizarea datelor, inclusiv schimbul transfrontalier al datelor, crește în fiecare an. Acest lucru se referă în special la datele ce au caracter personal. Cu toate acestea, colectarea și prelucrarea datelor ce au caracter personal nu este suficient reglementată, iar acest lucru poate duce la consecințe grave, motiv pentru care protecția datelor este atât de importantă. Conform Regulamentului general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR), o încălcare a legislației privind protecția datelor este definită ca „o încălcare a securității care duce la distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele ce au caracter personal în timpul transmiterii, stocării sau prelucrării acestora.” 

• Incriminarea discursului on-line 

Legislația privind criminalitatea cibernetică vizează, de obicei, combaterea unei game largi de materiale ilegale sau dăunătoare postate pe internet. Printre acestea: propaganda terorismului, discursul de ură, materialele rasiste și sexuale explicite (de exemplu, pornografia infantilă), insultarea sentimentelor credincioșilor, critica statului și a instituțiilor acestuia, precum și materialele a căror distribuție este interzisă de către deținătorii de proprietate intelectuală.

• Abuzul on-line, urmărirea cibernetică și hărțuirea cibernetică 

Există diferite tipuri de hărțuire online, de la cyberstalking și atacuri DDoS la doxxing și hărțuire sexuală online. Cyberstalking-ul este o agresiune online prin intermediul mesajelor textuale, apelurilor telefonice sau rețelelor de social media, care restricționează în mod semnificativ exercitarea drepturilor în spațiul virtual de către alții, în special de către membrii grupurilor vulnerabile și marginalizate. Studiile au arătat că hărțuirea online vizează adesea calitățile personale sau trăsăturile fizice ale unor persoane, în special dacă acestea provin din  grupuri vulnerabile și marginalizate, cum ar fi inclusiv membrii minorităților sexuale și femeile, care se confruntă cu forme sexualizate ale unor astfel de abuzuri mult mai des decât bărbații. Un alt domeniu este așa-numitul cyberbullying , adică trimiterea de mesaje sau amenințări pline de ură, intimidante, adesea prin intermediul rețelelor sociale. 

Sfaturi pentru prevenirea/minimizarea riscurilor asociate criminalității cibernetice 

Media Defence oferă femeilor jurnaliste măsuri practice pentru a se proteja online: 

• Utilizați hashtag-urile cu atenție pe rețelele sociale, pentru a nu fi ținta unui atac coordonat de troli în legătură cu un anumit subiect; 
• Nu divulgați date despre locație în timp real pe rețelele sociale. Este sigur să indicați unde ați fost doar după ce ați părăsit scena sau ați terminat reportajul; 
• Când amenințările devin explicite, partajați-le cu redactorul, colegii sau conducerea și colaborați cu aceștia pentru a stabili proceduri care să vă asigure securitatea; 
• Creați-vă condiții pentru a face față consecințelor emoționale prin care treceți – discutați cu prietenii, colegii sau cu un profesionist care vă poate ajuta; 
• Luați în considerare raportarea unei amenințări sau a unui atac către administrația platformei prin care a fost efectuat, mai ales dacă a încălcat în mod clar termenii de prestare a serviciilor sau codul de conduită; 
• Ridicați problema dezvoltării unui protocol în organizația dvs. de media pentru a informa angajații despre încălcările de pe Internet și pentru a le combate; 
• Pentru mai multe informații, consultați resursele IWMF și TrollBusters. 

În cazul diseminării fără consimțământ a imaginilor intime, Media Defense recomandă, de asemenea, următoarele: 

• Faceți o înregistrare (și copii) a materialelor postate pe internet în scopul documentării infracțiunii. Înregistrarea trebuie să conțină data la care materialul a fost publicat, precum și informații despre cine l-a publicat și unde. Capturile de ecran sunt o modalitate bună de a face acest lucru; 
• Solicitați asistență psiho-socială și juridică; 
• Depuneți un raport la poliție. Chiar dacă distribuirea de imagini intime fără consimțământ nu este reflectată în legislația țării dvs., infracțiunea poate fi calificată în conformitate cu articolele existente în Codul penal; 
• Depuneți un raport la platforma pe care a fost postat conținutul. De asemenea, ar putea fi util să includeți o copie a raportului poliției în raportul dvs. către platformă. 

Spyware și supravegherea digitală 

Jurnaliștii sunt din ce în ce mai mult supuși supravegherii și monitorizării, inclusiv prin utilizarea de programe malware, spyware (așa cum a arătat recentul scandal Pegasus), software de recunoaștere facială și alte instrumente, cum ar fi monitorizarea rețelelor sociale. Supravegherea și monitorizarea sunt adesea folosite ca instrumente de intimidare pentru a reduce jurnaliștii la tăcere. Teama de a fi supus unui astfel de tratament sufocă libertatea de exprimare, ducând uneori la autocenzură. Acțiunile statelor și guvernelor de a restricționa instrumentele de confidențialitate, cum ar fi criptarea și anonimatul, subminează, de asemenea, capacitatea jurnaliștilor de a lucra în siguranță și liber, deoarece aceste instrumente ajută presa să ocolească cenzura, să acceseze informații și să evite supravegherea. 

Sfaturi pentru prevenirea/minimizarea riscurilor asociate supravegherii 

Protecția împotriva supravegherii 

Media Defense a rezumat 10 principii bine cunoscute ale Privacy International, care ajută la reducerea daunelor cauzate de supraveghere, inclusiv de supravegherea din partea statului. Aceste principii oferă un cadru pentru realizarea drepturilor fundamentale și, în mod ideal, sunt completate de legislația națională care limitează efectiv interceptarea comunicațiilor digitale. O sursă cuprinzătoare la această temă este raportul Article 19 „Principiile globale pentru protecția libertății de exprimare și a vieții private”. 

Sfaturi pentru securitatea digitală generală: 

Jurnaliștii care sunt susceptibili de a fi spionați trebuie să urmeze cele mai bune practici și să aplice protocoale simple de securizare a informațiilor, care protejează împotriva accesului neautorizat la comunicațiile private. 

• Fiți atenți și selectivi cu privire la informațiile pe care le publicați voluntar pe internet. Păstrați-vă cu atenție datele personale de conectare, parolele și detaliile de contact, precum și informațiile despre surse; 
• Nu vizitați site-uri web necunoscute sau nesigure – fiți deosebit de atenți la cele care nu utilizează protocolul securizat „https://” (Căutați pictograma „lacăt” în bara de adrese web a browserului); 
• Pe cât e posibil, comunicați prin canale criptate, cum ar fi Signal sau Telegram; 
• Utilizați parole puternice pe dispozitivele electronice și evitați utilizarea aceleiași parole pentru mai multe conturi. Actualizați-vă des parolele; 
• Securizați-vă dispozitivele și dezactivați serviciile de localizare ori de câte ori este posibil. 

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) recomandă următoarele măsuri suplimentare: 

• Actualizați dispozitivele, aplicațiile și browserele în mod regulat; 
• Fiți atenți la atacurile de phishing sau spoofing – în ambele cazuri, mesajele deghizate în mesaje din surse de încredere sunt trimise prin grupuri WhatsApp, prin mesaje pe rețelele sociale, prin emailuri sau SMS-uri, pentru a vă păcăli să instalați programe malware. Nu faceți clic pe linkurile din astfel de mesaje. Verificați informațiile prin intermediul motoarelor de căutare sau al expeditorilor de apeluri la numerele de telefon publicate în surse deschise; 
• Departamentele IT trebuie să îmbunătățească securitatea site-urilor web pentru a le proteja împotriva atacurilor DDoS, precum și să implementeze firewall-uri pentru aplicații web și să crească capacitatea serverului; 
• Verificați ce informații se află pe telefon, laptop și rețelele sociale. Copiați și apoi ștergeți documentele, fotografiile, videoclipurile și alte materiale care conțin informații personale despre dvs., membrii familiei și sursele dvs; 
• Chibzuiți cu atenție dacă merită să utilizați biometria, cum ar fi Touch ID sau recunoașterea facială, pentru a vă debloca telefonul mobil, deoarece acest lucru poate fi utilizat de forțele de ordine  pentru a accesa date și informații sursă fără consimțământul dvs; 
• Deconectați-vă de la conturi și ștergeți istoricul de navigare; 
• Căutați numele dvs. în diferite motoare de căutare și ștergeți toate datele care nu doriți să fie publice; 
• Urmăriți semnele activității crescute a trolilor pe paginile dvs. de socializare; 
• Discutați cu membrii familiei și prietenii despre riscurile și posibilele consecințe ale abuzului online. Atacatorii online obțin adesea informații despre jurnaliști prin intermediul profilurilor rudelor acestora și ale altor persoane din cercul lor social; 
• Utilizați o rețea privată virtuală (VPN) dacă sunteți îngrijorat că furnizorul dvs. de servicii de internet vă urmărește activitatea online, mai ales dacă efectuați o investigație confidențială. Rețineți că un serviciu VPN vă poate urmări și activitatea de navigare, deci utilizați doar servicii VPN de încredere. 

Riscul unor acuzații false sau al reținerii/arestării nejustificate 

Jurnaliștii pot fi acuzați pe nedrept de activități ilegale și chiar pot fi condamnați. După cum se menționează în Ghidul OSCE privind securitatea jurnaliștilor, astfel de tactici sunt utilizate pentru a suprima acoperirea subiectelor de interes public, în special atunci când o astfel de acoperire este în detrimentul statului, al personalităților publice sau al grupurilor organizate cu influență puternică. Unii jurnaliști au fost închiși ilegal pe baza unor acuzații arbitrare și false. Mulți alții sunt reținuți fără a fi puși sub acuzare, uneori pentru perioade lungi de timp, sau puși în arest preventiv. 

Sfaturi pentru minimizarea/prevenirea riscurilor de acuzare sau arestare nefondată 

Riscul de a fi reținut arbitrar sau condamnat pe baza unor acuzații false este în continuă schimbare, cu noi variații de pericole, noi vulnerabilități și oportunități. Adică, este necesar să se evalueze periodic riscurile, în special în cazurile în care condițiile de muncă sau situația privind securitatea se schimbă. Pentru a reduce riscul la un nivel acceptabil, Manualul de Securitate al Organizației Reporteri Fără Frontiere recomandă jurnaliștilor următoarele: 

• Reduceți factorii de vulnerabilitate. Aceasta poate fi legată de locație sau de lipsa accesului la un telefon. Vulnerabilitatea este, de asemenea, legată de lipsa rețelelor de contact sau a unui răspuns coordonat; 
• Căutați resurse suplimentare de protecție, cum ar fi securitatea sau instruirea juridică, interacțiunea în grup, accesul la telefon și transportul sigur, rețelele bune de avocați, abordarea corectă pentru a face față fricii etc. 

În plus, manualul SEEMO Safety Net sugerează următoarele: 

• Dacă sunteți sub presiune sau vă confruntați cu amenințări externe, dar nu puteți dovedi acest lucru public, răspândiți totuși vestea despre asta în cercurile jurnalistice; 
• Păstrați orice dovadă a presiunii – mesaje SMS sau de email, documente și clipuri audio sau video – într-un loc sigur și partajați-o cu persoanele în care aveți încredere;  
• În caz de presiune directă sau pericol de orice fel care poate fi dovedit, jurnalistul trebuie să informeze presa sau asociațiile de mass-media, precum și publicul; 
• Orice amenințare sau acțiune de atac fizic împotriva unui jurnalist sau a unui membru al familiei sale trebuie să fie raportată poliției și publicată; 
• Solidaritatea jurnalistică este extrem de importantă în astfel de cazuri. Fiecare amenințare gravă sau acțiune de atac fizic ar trebui să fie făcută cunoscută la nivel internațional. 

În plus, CPJ a pregătit un Set de Instrumente de Securitate Fizică și Digitală pentru jurnaliștii expuși riscului de arestare și detenție: 

Sfaturi privind securitatea digitală 

• Luați măsuri pentru a vă proteja dispozitivele și datele în cazul în care ați putea fi reținut sau arestat. Acest lucru poate reduce probabilitatea ca alții să aibă acces la informațiile despre dvs. și sursele dvs. Trebuie să știți ce date, inclusiv ce documente și fotografii sunt stocate pe dispozitivele dvs. și exact unde se află; 
• Ștergeți datele care vă pun în pericol. Rețineți că autoritățile sau bandele criminale ce au capacități tehnice extinse pot recupera chiar și conținutul șters. Ștergeți istoricul de navigare în mod regulat și deconectați-vă de la toate conturile; 
• Restricționați accesul altor persoane la conținutul conturilor dvs. de social media. Examinați în mod regulat conținutul tuturor conturilor dvs., în special pe email și pe rețelele sociale. Analizați pentru a înțelege care informații vă pot pune în pericol pe dvs. sau pe alții. 

Sfaturi privind securitatea fizică 

• Aflați care sunt drepturile dumneavoastră legale ca jurnalist în regiunea sau țara în care lucrați. Încercați să aflați: pentru ce puteți și nu puteți sa fiți arestați; detalii privind arestările anterioare ale jurnaliștilor și modul în care au fost tratați; ce agenții guvernamentale sau de aplicare a legii ar putea cel mai probabil să facă arestări în ziua de care sunteți interesat; locul în care este cel mai probabil să fiți dus în caz de arestare; care sunt opțiunile dvs. pentru a contacta un avocat. 

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați aceste Șabloane de evaluare a Riscurilor CPJ care sunt disponibile în mai multe limbi.

Dacă sunteți reținut/arestat: 

• Înainte de a vă aresta, ofițerul de poliție ar trebui să vă spună că sunteți arestat și din ce motiv. Acordați atenție locației, orei și circumstanțelor care au dus la arestare;  
• Este recomandabil să evitați fotografierea sau filmarea arestării – ar putea provoca poliția și ar putea duce la deteriorarea, confiscarea echipamentului sau la vătămare fizică; 
• Documentați cât mai multe informații despre ofițerii de poliție implicați, inclusiv numele, numerele insignelor sau unităților, departamentele și caracteristicile ușor de identificat; 
• Fiți atenți la persoanele care sunt în jur și care ar putea fi martori la arestarea dumneavoastră; 
• Dacă ați fost agresat de un ofițer al poliției, încercați să documentați rănile primite, îngrijirea medicală oferită și vizitele ulterioare la medic. Încercați să scrieți numele și descrierile vizuale ale celor implicați. 

Pentru mai multe informații, consultați Evaluarea preliminară a securității CPJ și raportul GIJN despre ce trebuie să faceți atunci când autoritățile vin la dvs. pentru a face percheziție (unele nuanțe se referă exclusiv la legislația rusă, dar majoritatea sfaturilor le vor fi utile jurnaliștilor din întreaga lume). 

Știri false și Propagandă 

Termenii „propagandă”, „dezinformare” și „știri false” se suprapun adesea ca și sens. Acestea descriu diferite modalități de publicare a informațiilor ce au consecințe dăunătoare, intenționate sau nu, de obicei, în legătură cu promovarea unei anumite poziții sau a unor puncte de vedere morale sau politice. 

Consiliul Europei identifică trei tipuri de utilizare a informațiilor din acest grup: 

• Informații eronate: informații false sau inexacte create sau diseminate din greșeală sau neintenționat; 
• Dezinformare: informații false create și diseminate în mod intenționat, cu scopul  de a influența opinia publică sau de a ascunde adevărul; 
• Informații rău intenționate: informații veridice publicate cu intenția de a provoca daune. 

Parlamentul European identifică, de asemenea, elementele comune ale știrilor false și ale propagandei: 

• Caracterul manipulator: se referă la conținutul conceput pentru a fi fals, manipulator sau înșelător (dezinformare) sau la conținutul care folosește tehnici de convingere ce nu sunt etice (propagandă); 
• Intenția: este vorba despre conținutul menit să creeze un sentiment de nesiguranță, să dezbine, să incite la animozitate sau să perturbe direct procesele democratice; 
• Interesul public: este  despre conținutul ce se referă la un subiect de interes public; 
• Diseminarea: se referă la conținutul care utilizează adesea tehnici pentru  diseminarea automată în vederea amplificării efectului comunicării.

Rețelele sociale și dezinformarea/propaganda 

Deși așa-numitele știri false (fake news) sunt un fenomen bine cunoscut, ele au căpătat recent o nouă semnificație, datorită disponibilității universale a formelor complexe de tehnologii informaționale și de comunicații, cum ar fi rețelele sociale. De exemplu, abilitatea de a publica imagini, videoclipuri sau linkuri pe Internet vă permite să distribuiți informații viral în câteva ore și, de asemenea, ridică probleme de securitate. Cu toate acestea, platformele de comunicare socială și conținutul creat pe acestea de către jurnaliști devin acum surse din ce în ce mai importante de informații cu privire la proteste. 

Sfaturi pentru prevenirea/minimizarea riscurilor asociate dezinformării și informațiilor eronate 

Pentru combaterea informațiilor eronate, PEN America recomandă următoarele acțiuni: 

• Nu presupuneți că aveți de-a face cu materiale ce au conținut legitim.  Verificați cu atenție tot conținutul din rețelele sociale. Pentru mai multe informații despre cum să faceți acest lucru, consultați Ghidul avansat GIJN sau Ghidul de buzunar al Primului Proiect pentru verificarea de materiale video; 
• Aveți grijă să verificați orice informații provenite din conturile online sau din adresele de email asociate protestelor; 
• Feriți-vă de site-urile de știri false, care sunt adesea deghizate în surse de știri legitime, în special la nivel local. Pentru ajutor, consultați PolitiFact al Poynter, Centrul de urmărire NewsGuard și Factcheck.org. 

UNESCO recomandă, de asemenea, următoarea listă de verificare: 

• Identificați autorul/reporterul, expertiza. Cine a făcut asta? Ce detalii sunt disponibile despre jurnalist, inclusiv despre expertiza lui și alte reportaje la care a lucrat?; 
• Identificați tipul de material. Ce este acesta? Căutați note speciale care vă pot  ajuta să distingeți coloanele autorului, analizele, materialele agentului de publicitate (materiale sponsorizate/„native”) de știri; 
• Acordați atenție referințelor și citărilor. În cazul materialelor de investigație și  altor materiale detaliate, este necesar să se înțeleagă cum se accesează sursele din spatele faptelor și afirmațiilor; 
• Aflați care este situația pe teren, în comunitatea locală; 
• Determinați pozițiile diferitor părți. Ce eforturi se fac în redacție pentru a dezvălui diferite puncte de vedere? 

Satira 

Utilizarea unui disclaimer în cazul unei povestiri satirice poate ajuta, dar nu va evita neapărat răspunderea, mai ales dacă disclaimerul este scris cu litere mici la sfârșitul unei povestiri satirice  altminteri credibile. 

Satira este protejată implicit de prevederile internaționale privind libertatea de exprimare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Union of Fine Arts v. Austria din 2007, a definit satira ca „… o formă de exprimare artistică și de jurnalism care, în virtutea trăsăturilor sale inerente de exagerare și denaturare a realității, vizează în mod natural provocarea și incitarea. În consecință, orice ingerință în dreptul artistului la o astfel de exprimare trebuie luată în considerare cu cea mai mare atenție. 

Cu toate acestea, satira a fost adesea supusă atacurilor legale, mai ales sub pretextul defăimării sau al legilor privind drepturile de autor. Principala diferență dintre satiră și defăimare este că satira nu este menită să facă publicul să creadă că este adevărată. Satira este caustică, critică și concepută pentru atac. 

Utilizarea unui disclaimer în cazul unei povestiri satirice poate ajuta, dar nu va evita neapărat răspunderea, mai ales dacă este scris cu litere mici la sfârșitul unei povestiri satirice altminteri  credibile. 

Sfaturi pentru prevenirea/minimizarea riscurilor legale asociate satirei 

Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei oferă următoarele sfaturi cum să evitați urmărirea penală pentru defăimare în cazul utilizării satirei: 

• Povestirea într-un ton lipsit de respect arată clar că acesta nu este un material obișnuit de știri; 
• Luați în considerare mass-media în care va fi publicat materialul. Ați mai publicat acolo satiră și parodii? 
• Luați în considerare tipul de publicație sau difuzare. Ce va fi – un articol într-o revistă sau într-un ziar tipărit, un blog, un comunicat de presă la televiziune sau radio, o revistă radio? Luați în considerare caracteristicile genului. Ce anume pregătiți – o notă critică pentru publicul larg, o coloană de autor, o pagină de știri, material pentru un site satiric sau un program radio? De asemenea, luați în considerare acoperirea geografică și publicul care va accesa materialul; 
• Un titlu non-standard va avertiza cititorul încă de la început că aceasta nu este o știre obișnuită; 
• Elementele incredibile sau scandaloase ale istoriei, experții sau grupurile cu nume ridicole sau acronime prostești și citate incredibile, ilogice sau exagerate pot semnala că materialul nu prezintă fapte reale; 
• În loc să folosiți numele unor persoane reale, luați în considerare utilizarea unor nume fictive care sunt apropiate sau sugerează persoane reale; 
• În material, ar putea merita să vă referiți la incidentul real pe care îl parodiați. Postarea unei parodii la scurt timp după un incident real, în timp ce publicul încă își amintește, îl va ajuta să înțeleagă că aceasta este o povestire ca răspuns la un eveniment real; 
• Utilizarea unui disclaimer în cazul unei povestiri satirice poate ajuta, dar nu va evita neapărat răspunderea, mai ales dacă disclaimerul este scris cu litere mici la sfârșitul unei povestiri satirice altminteri credibile. 

Probleme legate de drepturile de autor 

Dreptul de autor este o lege a proprietății intelectuale care, potrivit Oficiului pentru Drepturile de Autor din SUA, protejează „lucrările originale ale autorului, inclusiv lucrările literare, dramatice, muzicale și artistice, cum ar fi poezia, romanele, filmele, cântecele, software-ul și arhitectura”. Dreptul de autor nu protejează faptele, ideile, sistemele sau metodele de lucru, dar protejează modul în care acestea sunt exprimate. 

„Utilizarea loială” este un termen care se referă la capacitatea de a utiliza conținutul protejat prin dreptul de autor fără autorizație și fără remunerare în anumite cazuri, în special atunci când beneficiile culturale sau sociale ale utilizării depășesc costurile. Această regulă generală se aplică chiar și în cazurile în care legea nu autorizează în mod explicit utilizarea modului specific în cauză. Ca și în cazul dreptului mai familiar la libertatea de exprimare, acest drept este exercitat fără nicio notificare sau înregistrare formală. 

Sfaturi pentru a evita/minimiza riscurile de încălcare a drepturilor de autor 

Ghidul jurnalistului privind drepturile de autor și raportarea martorilor oculari în mass-media sugerează următoarele puncte-cheie pentru minimizarea riscurilor asociate cu dreptul de autor: 

• Verificați cine este autorul materialului. Deținătorul dreptului de autor este cel care a apăsat butonul pentru a publica; 
• Cereți permisiunea de a utiliza conținutul într-un limbaj clar și simplu și explicați cum și când va fi utilizat conținutul;
• Verificați legislația locală referitoare la dreptul de autor. Interpretarea utilizării loiale a dreptului de autor variază de la o țară la alta; 
• Nu folosiți materiale sau imagini fără a preciza cine este autorul. În același timp, fiți conștienți de considerentele etice și problemele juridice legate de confidențialitate –  în special, în legătură cu publicarea numelui unei persoane fără consimțământul acesteia; 
• Verificați întotdeauna acuratețea sursei și a informațiilor; 
• Evitați republicarea documentelor sau imaginilor care sunt protejate prin dreptul de autor sau care sunt deținute de alte persoane. Materialele găsite pe internet nu sunt gratuite și neprotejate de legile privind dreptul de autor – cu excepția celor create cu mulți ani în urmă sau furnizate sub o licență Creative Commons. În cazul în care considerați că aveți argumente puternice în vederea utilizării materialelor pentru comentarii, critici, satiră sau alte „utilizări loiale”, consultați cele mai bune practici sau contactați un jurist. Nu vă bazați pe exemple dubioase de „utilizare loială” sau pe așa-numita înțelepciune populară. 

Închiderea Instituțiilor Media 

Închiderea instituțiilor mass-media este o tendință globală. Regimurile autoritare adoptă din ce în ce mai mult o legislație represivă care subminează grav libertatea presei în întreaga lume. Numărul instituțiilor mass-media închise a crescut semnificativ peste tot. 

Sfaturi pentru minimizarea/prevenirea riscului de închidere 

• Respectați cu strictețe regulile de securitate digitală pentru a minimiza riscul de a cădea sub urmărirea statului; 
• Verificați legislația locală privind cenzura de stat; 
• Ascundeți materialele pe teme sensibile. Publicați-vă materialele în alte mijloace media, care sunt expuse unui risc de cenzură mai mic; 
• Dacă este posibil, activați în străinătate atunci când vă confruntați cu amenințarea unui mediu mass-media opresiv. 

Disclaimer: Informațiile din acest document nu constituie și nu trebuie să fie  considerate drept consultanță juridică. Informațiile din acest document sunt furnizate doar în scop informativ. 

Resurse suplimentare:

• Serviciile de consultanță ale GIJN: Consolidarea Capacităților pentru Mass-media de Supraveghere din întreaga lume 
• Cum să obțineți un comentariu pentru investigația dvs.: sfaturi pentru scrierea unei alerte de postare 
• Ce trebuie să faceți atunci când autoritățile vă percheziționează casa 

Editorii GIJN pentru acest ghid sunt Nikolia Apostolou și Reed Richardson.

Media Defence este singura organizație internațională pentru drepturile omului ale cărei activități se concentrează exclusiv pe protecția juridică a jurnaliștilor, a cetățenilor jurnaliști și a surselor mass-media independente din întreaga lume amenințate pentru reportajele lor. Până în prezent, Media Defense a oferit suport în peste 900 de cazuri, protejând jurnaliștii din peste 110 țări. În total, organizația a ajutat la prevenirea a peste 290 de ani de detenție pentru reprezentanții mass-media, a evitat daune de peste 646 de milioane de dolari și a instruit peste 90 de avocați. 

Jurnaliștii de investigație care au nevoie de asistență sunt bineveniți să ceară asistență contactând GIJN prin intermediul Help Desk-ului său.