„O mașină cu antene care interceptează”. Ce versiuni examinează procurorii în dosarul scurgerilor de date de pe conturile de Telegram ale demnitarilor și de ce durează ancheta

La nouă luni de la publicarea în spațiul public a mai multor convorbiri atribuite unor funcționari de rang înalt din R. Moldova, nu există nicio persoană învinuită sau bănuită de spargerea conturilor acelor persoane. În noiembrie 2022 a fost pornită urmărirea penală pe faptul „interceptării ilegale a unei transmisiuni de date informatice”, dar până în prezent nu există o finalitate pe acest dosar. Site-ul Moldova-Leaks a devenit inactiv după ce Dorin Recean a fost votat în funcția de prim-ministru al R. Moldova. 

La 9 noiembrie 2022, pe un portal creat cu doar o zi înainte – Moldova-Leaks.com, au fost publicate mai multe conversații private de pe rețeaua Telegram, atribuite ministrului de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco. În paralel, pe conturile publice ale președintei Maia Sandu și ale  vicepremierului de atunci, Andrei Spînu, au apărut mesaje care îndemnau urmăritorii să acceseze portalul respectiv, iar Guvernul a anunțat în aceeași zi că aceste conturi ar fi fost sparte. 

Administratorii Moldova-Leaks nu și-au dezvăluit identitatea, dar anunțau pe site că aceasta ar fi fost „cea mai mare scurgere de corespondență privată a oficialilor de rang înalt din R. Moldova” și că urmau și alte scurgeri de date, ale altor demnitari. 

Peste două zile, pe site au apărut presupuse conversații ale actualului prim-ministru, Dorin Recean, care atunci deținea funcția de consilier al președintei Maia Sandu pe domeniul apărării și securității naționale și de secretar al Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

Au urmat scurgeri din conversațiile lui Vadim Pistrinciuc, fost deputat, ale Anei Revenco, pe atunci ministră a Afacerilor Interne, Dumitru Alaiba, pe atunci deputat și Ion Munteanu, procuror  general interimar. PCCOCS a anunțat că și contul de Telegram al șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a fost spart și că pe acest fapt a fost pornită urmărirea penală. 

În presupusele conversații ale fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, acesta ar fi discutat cu unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor pe marginea susținerii candidaturii Veronicăi Dragalin în concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Inițial, fostul ministru al Justiției a declarat că toate mesajele scurse ar fi trucate, iar ulterior a spus că informațiile sunt trunchiate și rupte din context.

La nouă luni de la izbucnirea scandalului, I-am întrebat pe cei ale căror conturi au fost sparte dacă au fost audiați și dacă au aflat cum s-a întâmplat acest lucru.

Litvinenco: „Despre conținutul celor publicate nu am fost întrebat”

Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției, a declarat pentru ZdG că a fost audiat de procurori, reiterându-și convingerea că discuțiile publicate au fost trunchiate: „Am fost audiat în legătură cu acest caz. Dacă nu greșesc, s-a întâmplat în luna aprilie. Este, până la urmă, treaba procurorilor să investigheze și să spună ce s-a întâmplat, cine au fost organizatorii și dacă săvârșirea acțiunilor criminale a fost dirijată din țară sau de peste hotare. Oricum, pentru mine este clar că în spate stau grupările criminalo-oligarhice care nu erau de acord cu acțiunile întreprinse de mine ca ministru al Justiției și cu unele rezultate care erau la timpul respectiv. Despre conținutul celor publicate nu am fost întrebat. Dar e și firesc acest lucru, de vreme ce acele așa-numite convorbiri au fost trunchiate, deplasate și rupte din context, ceea ce a dus la denaturarea informației în scop de manipulare și fabricare de falsuri.” 

„O mașină cu antene care interceptează”

Vadim Pistrinciuc, fost deputat, a declarat că a fost audiat de procurori acum aproximativ o lună. „Am fost la procuratură. Mi-au explicat, în măsura în care eu pot să înțeleg, care sunt posibilitățile tehnice, cum putea să fie spart telefonul. Dar acolo sunt și lucruri inventate, adică, o parte au fost sparte informațiile, o parte a fost „desenat”. Procurorul părea foarte bine informat ce ține de aspectele tehnice pe care eu nu le știam, de exemplu, o mașină cu antene care interceptează. El m-a întrebat dacă nu am văzut astfel de mașină în apropierea mea sau vreo dubiță. Eu i-am spus că locuiesc într-un bloc obișnuit și mereu sunt multe mașini parcate în jur. El mi-a mai povestit cum tehnic se fac chestiile astea. N-am depus plângere ca să mă cheme la audieri, dar acolo am scris (plângere, n.r.) și eu că sunt parte vătămată. Ei m-au contactat mai devreme, în primăvară, dar eu nu eram în țară ”, a precizat Vadim Pistrinciuc.

Dumitru Alaiba, ministru al Economiei, susține că a depus o plângere pe faptul că i-a fost spart contul, dar că nu a mers să dea declarații la procuratură. „Mi-a scris un procuror, eu nu am reușit să reacționez la mesajul acela. Asta a fost vreo două săptămâni în urmă. Greșeala mea, cred că o să revin eu”, a declarat ministrul pentru ZdG. 

 „Doar am răspuns la întrebările procurorilor și asta e tot”

Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat că a fost audiat și a dat depoziții în acest dosar acum aproximativ o lună. El spune că nu are mai multe informații de la procurori privind modul cum ar fi putut să-i fie spart contul. „Doar am răspuns la întrebările  procurorilor și asta e tot.” Nici el nu depusese plângere înainte să fie chemat să dea depoziții. 

Viorel Cernăuțeanu, șef al Inspectoratului General al Poliției, a declarat pentru ZdG că el a fost audiat în noiembrie 2022, imediat după ce i-a fost spart contul: „Atunci, imediat, am fost audiat, când s-a întâmplat situația. Mi-a fost examinat și telefonul, toate procedurile procesuale corespunzătoare.”

Ion Munteanu, procuror general interimar, nu a răspuns apelurilor noastre și nici mesajului pe care i l-am transmis. Serviciul de presă al procuraturii ne-a informat că el se află în concediu. 

Nu am primit răspunsuri nici de la prim-ministrul Dorin Recean, căruia i-am transmis întrebările prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Daniel Vodă, nici de la Ana Revenco, fosta ministră a Afacerilor Interne. 

Urmărire penală pentru „interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice”

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a inițiat pe cazul scurgerilor de pe canalele de Telegram ale oficialilor urmărirea penală pentru „interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice”. Am întrebat instituția, prin purtătorul său de cuvânt, dacă se examinează și conținutul acelor presupuse discuții. 

„Urmărirea penală a fost pornită urmare a sesizărilor depuse de persoanele care au reclamat încălcarea drepturilor lor. Astfel, procurorii PCCOCS examinează cauza prin prisma articolului din Codul penal care prevede „interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice”, a precizat, la solicitarea ZdG, Emil Gaitur, purtătorul de cuvânt al PCCOCS.

Anterior însă, el declarase pentru Europa Liberă că Procuratura Generală a sesizat PCCOCS și „privind pretinsa atestare a implicării unor demnitari în activitatea mai multor instituții, prin amestec în adoptarea deciziilor”.

Potrivit reprezentantului PCCOCS, „urmărirea penală pe caz este în desfășurare, astfel încât sunt audiate în continuare persoane și administrate noi materiale cu rol probant. Suplimentar, vă comunic faptul că procurorii PCCOCS au făcut interpelări și în alte state, iar unele din acestea au și furnizat răspunsuri. Urmează să informăm opinia publică mai amplu, odată cu noi evoluții de natură să genereze un interes public sporit”, a precizat Emil Gaitur. 

Procurorul de caz: „Se fac acțiuni, inclusiv cu implicarea autorităților din alte țări, așteptăm răspunsuri”

Procurorul care efectuează urmărirea penală pe acest caz, Alexandru Păun, a declarat pentru ZdG că urmărirea penală durează, „fiindcă se fac acțiuni, inclusiv cu implicarea autorităților din alte țări, așteptăm răspunsuri. Au fost formulate solicitări, inclusiv comisii rogatorii și așteptăm răspunsurile. De asta, posibil că, după părerea unora, durează așa mult. E o procedură standard.”

Întrebat despre versiunea unor dubițe dotate cu antene care ar fi putut intercepta telefoanele, procurorul a spus: „Dumneavoastră sunteți foarte bine informată, dar este confidențialitatea urmăririi penale.” 

Primul procuror, de la care a fost retras cazul: „Nu cunosc motivul. Așa a decis șeful, cred că”

Inițial, urmărirea penală pe acest caz era condusă de un alt procuror. Mai exact, de Ruslan Perevoznic, fiul lui Iurie Perevoznic, fostul adjunct al procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Ulterior, cazul a fost transmis altui procuror. 

„Inițial eu, ulterior a fost retras de la mine. Nu cunosc motivul. Așa a decis șeful, cred că”, a spus procurorul pentru ZdG. El a spus că a efectuat mai multe măsuri speciale de investigație, dar nu a audiat pe nimeni în perioada când gestiona cazul. 

L-am întrebat dacă știe de ce durează atât de mult urmărirea penală. „Trebuie să fie comisii rogatorii. Noi, după ce am ridicat informații de pe IP-urile pe care le-am depistat, am stabilit că nu sunt din R. Moldova și s-au pregătit mai multe comisii rogatorii către țările din care provin IP-urile. Și așteptăm răspunsurile. De obicei, durează jumătate de an până vine un răspuns”, a explicat procurorul. El a mai spus că atunci când cazul era în gestiunea lui, se examina versiunea că s-a acționat din exteriorul R. Moldova, dar și versiunea că s-a acționat din interior. „A fost în lucru, nu cunosc dacă au reușit să o întărească sau să o combată”, a spus procurorul, cu referire la versiunea că făptașii au acționat din interiorul țării.