De ce Ministerul Justiţiei îngrădeşte accesul la informaţii
Portalul instanţelor de judecată din R. Moldova afişează, de câteva săptămâni, o nouă interfaţă, iar cei care îl accesează nu mai pot căuta, după numele şi prenumele inculpaţilor, hotărârile de judecată în care aceştia figurează, ci doar după numărul electronic al unui dosar. Acest fapt practic îngrădeşte accesul jurnaliştilor, dar şi tuturor cetăţenilor care doresc să afle detalii despre procesele şi hotărârile judecătoreşti în care figurează inclusiv funcţionari judecaţi, dar şi alte persoane care au ajuns în faţa instanţei, fiind judecate într-un proces public. Decizia Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti din subordinea Ministerului Justiţiei a stârnit un val de critici din partea persoanelor care vin în contact cu justiţia.
ZdG a reclamat acum o săptămână pe pagina electronică www.zdg.md faptul că portalul instanţelor de judecată nu mai permite căutarea unui dosar după numele persoanelor care figurează în el. A doua zi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a autosesizat şi a venit cu o reacţie. A fost însă un punct de vedere sec, pentru că instituţia afirma doar că „responsabil de administrarea paginilor web ale instanţelor de judecată din R. Moldova este Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei (AAIJ)”. Entitatea este subordonată Ministerului Justiţiei (MJ), care vineri, 3 februarie, a venit cu un comunicat de presă la subiect.
MJ: „Cetăţenii adresează obiecţii privind încălcarea drepturilor legale”
În comunicat se menţiona faptul că „în ultima perioadă tot mai mulţi cetăţeni adresează obiecţii privind încălcarea drepturilor legale prin publicarea numelor acestora pe portalul instanţelor de judecată”. MJ susţine că „cetăţenii invocă prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, care, în opinia acestora, le sunt încălcate atunci când numele lor sunt publicate, în calitate de justiţiabili, în documentele publicate pe portalul instanţelor de judecată”. Astfel, instituţia anunţa că „portalul instanţelor naţionale de judecată www.instante.justice.md conţine compartimentul „hotărârile instanţei” unde vor putea fi publicate hotărîrile judecătoreşti ale instanţelor naţionale. La necesitate, căutarea acestora va putea fi realizată în dependenţă de numărul dosarului atribuit în instanţă şi procedura de examinare. Compartimentul nu permite căutarea în dependenţă de numele şi prenumele părţilor în proces, în scopul asigurării protecţiei datelor cu caracter personal”. Ministerul preciza că „odată cu lansarea finală a noului portal, la compartimentul „transparenţă” va fi disponibilă o rubrică nouă, unde vor putea fi accesate hotărâri judecătoreşti privind condamnarea reprezentanţilor sectorului justiţiei pentru acte de corupţie – acţiune ce derivă din Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei”.
Comunicatul Ministerului, postat în numele AAIJ, a nemulţumit nu doar jurnaliştii, care ajung în imposibilitatea de a căuta şi a scrie despre dosarele care se află pe rol în instanţele de judecată, ci şi avocaţii. Într-o scrisoare publică semnată de Nina Lozan, preşedinta Uniunii Avocaţilor, adresată lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, se spune că „argumentele AAIJ precum că accesarea hotărârilor judecătoreşti după numele şi prenumele inculpatului ar constitui date cu caracter personal, nu sunt valabile, deoarece mai multe ţări respectă această practică, iar pe tabla de anunţuri informative din cadrul fiecărei instanţe numele şi prenumele persoanelor implicate într-un proces de judecată sunt publice. „Acest fapt îngrădeşte accesul avocaţilor la căutarea dosarelor clienţilor lor. Avocaţii pierd timp preţios pentru alte activităţi în folosul persoanelor pe care le apără sau le reprezintă în instanţă şi sunt puşi în situaţia de a fixa şi a reţine în memorie cauze civile, penale sau administrative doar după numărul electronic al dosarului”, se arată în demersul Uniunii, care cere revenirea la varianta anterioară a portalului. „Încă nu am primit un răspuns. Dar, un lucru care doar complică situaţia nu poate fi privit pozitiv de către avocaţi. Şi nu doar de avocaţi, ci şi de părţile pe dosar, de jurnalişti, de toată lumea care are nevoie de o informaţie. Cum se explică faptul că informaţia despre numele părţilor din dosar se află pe ecranul din fiecare instanţă de judecată?”, se întreabă Nina Lozan.
AAIJ: „Sunau şi întrebau de ce toată lumea trebuie să aibă acces la dosarul lui”
Nicolae Eşanu, viceministrul Justiţiei, ne-a declarat că nu are vreo părere la subiect, precizând că, în cadrul MJ, nu el este responsabil de acest segment. Am discutat cu Valentina Grigoriş, directoarea interimară a AAIJ. Ea ne-a spus că joi, 9 februarie, urmează să aibă loc o întâlnire cu membrii CSM, reprezentanţii MJ, dar şi cu oficiali din cadrul Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Aşa cum în comunicatul MJ se preciza că „în ultima perioadă tot mai mulţi cetăţeni adresează obiecţii privind încălcarea drepturilor legale prin publicarea numelor acestora pe portalul instanţelor de judecată”, am solicitat de la Grigoriş să ne ofere numărul şi lista persoanelor care s-ar fi plâns. „Nu pot să vă spun acum niciun număr, pentru că, de obicei, sunt apeluri telefonice. În unele perioade puteau fi şi apeluri zilnice. Oamenii veneau atât cu solicitarea de a fi publicate, având pretenţii că hotărârile lor nu sunt făcute publice, dar unii sunau şi ne întrebau de ce toată lumea trebuie să aibă acces la dosarul lui, ce ţine de drepturile sale familiale”, ne-a răspuns Grigoriş.
Tatiana Puiu, expertă în legislaţia mass-media, aminteşte că, anterior, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) s-a pronunțat în privinţa afişării informaţiilor care pot fi publicate într-o hotărâre de judecată. „Consider că este o decizie arbitrară şi o încălcare gravă a dreptului de a avea acces la orice informaţie de interes public. Se pare că persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul MJ au omis, fie din rea-voinţă, fie din necunoaştere, să respecte principiul publicităţii proceselor judiciare, dar şi a dosarelor examinate de instanţele de judecată. Transparenţa actului de justiţie şi publicitatea şedinţelor de judecată include atât dreptul publicului de a fi prezent în sala de judecată, cât şi dreptul de a afla informaţiile în legătură cu dosarele instanţei de pe pagina web. Chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanților, data naşterii sau locul de trai în hotărârile sale. Mai mult, disputa privind publicarea hotărârilor judecătoreşti personalizate pe paginile instanţelor de judecată a fost soluţionată definitiv încă în anul 2014 de către CSJ, care a statuat într-o cauză împotriva Centrului Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal că interesul general de a avea o justiţie publică şi transparentă înclină balanţa în defavoarea intereselor individuale ale persoanelor ale căror nume apar publicate în hotărârile judecătoreşti”, precizează Puiu.
Preşedintele CSJ critică modificările propuse de MJ şi AAIJ
Asociaţia Promo-LEX a analizat comunicatul MJ şi a ajuns la concluzia că instituţia, împreună cu AAIJ, „interpretează extensiv prevederile Legii nr. 133 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, iar referinţele făcute la situaţia că publicarea numelui şi prenumelui ar încălca drepturile persoanelor implicate în procesul de efectuare a Justiţiei sunt eronate. În general, nu există temeiuri legale pentru a nu publica pe paginile web ale instanţelor de judecată informaţii care ar conţine numele, prenumele persoanelor implicate în procesul de efectuare a actului de Justiţie. În acest sens, Codul de Procedură Penală, Codul de Procedură Civilă, Legea privind organizarea judecătorească, Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul unic al instanţelor judecătoreşti stabileşte principiul publicităţii procedurilor”, explică aceştia.
Subiectul a fost abordat şi la ultima şedinţă a CSM. Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, s-a declarat împotriva modificărilor efectuate de MJ şi AAIJ. „Trebuie să luăm atitudine, aşa încât portalul să funcţioneze. Trebuie să revenim asupra Regulamentului. Aici e depăşită legislaţia şi sunt interpretate extensiv aşa-numitele reguli cu privire la încălcarea datelor cu caracter personal. Atitudinea luată faţă de depersonalizare este incorectă. Acolo nu se scrie niciun nume, nimic. Pe site-ul CSJ cum s-au publicat hotărârile, aşa şi se vor publica, indiferent de decizia Agenţiei (n.r. – AAIJ) sau a MJ. De ce la Curtea Europeană nu se încalcă drepturile omului dacă se publică hotărârile, dar în Moldova se încalcă? În momentul în care ai depus cererea de chemare în judecată şi ai intrat în spaţiul public, asumă-ţi această responsabilitate”, a declarat preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, citat de bizlaw.md. Anterior, CSJ, singura instanţă din R. Moldova care publică hotărârile fără a le depersonaliza, a analizat două speţe în care s-a pus în discuţie publicarea numelor persoanelor care figurează în hotărâri judecătoreşti, constatând, de fiecare dată, că publicarea numelui persoanelor pe site-urile instanţelor de judecată este legală.
