Interese nedeclarate în concursul pentru postul de judecător la CtEDO
Concursul național pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea R. Moldova, care urmează a fi ales pentru un termen de 9 ani, s-a desfășurat pe fondul acuzațiilor de lipsă de integritate.
În ciuda acestora, la 28 ianuarie, Comisia a desemnat cei trei candidați care urmează să se prezinte în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde se va decide cine dintre ei va reprezenta R. Moldova la Curte.
Ziarul de Gardă a constatat că între candidați și membrii Comisiei care i-au evaluat există mai multe legături care pot genera, inclusiv, conflicte de interese. Nici un membru al Comisiei nu s-a abținut însă de la vot.
Comisia pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la CtEDO din partea R. Moldova a desemnat, la 28 ianuarie, cei trei candidați care urmează să se prezinte în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde se va decide cine dintre ei va reprezenta R. Moldova la Curte.
Diana Scobioală, directoarea Institutului Național al Justiției (INJ), Vladimir Grosu, fost ministru al Justiție și Nicolae Eșanu, fost viceministru și secretar de stat în cadrul aceluiași minister, sunt candidații care au acumulat cel mai mare punctaj în urma probei interviului.
Ziarul de Gardă a constatat însă că între candidați și membrii Comisiei care i-au evaluat există mai multe legături care pot genera, inclusiv, conflicte de interese. Nici un membru al Comisiei nu s-a abținut însă de la vot.
Legăturile candidatei Scobioală
Candidata Diana Scobioală este fiica fostei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Iulia Sârcu, și a fostului procuror, Isai Sârcu. Din 2015, Scobioală exercită funcția de directoare a INJ, fiind la al doilea mandat. În ultimii ani, în cadrul instituției conduse de Scobioală au avut ore mai mulți membri ai familiei Scobioală, inclusiv mama, tatăl și fratele ei, care activează în procuratură.
Căile candidatei Scobioală se intersectează cu mai mulți membri ai Comisiei. Tamara Chișca-Doneva, președinta interimară a CSJ și actuala membră a Comisiei de concurs, a recunoscut că în cariera sa profesională a fost colegă cu Iulia Sârcu, mama Dianei Scobioală, și că se află în relație de cumătrism cu aceasta. „Mama dumneaei mi-a botezat copilul”, a confirmat Doneva. Întrebată dacă nu crede că acest lucru ar putea influența rezultatele concursului, membra Comisiei a precizat că „fiecare membru trebuie să decidă nepărtinitor”. „Să știți că e un vot al meu din cele 18, cât de mult poate el să influențeze asupra situației?”, întreabă Doneva, punctând că „fiecare membru al Comisiei poartă răspundere pentru votul său”.
Deși ne-a asigurat că va comunica Comisiei despre relația sa cu mama candidatei, precizând că dacă vor exista cereri de recuzare, Comisia va decide dacă aceste aspecte pot influența rezultatele concursului, în cadrul probei de interviu, nu au existat abțineri, iar membra Comsiei i-a oferit Dianei Scobioală unul dintre cele mai mari punctaje.
Totodată, CV-ul Dianei Scobioală și cel al membrei comisiei Violeta Cojocaru se intersectează în 2002, la filiera francofonă a Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, unde Scobioală activează în calitate de lector, iar ulterior, de conferențiar universitar. Din 2002, timp de doi ani, Cojocaru deține funcția de vicedirectoare a acestei filiere. Cele două s-au aflat într-o relație de colegialitate la aceeași universitate, până în 2020. Între timp, activitatea celor două se mai intersectează la INJ, instituție condusă de Scobioală, unde Violeta Cojocaru a activat în calitate de formatoare. Tot aici, ambele au avut calitate de membre în cadrul colegiul de redacție al Revistei Institutului. Membra Comisiei a evaluat-o pe Scobioală cu 104 puncte, aproape de punctajul maxim.
La Universitatea de Stat, începând cu anul 1998, Diana Scobioală se găsește în relație de colegialitate cu o altă membră a Comisiei, Mariana Timotin, care până în prezent, la fel ca și Scobioală, își desfășoară activitatea didactică în cadrul instituției, iar din 2009 este prodecana facultății. Timotin a apreciat-o pe Scobioală cu 97 de puncte.
Solicitată de Ziarul de Gardă, Diana Scobioală s-a arătat convinsă că „din moment ce sunt publicate pe site-ul Ministerului Justiției interviurile noastre, cumva asta mă asigură de faptul interpretării diverse, distorsionate și subiective din partea societății, precum că rezultatul obținut ar fi fost din faptul că îi cunosc pe membrii Comisiei”.
„În ce măsură poate fi incompatibil, bine, noi toți suntem oameni, elementul subiectiv persistă. Atunci când doamna Doneva a fost inclusă în Comisie, dumneaei nu avea de unde să știe că eu voi concura, poate intuia, nici eu nu eram sigură că o să-mi depun actele până în ultimul moment. Doamna nu mi-a acordat punctaj maxim mie, dar s-ar putea, interpretări logice ar rezulta din asta, dar eu sunt mulțumită faptului că sunt publicate înregistrările, cum am răspuns, pe site-ul Ministerului Justiției, și dacă aceste înregistrări trezesc dubii, atunci, probabil, ar trebui cercetate legăturile mele cu membrii Comisiei”, a precizat Scobioală.
Legăturile candidatului Grosu
Vladimir Grosu este candidatul care, potrivit punctajului, s-a clasat pe locul doi. Grosu este conferențiar universitar și avocat. Începând cu 2006, timp de cinci ani a exercitat funcția de Agent guvernamental, perioadă în care a reprezentat poziția statului inclusiv în dosare ajunse la Curte în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. În unul dintre aceste dosare, dosarul Taraburcă, a subliniat că nu ar fi existat tortură la 7 aprilie, lucru despre care relatează, ulterior, într-un interviu acordat pentru ZdG, și preciza că ar fi procedat corect, reieșind din atribuțiile pe care le avea.
Potrivit informațiilor din CV, activitatea candidatului Grosu se intersectează cu cea a trei membri ai Comisiei. Începând cu 1997 și până în prezent, Grosu activează în cadrul departamentului Drept penal din cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat, unde este coleg de catedră cu membra comisiei, Mariana Timotin, care i-a oferit în cadrul concursului punctajul maxim, 105 puncte. La aceeași facultate, Grosu este coleg de muncă cu membra Comisiei, Violeta Cojocaru. Acesta i-a oferit 103 puncte.
Totodată, Vladimir Grosu, timp de un an, în perioada 2008-2009, pe când era reprezentantul Guvernului la CtEDO l-a avut în subordinea sa pe membrul Comisiei, Oleg Rotari, actualul Agent guvernamental, care l-a evaluat, la fel, cu 103 puncte.
Solicitat de Ziarul de Gardă, candidatul a negat că legăturile sale cu membrii Comisiei ar fi putut influența rezultatele concursului.
„Nu cred, șase ani în urmă (despre Oleg Rotari, n.r.) nu ne mai leagă nimic absolut și nu cred că a influențat. Doamna Violeta Cojocaru, cum este colegă cu mine de facultate, tot așa, este și cu ceilalți, mulți alții, colegă de facultate. La fel și Mariana Grama”, a punctat Grosu.
Legăturile candidatului Eșanu
Nicolae Eșanu este al treilea candidat propus de R. Moldova pentru funcția de judecător la CtEDO. Candidatul a fost, timp de 11 ani cumulativ, secretar de stat la Ministerul Justiției și viceministru în cadrul acestei instituții. Din 2005, Eșanu a fost reprezentant al R. Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar ulterior, membru supleant al Comisiei.
Activitatea candidatului Nicolae Eșanu și a președintelui Comisiei de concurs, Fadei Nagacevschi, se intersectează în noiembrie 2019, atunci când ambii își încep activitatea în cadrul Guvernul condus de Ion Chicu, unde Eșanu este numit consilier pe domeniul dreptului în cabinetul prim-ministrului, iar Nagacevschi devine ministru al Justiției. Eșanu a primit 99 de puncte de la Nagacevschi.
Totodată, activitatea didactică din cadrul facultății de drept a Universității de Stat a candidatului se intersectează cu cea ale altor două membre a Comisiei, Violeta Cojocaru, fosta decană a facultății, în perioada în care acesta activa în calitate de lector, și cu cea a Marianei Timotin, prodecana facultății.
Contactat de ZdG și întrebat dacă nu crede că legăturile sale cu membrii Comisiei ar fi putut influența rezultatele pe care le-a obținut în cadrul concursului, Nicolae Eșanu s-a arătat indignat și a atenționat asupra punctajelor oferite de membrii Comisiei.
„Când o să faceți legăturile astea să vă uitați și punctele care au fost date și o să constatați că eventualele aluzii pe care le faceți… Dar pot să vă spun că și domnul Groza, rău sunteți informați, că dacă o să vă uitați acolo, încă mulți mi-au fost studenți, cu mulți am lucrat. Cu Agentul guvernamental am lucrat la Ministerul Justiției, cu domnul Feldman am fost într-o delegație comună, la Strasbourg, am reprezentat Moldova. Dacă vreți să scrieți că eu am legături cu toți, așa și scrieți. Nu cred că (legăturile, n.r.) ar fi trebuit să influențeze rezultatele concursului. Au influențat sau nu, asta întrebați-i pe dânșii”, a punctat candidatul.
„În momentul în care există un conflict de interese, el trebuie anunțat”
Solicitată de ZdG să se expună asupra unor eventuale conflicte de interese din cadrul concursului, Mariana Timotin a refuzat să vorbească, precizând că „și așa situația este care este, mă scuzați”. Colega sa, Violeta Cojocaru a precizat că „în momentul în care există un conflict de interese, el trebuie anunțat, fapt care a fost anunțat astăzi doar în privința unui candidat”, referindu-se la relația de cumătrism dintre candidatul Gribincea și președintele Comisiei, Fadei Nagacevschi.
Ziarul de Gardă a constat că au existat legături și între alți membri ai Comisiei și candidații care nu au fost selectați, doar că, la procedura de vot, nimeni nu s-a abținut. Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției și președintele Comisiei a fost singurul membru care a raportat, la prima ședință a Comisiei un posibil conflict de interese, el fiind cumătru cu candidatul Vladislav Gribincea, cu care a activat anterior împreună în cadrul Asociației „Juriști pentru Drepturile Omului”. Acum însă, cei doi nu mențin relațiile apropiate. Totuși, Comisia nu a considerat acest aspect unul important și i-a permis lui Nagacevschi să-l evalueze pe Gribincea, care s-a clasat, în final, pe locul patru, la mai puțin de un punct față de al treilea candidat selectat, Nicolae Eșanu.
Contactat, în repetate rânduri, de ZdG, Nagacevschi nu a răspuns la telefon.
„Atunci, când există conflict de interese, se promovează și interesele care nu corespund interesului public”
Galina Bostan, expertă anticorupție, susține că, „din punct de vedere legal, atunci când există un conflict de interese, membrii Comisiei trebuie să se abțină” de la evaluarea candidatului cu care se află în conflict de interese.
„Noi trebuie să înțelegem că R. Moldova cuprinde o populație nu prea numeroasă. Respectiv, mediul juridic sau elita juridică a țării, este, la fel, nu prea numeroasă, deci toată lumea se cunoaște. Din punct de vedere legal, atunci când există conflict de interese, trebuie să se abțină, deci nu încape nicio îndoială, ar fi fost cazul să se abțină. Bineînțeles că, atunci, când există conflict de interese, se promovează și interesele care nu corespund interesului public. Haideți să spunem așa, pentru că interesele pot fi personale, de partid”, a explicat experta.
„Noi nu avem, conform legii, competențe de a decide cine este și cine nu este membru al Comsiei de selectare”
Concursul pentru postul de judecător la CtEDO din partea R. Moldova s-a desfășurat și pe fondul acuzațiilor de lipsă de integritate.
La 14 ianuarie, înainte ca lista nominală a Comisiei de concurs să fie publicată, președinta Maia Sandu solicita retragerea din componența Comisiei a lui Pavel Abraham, membrul desemnat de fostul șef de stat, Igor Dodon. Consiliera prezidențială pentru domeniul justiției, Olesea Stamate, afirma că Pavel Abraham, a fost retras din cauza unor dubii rezonabile cu privire la integritatea acestuia, acesta fiind o personalitate controversată în România. În ciuda acuzațiilor, dar și a solicitărilor din partea președinției, Pavel Abraham a rămas în componența Comisiei, oferind punctaje mari pentru doi dintre cei trei candidați care au fost selectați de comisie: Diana Scobioală și Nicolae Eșanu. Membrii Comisiei au argumentat că excluderea unui membru al Comisiei nu ține de competența acesteia.
„E un subiect foarte delicat. Membrii Comisiei, toți, au fost puși într-o situație jenantă, practic, cineva a încercat să ne impună să luăm decizii care nu țin de competența Comisiei. Noi nu avem, conform legii, conform hotărârii Guvernului, competențe de a decide cine este și cine nu este membru al Comsiei de selectare. Este un conflict între Președinție și Guvern în cazul de față. Aceste două instituții, doar ele, pot hotărî această problemă”, a declarat deputatul Dinu Plângău, membru al Comisiei de selectare.
În cadrul concursului național pentru postul de judecător la CtEDO au concurat 13 candidați care au fost evaluați de cei 18 membri ai Comisiei de selecție.
Lista celor trei candidați care au obținut cel mai mare punctaj, urmează a fi transmisă spre aprobare Guvernului, care, la rândul său, o va transmite pentru consultare Panelului de experți privind candidații pentru alegeri în calitate de judecători ai CtEDO. Ulterior, lista va fi remisă Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru desfășurarea interviurilor cu candidații și alegerea candidatului final la postul de judecător. R. Moldova este reprezentată acum la CtEDO de către avocatul Valeriu Grițco.
