Reforma integrităţii: Opt luni fără verificarea averilor
De opt luni, funcţionarii din R. Moldova care-şi ascund averile duc o viaţă lipsită de griji. Cu largul concurs al autorităţilor, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora nu mai sunt verificate de nicio instituţie, toate sesizările venite la acest subiect fiind arhivate şi păstrate pentru viitorii inspectori de integritate, care există doar pe hârtie.
Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a votat în lectură finală aşa-numitul „pachet de integritate” format din trei legi: Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Legile au fost promulgate de şeful statului la 28 iulie şi au intrat în vigoare la 1 august 2016. De atunci, a dispărut Comisia Naţională de Integritate (CNI) şi a fost înfiinţată ANI, care însă nu este funcţională nici la opt luni de la intrarea în vigoare a legii. Astfel, toate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale funcţionarilor din R. Moldova rămân neverificate.
„Deputaţii intervin cu unele opinii foarte prost gândite”
Cei cinci membri ai fostei CNI în frunte cu Anatolie Donciu, care este astăzi şi preşedintele în exerciţiu al ANI, continuă să primească salarii şi să vină zilnic la serviciu, deşi rolul lor în noua structură este practic nul. Unul dintre ei afirmă că acum membrii fostei CNI doar studiază legislaţia din domeniu, iar uneori ajută la crearea noilor regulamente care să reglementeze activitatea noii instituţii ce urmează să verifice declaraţiile de avere. „Venim la lucru, mai citim documentele, regulamentele. Ieri ne-am întâlnit cu reprezentanţii Consiliului de Integritate, ne-au rugat să ne implicăm la careva instrucţiuni, regulamente. Iată cu ce ne ocupăm. Da, corect, membrii CNI nu au acum nicio autoritate. Doar Consiliul ANI are atribuţii. Eu tot mă mir că prea mult se tărăgănează totul. Lucrul ăsta, pentru ca ANI să fie funcţională, se poate de urgentat mult mai repede. Nu înţeleg de ce se procedează aşa. Văd că se fac şedinţe între autorităţi, se discută, discută, dar ce şi despre ce, nu ştiu”, punctează Leonid Morari, unul din membrii fostei CNI.
În 2014, când s-a început reformarea CNI, s-a creat un grup de lucru în care, pe lângă reprezentanţii autorităţilor, au fost cooptaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. Grupul a elaborat aşa-numitul „pachet de integritate” format din trei legi, inclusiv cea cu privire la ANI. Iniţial, acest proiect a fost avizat de experţi ai Consiliului Europei, care au recomandat ca în perioada de tranziţie a CNI, cei cinci foşti membri ai CNI să aibă rolul de inspectori de integritate în cadrul ANI, astfel ca procesul de verificare a averilor să nu fie întrerupt. În varianta finală a legii adoptată de Legislativ, acest aspect însă nu s-a regăsit. „Sunt multe momente, inclusiv acesta, care ne fac să presupunem că toate aceste acţiuni sunt intenţionate pentru ca ANI să fie într-o stare anchilozată, să nu poată activa eficient. Sunt şi alte momente. Pachetul de legi care a fost adoptat, în a doua lectură, deci pe ultima sută de metri, a suportat nişte gafe, care, în opinia noastră, au fost făcute special. Una din ele se referă la faptul că din lista persoanelor apropiate au fost excluşi soţul, soţia, copiii, ca subiect al declarării. Asta înseamnă că subiectul declarării va putea să nu declare conflictele de interese care izvorăsc din relaţiile de rudenie cu soţul, soţia sau copiii. E ridicol. Ultimele modificări au fost făcute în Parlament, acolo unde avem, de obicei, cele mai mari surprize, când deputaţii intervin cu unele opinii foarte prost gândite. Grupul de lucru şi-a încheiat activitatea în aprilie 2015. După asta, modificările au fost făcute în Guvern şi Parlament”, spune Ianina Spinei de la Transparency International Moldova, care a făcut parte din acel grup de lucru.
„Consider că este vina conducerii Comisiei, care nu a întreprins nicio măsură ca în proiectul de lege care a ajuns în Guvern să fie inclusă recomandarea experţilor europeni, care propuneau ca pe perioada reorganizării membrii CNI să exercite în continuare atribuţiile inspectorilor de integritate. Recomandarea a fost neglijată, fapt care a dus la o ruptură în efectuarea controlului”, a declarat în cadrul şedinţei Consiliului ANI de luni, 28 martie 2017, Victor Strătilă, vicepreşedintele în exerciţiu al ANI.
Şapte membri ai Consiliului de Integritate şi discuţiile care durează
După ce la 1 august a fost creată ANI, autorităţile au promis că până la începutul anului 2017 instituţia va deveni funcţională. De la promisiuni la fapte însă a fost cale lungă. Or, abia pe 30 decembrie 2016, Consiliul de Integritate al ANI, care are şi rolul, conform legii, de a organiza concursul pentru desemnarea conducerii instituţiei, s-a întâlnit într-o primă şedinţă. Până la acea dată, Consiliul doar a fost completat cu cei şapte membri: Victor Micu din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Roşioru din partea Consiliului Superior al Procurorilor, Viorel Rusu din partea Congresului Autorităţilor Locale, Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, din partea Parlamentului, Victoria Iftodi din partea Guvernului, Dumitru Ţâra, fondatorul grupului media Realitatea, şi Tatiana Paşcovschi, ofiţerul de comunicare al Asociaţiei „Promo-Lex”, propuşi din partea societăţii civile. Toţi membrii Consiliului de Integritate al ANI au fost desemnaţi pentru un mandat de 5 ani.
Potrivit legii, la care Ministerul Justiţiei (MJ) a făcut referire şi într-un comunicat de presă în luna decembrie 2016, Consiliul de Integritate a fost convocat în prima şedinţă de către preşedintele în exerciţiu al CNI, Anatolie Donciu. Totodată, legea prevede, iar MJ reitera în acel comunicat că, „în termen de două luni de la prima şedinţă, va fi organizat concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii”. Deşi de la acea şedinţă au trecut trei luni, ANI rămâne nefuncţională, iar preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei nu sunt aleşi. Ba mai mult, până acum, nici măcar nu s-a anunţat un concurs în acest sens. În ultimele trei luni, Consiliul ANI doar a invitat societatea civilă la discuţii şi dezbateri asupra regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, regulament care a fost aprobat la şedinţa din 27 februarie 2017. După aprobare, au urmat alte discuţii, aşteptându-se acum publicarea acestui regulament în Monitorul Oficial. „Acum se lucrează la versiunea în limba rusă a anunţului, iar când va fi gata, ambele anunţuri vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar la scurt timp va fi anunţat concursul”, zice Eugeniu Viţu, purtătorul de cuvânt al ANI.
„E ca la claca moldovenească, cum era mai înainte”
Viorel Rusu, membru al Consiliului de Integritate al ANI, ne asigură că se face tot posibilul ca instituţia să devină funcţională, dar admite că există mai multe probleme. „Trebuie să vă uitaţi obiectiv la lucruri. Consiliul e bazat pe voluntariat. Noi nu avem niciun suport. Noi singuri facem regulamentul, singuri examinăm. Nu e uşor. Suntem toţi diferiţi. Vă dau un exemplu. Unii membri poate au în spate ong-uri care îi ajută şi uneori se primeşte ca un conflict, că ei zic, dacă nu ţinem cont de părerea lui, zice că mai departe nu vreau să lucrez… Trebuia de la bun început de gândit acest Consiliu. Trebuia măcar un secretariat să aibă, asistenţă tehnică. Oamenii din Consiliul de Integritate sunt angajaţi în altă parte, au activităţi acolo şi ei din timpul lor trebuie să vină să lucreze, să scrie tot. Vă mai dau un exemplu. Zilele astea, regulamentul privind alegerea conducerii ANI trebuie publicat în Monitorul Oficial. Dar posibil în el să fie greşeli gramaticale, pentru că trebuie filologi, în română şi rusă, care să citească şi să corecteze. Noi la Consiliu nu avem aşa persoane. E ca la claca moldovenească, cum era mai înainte”, punctează Rusu.
CNI, actuala ANI, a fost constituită în 2012, iar preşedinte al instituţiei care urma să verifice averile demnitarilor a fost numit Anatolie Donciu. Peste doar câteva zile de la numirea sa în funcţie, însăşi „integritatea” lui Donciu a fost pusă sub semnul întrebării, după ce ZdG a scris că preşedintele CNI locuia într-un imobil de lux, evaluat la 5 milioane de lei, şi că acesta a îngrădit un teren public din preajma casei sale. În cei 4 ani de activitate, imaginea CNI a fost afectată în repetate rânduri şi de disputele interne între membrii comisiei, care, într-un final, nu a reuşit să pedepsească funcţionarii care trişau în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate.
84 de petiţii au fost arhivate
Conform raportului CNI pentru anul 2016, au parvenit şi au fost înregistrate 170 de petiţii din partea persoanelor fizice şi 91 de sesizări din partea persoanelor juridice. Totodată, în perioada 1 august 2016 – 31 decembrie 2016, perioadă în care declaraţiile funcţionarilor nu au putut fi verificate, au fost trimise pe adresa instituţiei 88 de petiţii, din care 84 au fost arhivate pentru transmiterea acestora inspectorilor de integritate. „Noii inspectori nu vor putea examina dosarele arhivate”, a declarat însă Victor Strătilă, la şedinţa Consiliului de Integritate de luni, 28 martie.
