Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   USAID Moldova: proiecte de peste…

USAID Moldova: proiecte de peste un miliard de dolari implementate vs. acuzații aduse de unii politicieni care anterior lăudau sprijinul american

După ce administrația Trump a anunțat suspendarea tuturor proiectelor Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în întreaga lume, unii politicieni de la Chișinău, care atunci când erau la guvernare mulțumeau USAID pentru sprijin, au lansat acuzații legate de modul în care ar fi fost folosite fondurile agenției americane. Unii au ținut să reitereze declarațiile lui Elon Musk împotriva USAID, potrivit cărora agenția ar fi o „organizație criminală”. 

Datele publice arată însă că USAID a contribuit la dezvoltarea țării încă din 1992 cu peste un miliard de dolari – pentru educație, agricultură, viticultură, turism, industrie ușoară, IT, administrație publică, justiție, combaterea corupției, energetică, iar proiectele materializate pot fi văzute în mai multe comunități în care au fost reparate drumuri, școli și grădinițe. Doar o mică parte din resursele USAID a fost alocată presei și societății civile.

Fostul președinte Dodon, în momentul revenirii de la Moscova: „Banii USAID, folosiți în campanii politice”

Suspendarea activităților USAID de către noua conducere a SUA a generat un val de mesaje pline de acuzații din partea unor politicieni. Fostul președinte, socialistul Igor Dodon, într-o conferință organizată pe 4 februarie, făcută după o vizită la Moscova, a cerut „efectuarea unui audit de către noua administrație a SUA și investigarea procesului de capturare a justiției în Moldova de către ONG-uri străine, precum și investigarea utilizării finanțării externe pentru campaniile electorale ale Maiei Sandu și PAS în perioada 2020-2024”. El a ținut să sublinieze că USAID, „conform declarațiilor noii administrații a SUA, este o grupare criminală organizată”. Dodon s-a declarat convins că banii USAID au fost folosiți „în campaniile lor din cel puțin ultimii 4 ani”.

Igor Dodon. Foto: Facebook: Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Ce nu a spus Dodon e că în timpul mandatului său de președinte a avut câteva întâlniri cu reprezentanții USAID, în cadrul cărora a apreciat sprijinul agenției americane, după cum se arată, de exemplu, într-un comunicat din mai 2018, în care se sublinia că, „începând cu anul 1992, R. Moldova şi USAID au acumulat o experienţă importantă de colaborare şi cooperare în diverse domenii: sprijinirea businessului mic şi mijlociu, inițiative civice etc., pledând pentru dezvoltarea și extinderea dialogului existent.” În iulie 2019, Dodon evidențiarolul USAID în calitate de promotor al valorilor democratice, al dezvoltării durabile, susținător al consolidării economiei de piață, precum și implicarea activă în dezvoltarea R. Moldova și fortificarea acesteia ca actor regional”. De asemenea, Dodon menționa atunci că sunt apreciate „proiectele USAID în Moldova în domeniul mass-media, energeticii, infrastructurii, societății civile”.

Ion Chicu: „USAID finanțează criminali în țara noastră” vs. mulțumiri poporului american

Fostul prim-ministru Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a transmis două mesaje contradictorii. Luni, 3 februarie, a scris pe contul său de Facebook: „USAID finanțează criminali în țara noastră – asta-i cert.” Marți, 4 februarie, Chicu s-a răzgândit și a filmat un mesaj video în care a mulțumit poporului american pentru suportul oferit prin intermediul proiectelor finanțate de USAID. 

Ion Chicu

În perioada în care acesta era prim-ministru a fost lansat Sistemul Informațional „e-Autorizație transport”, dezvoltat cu susținerea USAID, iar Chicu exprima gratitudine Guvernului SUA pentru suportul oferit în acest proces. Un alt exemplu este lansarea Sistemului Informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova”, tot cu sprijinul USAID, când Ion Chicu aducea aprecieri USAID

Filat: „Unde sunt banii?”

Un alt fost prim-ministru al R. Moldova, Vlad Filat, a ținut să abordeze subiectul într-un mod zeflemitor, publicând o fotografie în care apare președinta Maia Sandu și Samantha Power, administratoarea USAID, la care a comentat amestecând cuvinte în română, rusă și engleză: „Unde sunt banii și cine, de fapt, sunt hoții și bandiții?”

Vlad Filat. Foto: ZdG

În septembrie 2010, pe când era prim-ministru, Vlad Filat semna împreună cu ambasadorul de atunci al SUA în R. Moldova, Asif J. Chaudhry și directorul misiunii regionale USAID în Ucraina, Belarus și Moldova, Janina Jaruzelski, Acordul de asistență pentru proiectul de sprijin al autorităților locale, în valoare de 12 milioane de dolari SUA. În noiembrie 2011, Filat a participat la evenimentul de lansare a programului BRITE în susţinerea mediului de afaceri, finanțat de USAID, unde declara că mizează pe contribuția acestui program la „impulsionarea dialogului dintre Guvern şi mediul de afaceri”. Iar în mai 2014, când nu mai era prim-ministru, în calitate de lider al Partidului Liberal Democrat, făcea o vizită în SUA, unde era anunțată și o întâlnire cu reprezentanții conducerii USAID.

Vlad Filat și Ion Chicu nu au răspuns apelurilor ZdG pentru a explica motivul afirmațiilor pe care le-au făcut cu privire la finanțarea USAID în R. Moldova. Igor Dodon avea telefonul deconectat.

Năstase: Acuzații de „tăcere strategică” vs. aprecierea generozității USAID

Andrei Năstase, fost ministru de Interne și fost lider al partidului Platforma DA, a acuzat presa și organizațiile societății civile de ceea e el a numit „tăcere strategică”, citându-l și el pe Elon Musk și afirmațiile lui precum că USAID ar fi plătit presa ca să publice propagandă.

Au existat și există teme existențiale pentru oameni și pentru țară, realități strigătoare la cer, dar presa aservită și ONG-urile „corecte” au ales să nu le vadă. Acest mecanism al tăcerii strategice este uns perfect și funcționează până când, într-o bună zi, vom afla unde au dispărut milioanele contribuabililor americani care alimentează acest sistem. (…) Noua administrație Trump ar trebui să facă un audit al finanțărilor strategice în Republica Moldova și să analizeze cum funcționează acest mecanism al tăcerii strategice, linșajului strategic și obedienței strategice. Pentru că, din păcate, ceea ce pare un simplu joc mediatic este, de fapt, un sistem bine pus la punct care determină cine are voie să existe în spațiul public și cine trebuie să fie redus la tăcere”, a scris Năstase pe Facebook.

Andrei Năstase. Foto: ZdG

Când era ministru al Afacerilor Interne, Năstase aprecia „generozitatea Guvernului SUA, manifestată prin Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), de majorare a finanțării pentru guvernarea democratică şi creşterea economică a Republicii Moldova”. La o întâlnire cu Brock Bierman, adjunctul administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia, în iulie 2019, Năstase „a menționat că asistenţa valoroasă oferită prin intermediul USAID vine să asigure dezvoltarea unor instituții funcționale în beneficiul cetățeanului și reclădirea statului de drept, contribuind substanţial la reluarea parcursului european al țării”, după cum se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Solicitat de ZdG să explice diferența dintre poziția lui din prezent față de cea din 2019, Andrei Năstase a spus doar: „Citiți atent ce am spus atunci și citiți ce am scris acum. Mai mult decât atât n-aș avea ce să vă spun”.

Ixari: „Era lista celor buni și lista neagră”

Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului capitalei, Ion Ceban, a scris într-o postare pe Facebook despre finanțarea de către USAID a organizațiilor societății civile și a celor de media. Ea a lansat acuzații, potrivit cărora, „nu toate instituțiile media beneficiau de finanțare de la USAID pentru proiecte. Era lista celor buni și lista neagră, formată tot într-un oficiu de la Chișinău, în frunte cu oameni de-ai noștri verificați, care transmiteau mai departe Guvernului SUA informația necesară și convenabilă.” 

Natalia Ixari

Solicitată de ZdG să prezinte argumente în favoarea afirmației sale, Natalia Ixari a declarat că a scris acest mesaj ca persoană fizică, și nu ca reprezentantă a primăriei: „Este poziția mea ca și cetățean, care cunosc anumite date, pe care nu neapărat le voi face publice.

Primăria municipiului Chișinău a beneficiat de finanțare pentru mai multe proiecte în capitală. La ședința serviciilor municipale din 3 februarie, reprezentanții primăriei au declarat că proiectele finanțate de USAID în Chișinău, precum reparația unor grădinițe, nu au fost suspendate. „USAID are de-a lungul anilor o pondere considerabilă în ceea ce privește realizarea proiectelor cu impact social și pe termen lung în Municipiul Chișinău”, se arăta într-un comunicat de presă al Primăriei Chișinău din februarie 2024.

Proiecte susținute și finanțate de USAID în R. Moldova

Conform datelor publicate anterior de agenția americană, cel mai voluminos program al său în R. Moldova aceasta l-a anunțat în 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina – programul Securitatea Energetică a R. Moldova, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce include construcția liniei aeriene de înaltă tensiune Gutinaș-Strășeni, între România și R. Moldova (s-a făcut deja studiu de fezabilitate, de mediu și social), procurarea unui sistem ultramodern de stocare a energiei în baterii cu o capacitate de 75 MW, alături de motoare cu ardere internă de 22 MW (s-a lansat prima etapă a licitației), întărirea capacităților Moldelectrica, asistența pentru crearea companiei de stat „Energocom” și a Ministerului Energiei. 

Foto: USAID Moldova

Pe locul doi după volumul finanțării se situează Programul Tehnologiile Viitorului, cel mai mare proiect în sectorul inovării și digitalizării din R. Moldova, în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, ingineriei, industriei ușoare, industriilor creative și digital media, pentru care USAID a anunțat o susținere de aproximativ 60 de milioane de dolari SUA. 

Pe locul trei este domeniul agriculturii, pentru care USAID a anunțat finanțări de aproximativ 50 de milioane de dolari SUA – pentru sporirea calității și siguranței produselor agricole, facilitarea accesului acestora pe piețele din Europa și Asia și crearea noilor locuri de muncă în zonele rurale. USAID a susținut și dezvoltarea industriei și patrimoniului vitivinicol, mai ales după instituirea embargourilor comerciale rusești, contribuind și la o vastă reformă structurală și tehnologică a industriei vinurilor. În 2013 a fost înființat Oficiul Național al Viei și Vinului, fiind  creat și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie” pentru promovarea vinurilor moldovenești pe piața internațională. De asemenea, USAID a contribuit la dezvoltarea sectorului de fructe și pomușoare, precum și la deschiderea recentă a unui Oficiu de horticultură. 

Foto: USAID Moldova

Una dintre prioritățile USAID a fost dezvoltarea educației. Agenția a contribuit la crearea mai multor centre de excelență, precum Tekwill, ZIPHouse, MediaCor, Artcor, Clasa Viitorului, Fablabs, Nordtech. Proiectul „Novateca” a transformat peste o mie de biblioteci în centre multifuncționale, echipate cu peste 4000 de calculatoare și 400 de tablete, asigurând astfel accesul gratuit la Internet a peste un milion de cetățeni.

Și industria turismului a fost susținută prin formarea și promovarea imaginii R. Moldova ca destinație turistică atractivă. În 2014 a fost dezvoltat și lansat Brandul de țară, având la bază simbolul „Pomul Vieții”. Totodată, au fost dezvoltați peste 3500 de kilometri de rute turistice naționale, au fost renovate și deschise 63 de pensiuni, crame și alte atracții turistice.

USAID a contribuit la procesul de lansare a brandului „DIN INIMĂ”, care consolidează și promovează zeci de branduri autohtone de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii. USAID Moldova a susținut dezvoltarea competitivă a industriei ușoare prin proiecte de asistență tehnică și financiară.

USAID a fost un donator care a sprijinit industria IT din R. Moldova încă din anul 2005. Printre realizările USAID sunt lansarea ecosistemului virtual „Moldova Innovation Technology Park”, precum și suportul pentru crearea celui mai mare parc IT din R. Moldova – Digital Park.

Foto: USAID Moldova

USAID a susținut și reformele de transparentizare a justiției și de combatere a corupției. A contribuit la dezvoltarea și implementarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, care asigură distribuirea aleatorie a cauzelor judiciare și permite producerea instantanee a rapoartelor statistice judiciare. Un alt proiect este „Instanțe Judecătorești Model”, prima etapă incluzând instanțele de la Edineț, Bălți și Ungheni, unde au fost îmbunătățite condițiile pentru cetățeni și nivelul de transparență. Etapa a doua, care era în derulare la momentul suspendării activității USAID, cuprinde alte patru judecătorii. Pentru Curtea Supremă de Justiție au fost donate echipamente ce permit transmiterea online a ședințelor. USAID este un donator ce a contribuit și la procesul de Pre-Vetting.

Un sprijin important a fost oferit și pentru dezvoltarea comunitară prin Proiectul USAID de Susținere a Autorităților Locale din Moldova, urmat de proiectul „Comunitatea mea”. Zeci de comunități au primit asistență pentru renovarea drumurilor și trotuarelor, reabilitarea grădinițelor, școlilor și centrelor comunitare, asigurarea accesului la apă și canalizare, îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor, iluminare stradală, digitalizare. Multe din aceste proiecte erau în desfășurare în momentul în care s-a anunțat suspendarea lor. 

În timpul pandemiei COVID-19, USAID a oferit asistență pentru dotarea laboratoarelor medicale, accelerarea identificării și monitorizării cazurilor de îmbolnăvire și a donat sute de mii de doze de vaccinuri. 

O mică parte din fondurile USAID a vizat proiecte pentru mass-media. Pentru domeniul media,  unul dintre cele mai importante proiecte este Media-M, implementat de Internews, care susține dezvoltarea unei prese independente și profesioniste în R. Moldova și contribuie la consolidarea abilităților jurnaliștilor în multiple domenii, unde USAID a fost cofinanțator. Din sectorul societății civile, USAID a susținut, printre altele, Asociația Promo-LEX – pentru proiecte de monitorizare a alegerilor, Centrul Contact, iar anterior – Centrul de Resurse Juridice.