Dosarul licitaţiilor trucate în medicină: un an şi jumătate de „şedinţe preliminare”
După un an şi jumătate de la trimiterea în judecată, dosarul licitaţiilor în medicină se află în continuare la etapa şedinţelor preliminare (!). Ultima şedinţă de judecată din dosar s-a desfăşurat în sala festivă a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, pe motiv că instanţa de judecată nu dispune de o altă sală suficient de spaţioasă pentru cei aproximativ 50 de participanţi la proces. Şedinţa a fost întreruptă după mai puţin de zece minute, când unul din avocaţi a depus o nouă cerere spre examinare către instanţa de judecată.
La 15 mai, curent, a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul licitaţiilor trucate în medicină, a treia de la începutul acestui an. Cauza penală a fost intentată de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie în aprilie 2015, când 16 persoane, inclusiv Andrei Usatîi, fostul ministru al Sănătăţii, au fost reţinute pentru 72 de ore, iar alte şase persoane au fost audiate în stare de libertate. Pe parcursul urmăririi penale numărul inculpaţilor a ajuns la 30.
Şedinţa de judecată a durat mai puţin de zece minute
La începutul şedinţei, judecătorul Victor Boico s-a adresat avocaţilor cu întrebarea dacă sunt sau nu completări la cererile prezentate anterior, pe marginea cărora urmează să se pronunţe procurorul. Vitalie Nagacevschi, avocatul lui Tudor Ceaicovschi, a prezentat instanţei de judecată o cerere prin care solicită anularea rechizitoriului, precum şi încetarea procesului penal. Şedinţa s-a încheiat după apr. 8 minute, timp în care avocatul a dat citire cererii, procurorul solicitând termen pentru examinarea acesteia. De fapt, deşi a trecut un an şi jumătate de când acest dosar a fost trimis în judecată, examinarea propriu-zisă a probelor încă nu a început, pe dosar având loc doar „şedinţe preliminare”, în cadrul cărora sunt examinate cererile şi demersurile depuse de avocaţi.
Solicitat de ZdG, Dorin Compan, procurorul care instrumentează dosarul, a declarat că termenele de examinare a acestei cauze s-au extins din cauza volumului mare de lucru şi a numărului mare de persoane implicate în dosar. „În acest dosar penal figurează 30 de inculpaţi şi nu mai puţini avocaţi. Sunt persoane care au şi câte doi, şi câte trei avocaţi. Fiecare avocat înaintează la fiecare şedinţă câte o cerere care se examinează şi urmează a fi soluţionată de către instanţa de judecată în mod corespunzător. De aceea nu putem să spunem că se tergiversează, dar judecata nu poate fi constrânsă să fixeze un termen-limită de examinare, pentru că ar încălca drepturile participanţilor la proces, inclusiv dreptul la acces la justiţie şi alte drepturi constituţionale, garantate nu doar de Constituţie, dar şi de actele internaţionale”, a declarat procurorul anticorupţie.
Mai mulţi avocaţi, prezenţi la şedinţa de judecată, susţin acelaşi lucru, că dosarul se află la etapa preliminară, în cadrul şedinţelor sunt prezentate cererile înaintate de avocaţi, ce urmează să fie examinate.
Soarta funcţionarilor vizaţi în dosar
Pe dosarul dat, în aprilie 2015, mai mulţi funcţionari de rang înalt din sistemul sănătăţii au fost reţinuţi de ofiţerii şi procurorii anticorupţie. Printre ei se numărau fostul ministru al sănătăţii Andrei Usatîi, directorul Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, angajaţi ai Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, printre care directorul de atunci, Alexandru Coman, şi vicedirectorul Alexandru Spânu, şeful Institutului de Cardiologie, Vitalie Moscalu, şi cel al Institutului Oncologic, Victor Cernat.
După doi ani de la momentul arestării acestora, până când se va face claritate în dosarul licitaţiilor trucate, unii funcţionari activează în continuare la posturile vechi de muncă. Directorul Institutului de Cardiologie, Vitalie Moscalu, şi-a păstrat funcţia, la fel cum s-a întâmplat şi cu şeful Centrului Republican de Diagnostică Medicală, Andrei Testemiţanu.
Ghenadie Grib deţine în continuare funcţia de director adjunct la Agenţia de Achiziţii Publice. Şeful din acea perioadă al Institutului Oncologic, Victor Cernat, a abandonat fotoliul de director în martie 2016, motivându-şi plecarea „prin muncă istovitoare şi cedarea locului celor mai tineri”. În prezent, acesta activează în calitate de medic criochirurg în cadrul instituţiei.
Fostul şef al Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, este în prezent şeful Catedrei „Urgenţe medicale”, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF). Tot la USMF activează şi fostul ministru al sănătăţii, Andrei Usatîi, în calitate de conferenţiar universitar la Catedra „Medicină socială şi management sanitar”. Liviu Vovc, fostul prim-vicedirector al Spitalului de Urgenţă, ocupă acum funcţia de şef al Departamentului managementul calităţii şi servicii medicale în cadrul instituţiei pe care anterior a condus-o.
Firmele lui Tudor Ceaicovschi participă în continuare la licitaţii
Dosarul licitaţiilor în medicină a pornit de la SRL-urile lui Tudor Ceaicovschi, director şi cofondator al companiei „Global Biomarketing Group Moldova” (GBG-MLD), reprezentantul celui mai mare importator de dispozitive medicale din ţară. Prin intermediul firmelor pe care le deţine, acesta a semnat, în decursul mai multor ani, sute de contracte de achiziţii cu instituţiile medicale din ţară. Omul de afaceri este vizat în dosar pentru corupere activă, instigarea persoanelor cu funcție de demnitate publică și persoanelor publice la depășirea drepturilor și atribuțiilor de serviciu.
De la începutul anului 2017, trei dintre companiile reprezentate de Tudor Ceaicovschi continuă să câştige licitaţii publice, semnând contracte în valoare de 74,1 milioane de lei. Vitalie Nagacevschi, avocatul lui Ceaicovschi, susţine că, atât timp cât clientul său nu este condamnat, el este considerat nevinovat, conform principiului prezumţiei nevinovăţiei. „La răspundere penală nu sunt trase companiile „Intermed” sau „GBG”, este tras la răspundere penală Tudor Ceaicovschi, persoană fizică. Atâta timp cât companiile nu sunt în niciun fel sancţionate, nu cred că există vreo problemă dacă acestea participă la tendere, şi în cazul în care dau oferte mai competitive decât ceilalţi participanţi la tender, este raţional ca aceste întreprinderi să câştige”, declară Vitalie Nagacevschi.
