Momeala de 2 ha din centrul Chișinăului și cronica „reorganizării” Spitalului „Toma Ciorbă”
Timp de 128 de ani a funcționat fără pauze. Aici au fost tratați sute de mii de pacienți. Au avut loc și cazuri letale, pentru că maladiile infecțioase deseori nu au leac sigur, mai ales atunci când pacientul ajunge greu, cu mare întârziere, la spital. Timp de 128 de ani, cei care au trecut prin saloanele și boxele acestui spital, făcând eforturi să-i salveze pe pacienți afectați de maladii grele, riscând întotdeauna să preia de la ei o doză de viruși sau de bacterii, au încercat constant să respecte principiile de viață și de muncă ale celui care acum 128 de ani deschidea acest spital la Chișinău. Spitalul a fost edificat din contribuțiile financiare ale basarabenilor, după proiectul şi sub conducerea lui Toma Ciorbă, devenind în acei ani unul dintre cele mai eficiente spitale de boli infecţioase – prima instituţie medicală specializată din Basarabia.
Timp de trei decenii cât a muncit aici, Toma Ciorbă, care locuia în unul dintre sediile spitalului, a fost considerat de pacienți „medicul fără de arginți”, pentru că îi trata întotdeauna cu multă compasiune și înțelegere, cei săraci fiind scutiți și de taxe. Atunci când era nevoie, medicul Ciorbă le cumpăra pacienților săi medicamente și pachete alimentare. În memoria ilustrului medic și savant, într-un loc vizibil din zona acestui spital, găsim astăzi o piatră comemorativă de pe care cităm: „Aici a trăit și a activat, în anii 1894-1935, medicul umanist Toma Ciorbă – pionier al vaccinării obligatorii antivariolice, al seroterapiei difteriei şi fondator al primului spital de boli infecţioase din Basarabia, inaugurat în anul 1896”.
Din 1896 până prin 2007, viața acestui spital a fost una stabilă, fiind tulburată doar de epidemiile care aduceau avalanșe de pacienți. Cronica „reorganizării” Spitalului „Toma Ciorbă” prezentată în continuare demonstrează că după 2007 și până în prezent, tentativele de acaparare a terenului pe care a fost înălțat Spitalul „Toma Ciorbă” sunt reluate periodic, fiind camuflate sub pretextul modernizării sau reorganizării spitalului.
Guvernul Greceanîi a dat start „reorganizării”
La 3 octombrie 2008, pe când la guvernare era PCRM, cu Marian Lupu în fruntea Parlamentului și cu Zinaida Greceanîi la Guvern, accentul guvernării fiind pus pe privatizarea mai multor companii de stat, a fost adoptată Hotărârea nr. 1118, privind completarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului din 20 august 2007, în lista bunurilor proprietate publică pasibile privatizării fiind inclus și „Complexul de bunuri imobile, cu teren aferent – 2,0485 ha”, amplasat în Chișinău. Costul comercial, exceptând clădirile edificate pe acel teren (circa 40 la număr), se ridica atunci la 23 de milioane de euro.
După acea hotărâre, au urmat discuții despre reorganizarea spitalului, dar din cauza opoziției manifestate de colectivul acestuia, planurile guvernării au fost blocate.
În mai 2011, în perioada Guvernului Filat 2, sunt lansate discuții despre reamplasarea spitalului la o periferie a orașului.
În ianuarie 2012, pe timpul aceleiași guvernări, Ministerul Sănătăţii (MS) a decis să fie reorganizate mai multe instituţii medicale, inclusiv Spitalul „Toma Ciorbă”. Potrivit MS, mai multe subdiviziuni ale respectivei instituţii urmau să devină parte a Dispensarului Dermato-Venerologic, care, la rândul său, urma să fie reorganizat.
La 22 decembrie 2012, în temeiul Ordinului nr. 1317 al MS, s-a decis reorganizarea începând cu 25 decembrie 2012 a Spitalului de Dermatologie şi Maladii Comunicabile prin absorbţia Spitalului de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”. Sub presiunea protestelor angajaților, guvernarea a renunțat la „optimizare”.
La 15 noiembrie 2013, după mai multe intervenții, inclusiv la Curtea Constituțională, Guvernul Leancă decide modificarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 945 din 20 august 2007, excluzând astfel complexul Spitalului „Toma Ciorbă” din lista bunurilor supuse privatizării, dar zbuciumul în jurul acestei instituții medicale nu se încheie aici.
În octombrie 2016, pe timpul Guvernului Filip, s-a propus reorganizarea Institutului de Medicină Urgentă prin fuziune cu Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, interesele celor care inițiau reorganizarea fiind axate, potrivit unei expertize CNA din 20 septembrie 2016, pe aceleași terenuri din centrul Chișinăului.
Sfârșitul anului 2023 aduce un nou val de proteste cauzate de intențiile actualei guvernări de a reorganiza Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” prin fuziune cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile.
Luna decembrie 2023 a fost cuprinsă de protestele colectivului Spitalului „Toma Ciorbă”, care insista să păstreze instituția.
Pe 27 decembrie 2023, în ajun de Revelion, în pofida protestelor angajaților de la „Toma Ciorbă”, în cadrul ultimei ședințe a Guvernului din anul trecut, a fost votată reorganizarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” prin fuziunea cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile.
„Fuziunea propusă nu va soluționa în esență problemele legate de standarde, investiții capitale și infrastructură depășită”
Solicitat de ZdG, Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului, a declarat atunci că la prezentarea proiectului, ministra Sănătății și ministrul Culturii ar fi punctat că spitalul rămâne în clădirea istorică. Ambele spitale, de fapt, rămân în aceleași locații. „Fuzionarea afectează doar managementul instituției și echipa administrativă”, ne-a declarat Daniel Vodă.
„Deși în proiectul actului normativ se invocă drept argumente esențiale lipsa condițiilor adecvate la Spitalul «Toma Ciorbă», de fapt, aceste condiții lipsesc și la instituția medicală din orașul Codru, fapt ce demonstrează cu certitudine că fuziunea propusă nu va soluționa în esență problemele legate de standarde, investiții capitale și infrastructură depășită”, susțin angajații Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” si ai Catedrelor de boli infecțioase ale USMF „Nicolae Testemițanu” într-o sesizare adresată Parlamentului R. Moldova, precizând că scopul acestei fuziuni este de a închide Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și a-l transfera în spațiile din orașul Codru ale Spitalului Dermatologic și de Maladii Comunicabile, transfer inadmisibil din punctul de vedere al angajaților de la „Toma Ciorbă”.
La solicitarea ZdG, Ministerul Sănătății a confirmat că fuzionarea Spitalului „Toma Ciorbă” cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile „deocamdată include doar un management comun, mai eficient, cu identificarea resurselor necesare pentru renovări, restructurări. Clădirile dislocate pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt reprezintă obiecte de patrimoniu național imobil, cu valoare culturală, istorică, arhitecturală și orice intervenție de reparație sau restructurare ține de competența și responsabilitatea Ministerului Culturii (MC) și a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), astfel, toate clădirile de pe acest teren se află sub protecția statului.”
Din răspunsul MS cităm că „anume utilizarea actuală a acestora și intervențiile de reparație fără permisiunea MC duc la distrugerea acestui patrimoniu, dar nu fuzionarea spitalelor.” „Discuțiile referitoare la terenul Spitalului «Toma Ciorbă» sunt doar niște speculații politice ieftine, menite să dezinformeze. Ministerul Sănătății va asigura păstrarea numelui ilustrului medic Toma Ciorbă și conservarea spitalului în forma în care a fost construit în 1896, iar acolo unde deja e distrus sau unde sunt instalate geamuri și uși din plastic, va fi restaurat aspectul inițial, conform schițelor și documentelor istorice. Procesul de restaurare va fi unul de durată, luând în considerare valoarea patrimoniului”, explică MS.
Complexul de clădiri al Spitalului de Boli Infecțioase fondat de medicul Toma Ciorbă este un monument istoric și de arhitectură de însemnătate națională, care ocupă un cartier întins pe o suprafață de 2,0485 ha.
Și Anetta Dabija, președinta AO „Salvați Chișinăul”, de curând, consilieră municipală în Chișinău, susține că „nu se va întâmpla nimic, întrucât statutul de monument al acestor edificii le asigură protecția. Sigur, având în vedere tot ce s-a întâmplat cu centrul istoric și câte situații ilegale au avut loc în oraș, situații direct legate de monumente și de terenurile acestora, avem tot dreptul să fim sceptici. Totuși, MC, în ultima vreme, nu mai avizează ilegalități în centrul istoric. Oricum, mi-aș dori să știu ce se va întâmpla cu clădirile spitalului, pentru că dacă rămân neutilizate și nu e niciun plan legat de restaurarea și menținerea acestora, va fi complicat, asta însemnând că vom avea încă un monument istoric neutilizat care ar risca să se ruineze.”
În loc de Post Scriptum
Am discutat repetat cu reprezentanții administrației instituției medicale. Un argument în plus, adus de aceștia, este următorul: timp de doi ani, din 1894 până în 1896, ilustrul medic Toma Ciorbă a reușit să edifice un spital unic pentru acele timpuri. În prezent, în R. Moldova, nimeni nu pune la îndoială că această instituție, având vârsta de 128 de ani de la fondare, are nevoie de renovare și de modernizare. Din 2008, când a început lupta pentru privatizarea terenului pe care, în centrul Chișinăului, este amplasat Spitalul construit de Toma Ciorbă, au trecut 16 ani în care, de la o guvernare la alta, avea loc hărțuirea și destabilizarea activității acestei importante instituții medicale. În cei 16 ani de tentative de „reorganizare” a instituției, aceasta ar fi putut fi renovată de cel puțin 8 ori, dacă s-ar fi muncit în ritmul în care în secolul XIX Toma Ciorbă a construit spitalul în doar doi ani.
