Frauda bancară: dosarul inculpaților V(I)P
Dorin Drăguțanu, ex-guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei; Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, foști viceguvernatori ai instituției; Ion Ropot și Viorel Bîrcă, fostul administrator special al Băncii de Economii și fostul președinte interimar al acesteia; Dumitru Țugulschi, fostul președinte al Unibank; Natalia Rahuba, fosta președintă interimară a Băncii Sociale, iar mai nou, și Vladimir Plahotniuc, au ajuns să fie cercetați toți în aceeași cauză penală.
După ce la prima cauză penală din dosarul „Frauda bancară” ajunsă în judecată au fost conexate altele trei, la începutul anului 2024, și cauza penală în privința lui Vladimir Plahotniuc a fost alipită. Decizia de conexare a stârnit mai multe reacții și discuții, inclusiv la nivel de Guvern, care s-au soldat cu o cerere de recuzare parvenită de la unul dintre judecătorii pe acest caz, dar și la o altă cerere prin care s-a cerut recuzarea procurorului ce reprezintă statul în acest proces.
Comasarea dosarelor ar tergiversa examinarea lor, susțin procurorii. Avocații învinuiților cred însă că această decizie ar asigura „echitatea procedurii”.
Dosarul lui Plahotniuc, conexat la o cauză penală în care sunt cercetați alți șapte învinuiți
La mijlocul lunii iulie 2023, după ce magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana au admis demersul Procuraturii Anticorupție privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului, cauza penală de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară” a ajuns pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
La cinci luni de la trimiterea în judecată a dosarului, avocatul său, Lucian Rogac, a depus o solicitare de conexare a cauzei cu dosarul penal în care sunt cercetați foștii șefi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM): ex-guvernatorul Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, dar și alți bancheri: fostul administrator special al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot; fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă; fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba.
Potrivit lui Rogac, prima solicitare pe care a înaintat-o atunci când dosarul a ajuns la etapa de cereri și demersuri a fost cea privind conexarea, tocmai pentru că „aceste două cauze au elemente conexe între ele și fac parte din același dosar, numit generic «Frauda bancară».”
Chiar dacă acuzatorii de stat s-au opus, motivând că decizia ar putea tergiversa procesul, solicitarea lui Rogac a fost acceptată o lună mai târziu, în cadrul ședinței de judecată din 12 decembrie 2023, de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani care examinau la acel moment cauza penală pe numele lui Plahotniuc.
Decizia finală însă a fost adoptată o lună mai târziu, în cadrul ședinței din 22 ianuarie 2024, de către judecătorii Angela Catană, Ludmila Beșliu și Alexandru Negru, care examinează cauza penală în care sunt vizați foștii șefi ai BNM și alți bancheri.
Un dosar cu doi învinuiți a ajuns să aibă opt
Cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă, Viorel Bîrcă și Ion Ropot, este prima din dosarul numit generic „Frauda bancară” care a ajuns pe masa magistraților la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La mijlocul lunii aprilie 2021, pe această cauză a fost organizată prima ședință de judecată, bancherilor fiindu-le incriminate escrocheria și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Bîrcă și Ropot, potrivit procurorilor, au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”, facilitând astfel furtul miliardului.
La scurt timp, în mai 2021, la cererea procurorilor, la dosar a fost alipită o altă cauză penală în care erau vizați, pe lângă Viorel Bîrcă și Ion Ropot, fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba. Și în această cauză penală, cei vizați sunt învinuiți de escrocherie.
La solicitarea acuzatorilor de stat, aproape doi ani mai târziu, la 16 martie 2023, la această cauză a fost conexată și cea în care erau vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți în același dosar, „Frauda bancară”, pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Cauza penală în privința foștilor șefi ai BNM a fost expediată în instanță separat, la 22 septembrie 2022, cei doi fiind acuzați de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari.
În vara anului 2023, și cauza penală în privința ex-viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată la cauza în care sunt vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă. Inițiativa, și de această dată, a aparținut procurorilor.
La începutul anului 2024, la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă a fost alipită și cauza în care este vizat Plahotniuc. De această dată însă, la inițiativa avocatului inculpatului, care a fost criticată de către procurori. Totodată, în ședința din 22 ianuarie a fost discutată atragerea în proces în calitate de părți civilmente responsabile a BNM, Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank.
Întrebată cum comentează faptul că anterior procurorii au solicitat conexarea a trei cauze penale la cauza în care erau vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă, iar acum chiar ei sunt nemulțumiți de o decizie similară, procurora Mariana Leahu spune că a contestat încheierea, întrucât cauza penală pe numele lui Vladimir Plahotniuc nu s-ar referi la aceleași elemente de infracțiune.
„Am fost împotriva acestei hotărâri din două motive: lipsesc elementele conexe, iar această decizie poate duce la tergiversarea procesului, întrucât dosarul lui Plahotniuc, spre deosebire de celelalte care au fost conexate anterior la cauza penală dată, este mai voluminos”, a punctat procurora pentru Ziarul de Gardă.
Decizia de conexare a cauzei penale în privința lui Plahotniuc, motiv pentru trei cereri de recuzare
La scurt timp după încheierea instanței privind alipirea cauzei penale în privința lui Plahotniuc la dosarul în care sunt vizați și alți inculpați în dosarul „Frauda bancară”, premierul Dorin Recean a venit cu acuzații în adresa a doi dintre cei trei magistrați care examinează cauza.
„Angela Catană, care a dispus că BNM este civilmente responsabilă în dosarul «Frauda Bancară», acolo unde procurorii învinuiesc factorii de decizie din BNM care au admis și au contribuit la furt. Este complet inacceptabil. Și judecătoarea Ludmila Beșliu, care a decis că dosarul inculpatului Plahotniuc trebuie să fie comasat la un dosar mai mare. Știți cum era anterior? Hai să dăm tot la colhoz, că acolo se fură și nimeni nu-i responsabil”, a declarat acesta în cadrul unei ședințe de Guvern.
Și Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a precizat că „astfel se încearcă tergiversarea dosarului”.
Declarațiile lui Recean au fost urmate de mai multe critici în adresa celui de-al treilea magistrat care examinează dosarul, Alexandru Negru, potrivit cărora acesta ar fi promotor al intereselor partidului de guvernământ. Drept urmare, Negru a depus cerere de recuzare, care însă nu a fost acceptată.
În cadrul ședinței din 14 februarie, avocatul lui Viorel Bîrcă, Vasile Nicoară, a înaintat și el două cereri de recuzare. Una dintre cereri o vizează pe magistrata Ludmila Beșliu, care, potrivit lui, se află în incompatibilitate, întrucât „judecătoarea Beșliu s-a antepronunțat că Bîrcă este parte a grupului criminal organizat pe 29 ianuarie, atunci când acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare, de aceea, ea nu mai poate participa la examinarea unei alte cauze penale în care este vizat Viorel Bîrcă.”
În cea de-a doua cerere este vizată procurora Leahu, care, potrivit lui Nicoară, „a generat situația de conflict între puterea executivă și cea judecătorească”.
„Prestația doamnei procuror a generat o situație de conflict între puterea executivă și cea judecătorească. Drept confirmare a acestui fapt, servește cererea de abținere depusă de un judecător. Doamna procuror a fost în instanță, nu doamna Drăgălin sau domnul prim-ministru, care au criticat decizia, a fost numai doamna Leahu, care a ales cum și cui să raporteze”, a menționat avocatul lui Bîrcă.
În replică, procurora Leahu a precizat că nu a raportat nimic nimănui și că nu i-a fost cerut niciun raport.
Avocat: „Conexarea cauzei penale se impunea în scopul aflării adevărului și considerăm justă această hotărâre”
Ion Sturzu, fostul viceguvernator al BNM, spune că „pe mine mă interesează ca procesul să meargă cât mai repede, să fie cât mai transparent și cât mai legal. Nu pot să spun dacă e bine că au alipit cauza lui Plahotniuc la cauza în care sunt cercetat eu.”
Vasile Nicoară, avocatul lui Viorel Bîrcă, justifică decizia de alipire a cauzei în care este vizat Plahotniuc și spune că hotărârea este justă și se impune în scopul aflării adevărului.
„Clientul meu, ca și alți inculpați în această cauza penală, este acuzat că a acționat în interesul unei organizații criminale creată de Plahotniuc. Pentru a putea combate aceste acuzații, este necesar să avem acces și la dosarul în care este vizat Plahotniuc, pentru a putea contesta aceste învinuiri. Conexarea cauzei penale se impunea în scopul aflării adevărului și considerăm justă această hotărâre”, crede avocatul lui Viorel Bîrcă.
Întrebat dacă decizia nu este în defavoarea clientului său, întrucât ar putea urma o tergiversare a procesului, Nicoară spune că „nu putem da prioritate principiului celerității, care presupune examinarea cauzei într-un timp scurt și să uităm de principiul care asigură echitatea procedurii.”
Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc care a înaintat cererea de conexare, spune că aceasta ar fi trebuit să parvină din partea procurorilor.
„În alte cazuri, procuratura venea cu demersul de conexare, dar aici, bănuiesc eu, procuratura intenționat nu a solicitat conexarea, pentru a face din examinarea cauzei date un show mediatic, să arate public că se face ceva, să facă presiuni asupra judecătorilor. Nu văd tergiversare în cazul dat sau alte elemente pe care le inventează alții”, a punctat Rogac.
Avocatul lui Plahotniuc a precizat pentru ZdG că fostul lider al Partidului Democrat pledează în continuare nevinovat, însă nu ne-a putut spune când urmează să-l vedem pe Plahotniuc în sala de judecată.
„Trebuie să-i adresați întrebarea dumnealui, n-am discutat la acest capitol și nu pot intui ce vrea el și ce nu vrea”, ne-a spus Rogac.
