Supravegherea video a domiciliului de către SIS: între securitatea statului și riscurile de abuzuri
Serviciul de Informații și Securitate ar putea obține dreptul de a supraveghea domiciliul unei persoane, de a-i instala în locuință aparate de supraveghere audio, video sau foto, de a-i intercepta comunicările și de a o urmări vizual, în afara unui dosar penal.
Trei legi elaborate chiar de SIS au fost înregistrate în Parlament în noiembrie 2022, iar în calitate de autori au semnat mai mulți deputați ai partidului de guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate, întrucât instituția nu are drept de inițiativă legislativă.
Proiectele au stârnit unele controverse, pentru că oferă SIS mai multe instrumente de ingerință în viața privată, fără să prevadă mecanisme de control eficiente, după cum au atenționat unii experți.
Trei proiecte de legi sunt supuse în această perioadă dezbaterilor publice. Ele au fost prezentate de către directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, în cadrul unor dezbateri publice organizate de Comisia Securitate națională, apărare și ordine publică la 14 decembrie 2022.
Măsuri contrainformative – fără dosar penal
Proiectul care a stârnit cele mai multe controverse se referă la activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă, care este o normă nouă în totalitate și vine să le ofere ofițerilor SIS mai multe instrumente, inclusiv de ingerință în viața privată, în cazuri ce se referă la securitatea statului și amenințările la adresa acestuia.
Dacă în prezent SIS poate efectua măsuri speciale de investigație doar în cadrul unui dosar penal, proiectul propune ca acest lucru să fie posibil și fără ca un dosar penal să fie inițiat de organul de urmărire penală.
Cu mandat judecătoresc și fără
Măsurile informative și contrainformative vor putea fie efectuate de SIS cu sau fără mandat judecătoresc, doar cu autorizarea directorului SIS sau a vicedirectorului. Alexandru Musteață a explicat că măsurile luate fără aprobarea unui judecător nu vor presupune ingerințe în viața privată sau doar o ingerință „foarte-foarte mică”.
Măsurile ce vor putea fi efectuate doar cu mandat judecătoresc sunt: cercetarea domiciliului, instalarea aparatelor de supraveghere audio, video și foto, supravegherea domiciliului cu ajutorul mijloacelor tehnice, interceptarea comunicărilor, colectarea informațiilor de la serviciile de telecomunicații, reținerea, cercetarea, predarea, ridicarea trimiterilor poștale, urmărirea vizuală cu înregistrare audio.
Totuși, aceste măsuri vor putea fi efectuate și fără mandat judecătoresc, în cazuri excepționale, ce nu permit amânarea și există riscul de pierdere a informațiilor relevante sau pun în pericol imediat securitatea statului sau a persoanelor, după cum se stipulează în proiect. Este nevoie doar de decizia motivată a directorului sau vicedirectorului SIS, iar judecătorul urmează a fi informat în termen de 24 de ore de la dispunerea măsurii. Judecătorul poate confirma legalitatea măsurii sau o poate declara ilegală, iar SIS va trebui să distrugă datele acumulate în termen de 15 zile lucrătoare.
„Judecătorul este cel care va da autorizație ofițerilor SIS să desfășoare acțiuni contrainformative. Chiar dacă circulă în spațiul informativ foarte multe falsuri că nu va fi deloc asigurat controlul judiciar, ăsta e un fals. Mandatul judecătoresc urmează a fi eliberat la demersul argumentat al conducerii Serviciului, de către un judecător special împuternicit în acest sens. (…) Orice acțiune, măsură contrainformativă care reprezintă ingerință în viața privată a unei persoane, trebuie autorizată de către un judecător”, a dat asigurări directorul SIS.
Fără mandat judecătoresc, și doar cu autorizarea directorului sau vicedirectorului SIS, instituția va putea să efectueze operațiuni precum: accesul la informația financiară sau monitorizarea tranzacțiilor financiare, identificarea abonatului sau cercetarea încăperilor, clădirilor, porțiunilor de teren, mijloacelor de transport, în cazul în care aceste acțiuni nu constituie violare de domiciliu.
Persoanele urmărite de SIS ar urma să fie informate ulterior
Durata totală de efectuare a măsurilor informative și contrainformative față de o persoană nu va putea depăși doi ani, dar, inițial, judecătorul va putea oferi autorizație pentru 90 de zile. Totodată, SIS va fi obligat să informeze persoana că asupra ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică ingerințe în viața privată, la cel târziu 5 zile după ce se clasează dosarul special instrumentat de SIS. Dar, dacă acest lucru reprezintă un pericol pentru alte activități contrainformative, SIS ar putea să nu informeze persoana, dar va trebui să ceară permisiunea judecătorului pentru a o informa ulterior, dar nu mai târziu de un an.
Proiectul prevede patru mecanisme de control: Parlamentul, prin subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SIS, Procuratura Generală, evaluarea internă în cadrul SIS și magistrații.
Proiectul de lege privind SIS și cel privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă au fost expediate pentru avizare Comisiei de la Veneția, care a anunțat că va oferi un răspuns în cadrul ședinței plenare din 10-11 martie 2023.
Expert IPRE: „S-ar putea să existe cazuri în care aceste măsuri să fie autorizate prin depășirea competențelor”
„Contextul este unul complicat, cu o mulțime de provocări la adresa securității R. Moldova și cred că există o poziție la unison în rândul societății că SIS trebuie să fie capabil să răspundă acestor amenințări și trebuie să dispună inclusiv de instrumente de ordin legal, ca să-și crească capacitatea de răspuns și să facă față acestor amenințări, consideră Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
El a indicat însă asupra unor vulnerabilități ale acestor legi. „S-ar putea să existe cazuri în care aceste măsuri să fie autorizate prin depășirea competențelor de care dispune conducerea instituției sau prin nerespectarea legislației, atât timp cât aceste măsuri pot viza persoane publice sau oameni care, la un moment dat, ar putea fi incomozi din punct de vedere politic pentru regimul de la conducerea R. Moldova. Nu mă refer neapărat la situația de astăzi, dar, în general, există riscul de potențiale abuzuri din partea conducerii SIS, lucru care s-a întâmplat în trecut. Știm că în ultimii ani SIS a răspuns repetat anumitor ordine politice venite din partea conducerii R. Moldova”, a menționat Mihai Mogîldea.
El a mai subliniat că nu există suficiente pârghii de control asupra SIS, inclusiv din partea Parlamentului, în contextul obținerii unor noi atribuții.
„Mă întreb dacă, în cazul aprobării acestor modificări la legislație, nu vom avea oare un Serviciu de Securitate și Informații împuternicit, capabil să acționeze și să reacționeze în situații de criză, dar lipsit de mecanisme autentice de control din partea Parlamentului? (…)
Aceste proiecte nu au urmat procedura clasică de legiferare, au fost transmise direct în Parlament, fără să treacă prin procedura clasică, prin Guvern. Proiectele au fost scrise de SIS și puse pe masa Parlamentului, iar acest lucru vine la pachet cu riscul ca Serviciul să-și scrie propriile reguli de activitate, iar lucrul ăsta nu este neapărat unul benefic pentru o democrație.
Trebuie să fim foarte atenți, să nu oferim Serviciului de Informații și Securitate prea multe pârghii care ar putea să afecteze statul de drept și ordinea democratică din R. Moldova, în loc să ajute la păstrarea acesteia”, a punctat expertul IPRE.
„Un monstru, o suprainstituție”
Sergiu Bozianu, președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, consideră, de asemenea, că proiectul de lege prevede împuterniciri prea mari pentru SIS de a face ingerință în viața privată.
„De ce SIS nu poate să prevadă împuterniciri mai largi doar în situații excepționale, pe perioada stării de urgență? Nu înțeleg de ce trebuie să faci o lege mai aspră și mai puternică decât orice lege din R. Moldova. Acesta e un monstru până la urmă, o supra-instituție care va putea verifica pe oricine, în orice context și niciodată nimeni să nu afle despre acest fapt”.
„Intenția SIS este să fortifice atribuțiile funcționale și să dispună de niște pârghii mult mai eficiente de combatere a spionajului, actelor de terorism și activităților ce atentează la securitatea statului. Vreau să vă spun că o astfel de intenție nu este la prima încercare. Un proiect similar a existat și în 2015-2016, așa-numitul proiect „Big Brother”, în care se prevedeau, la fel, niște pârghii extinse, chiar excesive. Cele mai importante modificări care în mod direct lezează dreptul la viața privată, inclusiv libertatea de exprimare, se refereau atunci la mandatul de securitate, noțiune preluată din România. În noile proiecte de lege, SIS l-a numit ordonanță de autorizare a unor activități informative sau contrainformative, dar, în esență, sunt aceleași măsuri speciale de investigație: filaj, interceptare, percheziții, supraveghere video.
Iar mandatul judecătoresc ar fi necesar numai în câteva cazuri. Dar și în acest cazuri există suspiciuni mai mult decât rezonabile că vor fi abuzuri. Vor putea examina aceste solicitări doar judecătorii care vor fi autorizați de SIS. Cu alte cuvinte – cei cărora acces la secretul de stat, pe care îl acordă tot SIS. Mai simplu spus – un circuit închis”, a subliniat expertul.
Avertismentul oficial
Alte două proiecte de lege vizează activitatea SIS, la general. Alexandru Musteață a explicat că primul proiect de lege, cel privind SIS, este o lege cadru nouă, elaborată ca urmare a peste 30 de modificări efectuate anterior asupra legii actuale. Proiectul, totuși, introduce o noțiune nouă: avertismentul oficial. Este o procedură prin care SIS se va putea adresa unei persoane sub formă de prescripție, prin care acesteia i se va solicită să respecte Constituția și alte legi ale R. Moldova, drepturile și libertățile fundamentale și să nu comită încălcări ale legii sau fapte ce prezintă pericol pentru securitatea națională, fiindu-i aduse la cunoștință posibilele consecințe legale.
„Noi propunem să avem acest instrument, avertismentul oficial, în care persoana este informată și i se înmânează documentul și despre aplicarea avertismentului oficial se anunță procurorul general, care acționează în consecință”, a precizat directorul SIS. Se mai propune ca SIS să aibă doi directori adjuncți, nu doar unul ca în prezent: unul responsabil de activitatea operativă, altul – de activitatea de suport operativ.
Un alt proiect de lege privind statutul ofițerului de informații și securitate prevede ca în cadrul SIS să poată fi angajate persoane care dețin nu doar cetățenia R. Moldova, dar și pe cea a unui stat membru al UE.
Președinta Maia Sandu, în discursul său din 13 februarie 2023, în care a atenționat asupra unor planuri ale Federației Ruse de destabilizare a R. Moldova, a solicitat Parlamentului să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS „instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării”.
