Alternativa „pro-europeană” a unor politicieni cu ștate vechi și trecut pro-rus
„Anunțăm intenția de creare a Blocului Politic «Alternativa», care urmează să fie din trei partide, dar și echipa domnului Alexandr Stoianoglo, în frunte cu dumnealui. Am văzut și am simțit efectele precedentelor guvernări și formațiuni politice”, a declarat Ion Ceban la 31 ianuarie într-o conferință de presă în care, alături de Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, a anunțat că „își unesc forțele” pentru a pune bazele unui Bloc Politic pentru care „integrarea europeană este obiectiv major al țării”.
Ce a uitat să menționeze însă Ion Ceban e că și el a făcut parte din „fostele guvernări și formațiuni politice”, la fel ca și colegii săi din noul bloc politic, unul dintre ei fiind chiar șef de Guvern timp de un an de zile. Totodată, unii dintre liderii de partid care au anunțat „Alternativa proeuropeană” sunt, de fapt, politicieni cu un trecut pro-rus, cu ștate vechi în politica autohtonă.
La 31 ianuarie, într-o conferință de presă, Ion Ceban, președintele Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Alexandr Stoianoglo, ex-candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) la alegerile prezidențiale, Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și Mark Tkaciuk, președintele Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic (PACCC), au anunțat că „își unesc forțele” pentru a pune bazele unui Bloc Politic pentru care „integrarea europeană este obiectiv major al țării”.
„Alternativa” oamenilor care au fost la guvernare
Ceban: „Integrarea europeană nu trebuie făcută prin declarații sau bocete de ce un lucru sau altul nu s-a întâmplat. Am văzut și am simțit efectele precedentelor guvernări și formațiuni politice și în special, a actualei guvernări.”
În ultimii patru ani, într-adevăr, niciunul dintre cei patru nu a fost la conducerea țării. Toți însă, de-a lungul anilor, au fost parte a guvernărilor care au condus țara.
Ion Chicu
A fost consilier al prim-viceprim-ministrei comuniste Zinaida Greceanîi și viceministru al Finanțelor. În 2008, după instalarea Zinaidei Greceanîi în fotoliul de prim-ministră, Chicu revine alături de ea, fiindu-i consilier pe probleme economice și politică externă până în septembrie 2009, când comuniștii pierd puterea.
În 2018, Chicu revine la Ministerul Finanțelor, de această dată fiind promovat de Partidul Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Inițial, ocupă poziția de secretar general de stat, iar la sfârșitul aceluiași an, este numit ministru al Finanțelor. Pleacă din funcție în iunie 2019, dar, la scurt timp, trece în echipa de consilieri ai președintelui socialist Igor Dodon.
Tot în 2019, Ion Chicu a fost înaintat de Igor Dodon la funcția de prim-ministru și ulterior, învestit în funcție cu votul deputaților socialiști și democrați. A demisionat un an mai târziu.
Alexandr Stoianoglo
În perioada 2009-2014, Alexandr Stoianoglo a fost afiliat Partidului Democrat din Moldova, formațiune de centru-dreapta aflată în acea perioadă la guvernare. Stoianoglo a fost ales de două ori consecutiv deputat din partea PDM, în iulie 2009 și noiembrie 2010. A fost și procuror general.
Ion Ceban
În timpul guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin, Ceban a deținut mai multe funcții în cele mai importante instituții ale statului: Guvern, Președinție și Parlament. În 2011 devenea pentru prima dată deputat, fiind ales pe lista PCRM.
În 2014, devine din nou deputat, de această dată însă pe lista Partidului Socialiștilor, condus de Igor Dodon, desprins și el de la comuniști.
În 2015, Ion Ceban părăsește fotoliul de deputat pentru a merge în Consiliul Municipal Chișinău, iar în 2019 ajunge primar al municipiului Chișinău, având susținerea PSRM, care între 2019 și 2021 a fost la guvernare.
Mark Tkaciuk
În 2001, Mark Tkaciuk obține fotoliul de deputat pe listele Partidului Comuniștilor, dar în 2002 alege să fie consilier pentru politică internă al președintelui Vladimir Voronin, funcție pe care a deținut-o până în 2008.
În 2009, Tkaciuk ajunge din nou deputat pe listele comuniștilor, însă renunță la funcție în 2014, atunci când pleacă și din PCRM.
Pro-ruși în trecut, „pro-europeni” în prezent
În timpul anunțului despre formarea Blocului Politic „Alternativa”, integrarea europeană a R. Moldova a fost menționată de către Ion Ceban drept „obiectiv major al țării”.
Ion Ceban
În trecutul său politic însă, Ceban a pledat de mai multe ori împotriva apropierii țării de UE și în favoarea aderării la Uniunea Vamală.
În 2014, ex-comunistul Ceban transformat în socialist s-a numărat printre fruntașii unui protest organizat în inima Europei, la Bruxelles.
„Nu ne convine semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană”, declara atunci Ion Ceban.
Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita Uniune Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia. Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi (Uniunea Europeană, n.r.)”, se adresa Ceban în 2014 oamenilor din Găgăuzia.
În 2022, Ceban, deja declarat proeuropean, lansa Partidul MAN, iar în program nota „obiectivul prioritar al politicii externe și anume: integrarea demnă în comunitatea europeană”.
Partidul lui Ceban a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul privind aderarea R. Moldova la UE, cu opțiunea DA.
Ion Chicu
PDCM-ul condus de Chicu, deși are trecută în statut drept obiectiv „integrarea R. Moldova în UE”, a declarat boicot referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.
Decizia de a boicota a fost luată la scurt timp după ce formațiunea a semnat, alături de alte partide, Pactul pentru Europa, un acord cu privire la promovarea integrării europene a țării.
Alexandr Stoianoglo
Între 2009-2014, fiind deputat, a făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană. În 2024, fiind candidat la președinție susținut de Partidul Socialiștilor, Stoianoglo nu a participat la referendum, argumentând că a luat această decizie „nu pentru că este contra integrării europene a R. Moldova”, dar pentru că este „contra actualei guvernări”.
Mark Tkaciuk
Mark Tkaciuk, numit și ideolog al PCRM, după plecarea din partid, critica formațiunea tocmai pentru că liderii PCRM „intenţionat şi conştient au păstrat la guvernare actuala Alianţă a partidelor de dreapta”. De asemenea, spunea el, a fost dat afară din partid pentru că PCRM „nu are nevoie de adevărați comuniști”.
În 2014, imediat după ce părăsește PCRM-ul lui Voronin, Tkaciuk cere organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. „Cerem organizarea referendumului de intrare în Uniunea Vamală până la 1 noiembrie”, a spus Tkaciuk, adăugând că plecarea sa din Parlament se datorează ultimelor declarații privind inoportunitatea aderării Moldovei la structura eurasiatică.
În programul PACCC nu este menționată integrarea europeană a R. Moldova, iar despre referendumul din 20 octombrie 2024 Tkaciuk nu a vorbit public.
Relația cu Igor Dodon
Expertul Wachdog, Valeriu Pașa, spune că membrii noului bloc politic declarat pro-european nu sunt prima dată în această componență, ci că au mai fost colegi, doar că în guvernarea comunistă, promotoare a relațiilor cu Uniunea Vamală.
„Ei toți o fost cu toți. Tkaciuk, când era la guvernare cu comuniștii, Ceban lucra în subordinea lui la Președinție, pe urmă delegat la Guvern. Stoianoglo era viceprocuror general. Chicu era consilier al Zinaidei Greceanîi dacă nu greșesc, deci tot a fost o piesă în guvernarea comunistă. Deci, erau acolo toți împreună într-o formă sau alta”, a menționat Pașa.
Toți cei patru lideri ai inițiativei „Alternativa” au un reper comun în politică – Igor Dodon. Toți patru au colaborat în diferite perioade cu fostul președinte pro-rus. Acesta a fost printre primii care au salutat anunțarea acestui bloc. „Noi salutăm crearea acestui bloc, pentru că în R. Moldova a apărut o alternativă proeuropeană, pro-limba română, în afară de PAS. Sperăm foarte mult că această alternativă va avea șanse și va trece în următorul Parlament”, a menționat Igor Dodon într-o conferință de presă, fiind întrebat despre noua „Alternativă”.
Alternativa „pro-europeană”? Răspunsurile liderilor
I-am telefonat în repetate rânduri pe fiecare dintre cei patru lideri pentru a le adresa întrebări. Ion Chicu, auzind cine suntem, ne-a închis apelul. Mark Tkaciuk a spus că revine, însă nu a mai făcut-o, iar Alexandr Stoianoglo și Ion Ceban nu ne-au răspuns la apeluri.
Ulterior, pe 7 februarie, am mers la conferința de presă în cadrul căreia a fost semnat acordul de constituire a Blocului Politic pentru a discuta cu cei patru lideri.
ZdG: Domnul Ceban a spus că vedem efectele fostelor guvernări, din care ați făcut și dumneavoastră parte. Cum vă putem crede că ceea ce nu ați reușit atunci, veți reuși acum, ținând cont că ați fost chiar premier?
I. Chicu: Cheia succesului și a soluționării problemelor în societatea noastră este consolidarea eforturilor. N-o să facă singur prim-ministrul, n-o să facă singur cabinetul de miniștri, n-o să facă singură guvernarea, dacă nu va avea capacitatea de consolidare. Eu mereu am făcut apel către oameni, către forțele politice, inclusiv către opoziția de atunci să unim eforturile.
ZdG: Vreau să știu ce ați făcut atunci când ați fost deputat pentru a ne integra în UE, ce veți schimba acum ca să ajungem cât mai curând în UE și de ce atunci nu a fost posibil?
A. Stoianoglo: Eu și atunci am fost destul de activ în acțiunile întreprinse în acea perioadă. Fiind președinte al comisiei de securitate, eu am promovat în parlament proiectul de lege privind două libertăți: acordul de liber schimb și libera circulație. Și eu am fost printre cei 53 care au votat pentru acordurile respective. De aceea, și atunci, și acum, eu sunt destul de consecvent în declarațiile mele.
ZdG: Noi putem fi siguri că, în funcție de alte circumstanțe, veniți la guvernare, obținând majoritate, dumneavoastră nu veți reveni la vechiul narativ „mî za Rasia”, „Mî za tomojnîi soiuz”?
M. Tkaciuk: Ceea ce ține de așa-numitele narative despre care noi vorbim, mai bine să nu învinuim, dar să cercetăm subiectul. Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic, din momentul creării sale, se pronunță în favoarea integrării europene. În timpul celui de-al doilea congres al Partidului Acțiunii Comune — Congresul Civic, care a avut loc la un an după începerea războiului din Ucraina, ireversibilitatea alegerii europene, obiectivul său strategic a fost încă o dată confirmat la congres. Vă rog, să nu vă axați pe evenimente din trecut, ci pe evenimente curente. Dacă ar fi să analizăm toți politicienii moldoveni, nu din ultimii 15 ani, dar chiar 10, noi vom găsi mai multe contradicții, dar nu pentru asta ne-am adunat.
ZdG: Domnule Ceban, vă mulțumesc, dar nu mi-ați răspuns la întrebare. Dacă circumstanțele se vor schimba, ne puteți da asigurări că vom intra în UE și că da, noi ducem R. Moldova în UE?
I. Ceban: V-am zis că și astăzi, linia de front este și linia de frontieră. Așa, ca să fie foarte clar și simplu până la urmă, iar obiectivul este clar pentru toată lumea, din perspectiva mea. Iar pentru ca să discutăm în detalii, haideți să ne uităm și la fapte, declarați pro-europeni și declarații pro-europene asta nu înseamnă și rezultate.
