De ce au demisionat 16 judecători de la CSJ?

Marți, 14 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie depuse de 16 judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. „Ulterior intervenirii demisiei judecătorilor, efectiv, la Curtea Supremă de Justiție vor activa 5 judecători în cadrul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ şi 3 judecători în cadrul Colegiului Penal, ţinând cont că un judecător este detaşat în CSM”, trage alarma instanța, într-un comunicat de presă.

În aprilie, la CSJ vor activa doar opt judecători. Examinarea a zeci de dosare ar putea fi tergiversată

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat marți, 14 februarie, cererile de demisie onorabilă din funcția de judecător depuse de 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). E cea mai masivă demisie de la CSJ din istoria acestei instituții. 

Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova, Iurie Diaconu, Victor Boico şi Victor Burduh vor pleca din sistemul judecătoresc la 1 martie 2023; Elena Cobzac – din 13 martie 2023, iar Nadejda Toma, Liliana Catan, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru şi Ghenadie Plămădeală – din 31 martie 2023. Totodată, CSM a acceptat cererile de demisie depuse de Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru, toți trei judecători la CSJ, membri detaşaţi în CSM, care au solicitat să le fie aprobată demisia din data de 3 aprilie 2023. A fost acceptată și cererea de demisie depusă de Anatolie Galben, un alt membru al CSM, judecător detașat de la Curtea de Apel (CA) Chișinău. 

De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, Plenul CSM a acceptat cererea de demisie onorabilă din funcție a judecătoarei Nina Vascan, din data de 17 martie 2023, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

„În aceste circumstanţe, ulterior intervenirii demisiei judecătorilor menţionaţi supra, la data indicată (1 martie/13 martie/17 martie/31 martie/3 aprilie), efectiv, la CSJ vor activa 5 judecători în cadrul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ şi 3 judecători în cadrul Colegiului Penal, ţinând cont că un judecător este detaşat în CSM”, se menționează într-un comunicat al CSJ.

Ilie Chirtoacă, președinte CRJM: „Se pare ca asistăm la sabotaj în fața reformelor în curs de desfășurare”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), organizație care monitorizează reforma justiției, a venit cu o explicație după lanțul de demisii din sistemul judecătoresc. „Aceasta pare a fi determinată de reforma CSJ care ar trebui să înceapă în luna martie. Reforma presupune evaluarea tuturor judecătorilor actuali ai CSJ, similar procedurii de pre-vetting. Majoritatea demisiilor vor intra în vigoare în martie și nu este exclus că vor urma și alte plecări de la CSJ”, se menționează în explicația organizației. 

„Putem doar specula în acest moment, din lipsa unei reacții oficiale a CSM și CSJ, dar se pare ca asistăm la sabotaj în fața reformelor în curs de desfășurare. Cu privire la demisiile judecătorilor CSJ: având în vedere că legea privind vettingul judecătorilor de la CSJ este gata să fie votată în luna martie, demisiile ar reprezenta un safe-exit pentru judecătorii CSJ care nu doresc să fie verificați. Faptul că își dau demisia înainte de intrarea legii, le permite sa primească indemnizația unică de concediere, să rămână cu reputație ireproșabilă, să meargă în alte profesii, de exemplu – să obțină licența de avocat etc. Cei care vor rămâne în sistem, dar nu vor trece vettingul, riscă sancțiuni – interdicții de până la 7 ani, reputație pătată, alte riscuri… Sigur, demisiile la această etapă aduc și beneficii suplimentare: o posibilă întârziere a deciziilor privind contestațiile depuse împotriva Comisiei de pre-vetting, alte dosare notorii precum dosarul „kuliok” împotriva fostului președinte Dodon și multe alte dosare aflate pe rol la CSJ, care acum vor fi pe linie moartă, sau vor trebui să fie reluate de la capăt”, afirmă Ilie Chirtoacă. 

„În al doilea rând, un alt lucru se pare că s-a efectuat concertat – demisia a patru membri ai CSM. Aceasta ar putea avea legătură cu următoarea Adunare Generală a Judecătorilor. Dacă adunarea nu reușește să aibă cvorum la 17 martie, cei care trebuie sa anunțe o nouă dată a Adunării generale vor fi CSM – care nu este clar dacă va avea cvorum. Acest lucru poate însemna practic blocarea alegerilor următoarei componențe a CSM. Acest risc ar putea fi mitigat (diminuat, n.r.) prin noi intervenții legislative, dar care durează, mai ales că încă nu avem un guvern plenipotențiar. Unii spun că unii judecători de la CSJ își vor revoca decizia… dacă vor primi „garanții”. Desigur că, în acest moment, sunt pure speculații și nu avem probe”, precizează președintele CRJM.

Demisiile, la câteva zile după ce Ministerul Justiției prezenta proiectul privind evaluarea judecătorilor de la CSJ

Demisiile celor 16 judecători de la CSJ au venit la câteva zile după ce Ministerul Justiției (MJ) anunța, într-un comunicat de presă, că a prezentat magistraților de la CSJ, CA și din instanțele de fond, reprezentanților Uniunii Avocaților, societății civile și partenerilor de dezvoltare, proiectul de lege privind mecanismul de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ. MJ anunța că proiectul fusese elaborat și ajustat în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția.

„Reforma CSJ face parte din lista priorităților Guvernului Republicii Moldova pe segmentul justiției. În acest sens, a fost elaborat prezentul proiect de lege, care a fost consultat de două ori de Comisia de la Veneția, toate observațiile fiind încorporate în proiectul care la moment se află în faza de avizare finală”, spunea Sergiu Litvinenco, pe atunci ministru al Justiției. 

În cadrul discuțiilor, secretara de stat a MJ, Veronica Mihailov-Moraru, a vorbit despre necesitatea instituirii unor garanții mai mari pentru judecătorii și candidații la funcția de judecător al CSJ decât cele din cadrul exercițiului de pre-vetting, astfel încât să se excludă cazurile de nepromovare a evaluării pentru iregularități fiscale minore. „Obiectivul discuțiilor noastre este de a îmbunătăți acest mecanism de verificare a integrității etice și financiare a viitorilor membri ai CSJ, de a identifica în comun formule cât mai clare de evaluare a subiecților evaluării și să fie stabilită o marjă admisibilă de diferență între veniturile și cheltuielile declarate de către candidați”, menționa Veronica Mihailov-Moraru, cea care ocupă, din 16 februarie, funcția de ministră a Justiției în Guvernul Recean. 

Majoritatea judecătorilor evită să-și explice demisiile

ZdG a aflat că în cadrul întâlnirii cu judecătorii, unii dintre ei au cerut autorităților să amâne votarea legii cu privire la CSJ. Reprezentanții MJ le-au zis însă că legea ar urma să fie aprobată până la sfârșitul lunii martie, astfel că judecătorii, nemulțumiți de rezultatele discuției, au ales să demisioneze. 

La trei zile după acea întâlnire, Guvernul Gavrilița, din care făcea parte și Sergiu Litvinenco, își prezenta demisia. Chiar și așa, proiectul de lege privind mecanismul de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ ar urma să meargă spre aprobare. 

ZdG a încercat să discute cu câțiva dintre judecătorii de la CSJ care au demisionat. Unii nu au răspuns la telefon, iar alții au refuzat să-și motiveze plecarea din sistemul judecătoresc. 

Victor Micu, membru CSM și judecător la CSJ, susține că demisia sa nu ar avea nicio legătură cu evaluarea extraordinară a judecătorilor de la CSJ care ar putea începe în martie.

„Motivul este că vreau să-mi schimb activitatea. Eu din toamnă voiam să plec, dar problema a fost că dacă aș fi plecat, nu era cvorum la CSM și iată acum a venit momentul să-mi dau demisia. Vreau să mă ocup în continuare cu activitatea didactică sau altceva. Sunt și probleme de familie”, a afirmat Micu.

Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, a refuzat să ofere un comentariu despre plecările masive de la CSJ.

Ion Arhiliuc, fost judecător la CSJ, într-un mesaj publicat pe contul său de facebook consideră că „încep consecinţe grave pentru actul de justiţie la toate fazele proceselor judiciare, pentru un Stat de Drept. Aşa consecinţe grave la implementarea reformei judiciare n-a suportat nicio țară europeană. Se ştia că judecătorii nu se „importă” din alte ţări, astfel trebuia din start de selectat, pregătit alte candidaturi profesionale”, consideră fostul magistrat. 

Președintele Uniunii Avocaților: „Practic se blochează sistemul judecătoresc”

Dorin Popescu, președintele Uniunii Avocaților din Moldova, crede că plecările în lanț de la CSJ reprezintă o problemă foarte mare pentru justițiabili, pentru că „practic se blochează sistemul judecătoresc”. Dorin Popescu consideră că 60% din judecătorii de la CSJ au demisionat din motiv că ar putea fi efectuate anumite modificări la Legea privind statutul judecătorului.

„Încă nu am înțeles care a fost imboldul plecării mai multor judecători din CSJ. Pentru noi este o problemă gravă, pentru că avem multe dosare pe rolul CSJ, care de fapt au fost paralizate și ale căror soluții, hotărâri se așteaptă. Probabil, plecarea multor judecători este legată de anumite modificări care urmează să fie efectuate la Legea privind statutul judecătorului sau altceva. Un alt motiv ar putea fi, în contextul reformei justiției, poate i-au rugat să plece (…). Nu cred că judecătorii de la CSJ ar putea să se teamă de această evaluare. Nu cred că acesta este motivul. Nu s-au consultat cu noi, avocații, înainte de a pleca, de aceea nu vă pot spune exact care este motivul. O parte din judecători chiar sunt la vârsta de pensionare și, probabil, ar putea fi niște modificări la lege ce țin de aspectul pensiilor judecătorilor, pentru că noi am mai avut deja experiența asta, când în urmă cu mai mulți ani la fel au fost valuri de judecători care au plecat, din motiv că se modifica Legea cu privire la pensii”, a punctat Dorin Popescu.

Președintele Uniunii Avocaților crede că reprezentanții autorităților statului „trebuie să fie mai atenți în declarații atunci când fac mesaje publice” la adresa judecătorilor.

„Ce ține de evaluarea care urmează să fie efectuată, dacă este să urmăm logica că se tem de vetting, atunci iese că putem sub această lozincă să credem că mâine o să plece toți judecătorii din sistem. După mine, reprezentanții autorităților statului trebuie să fie mai atenți în declarații atunci când fac mesaje publice. Așa cum în privința avocaților, toți sunt blamați, fiind generalizată ideea că toți avocații apără criminalii, fix așa și judecătorii. Noi când vorbim despre sistemul judecătoresc, nu vorbim despre un lucru neînsuflețit, ăsta nu este un perete, un gard, un bloc. În sistem lucrează oameni care au familii, care au copii, care au în spate un staj de muncă, și când vine cineva care are doi ani de când lucrează și spune că sistemul este putred, că toți sunt corupți, murdari, generalizând, deși, probabil, pretenții sunt doar la câțiva, că poți să-i numeri pe degete… Nu știu, probabil că energia asta negativă se acumulează și la un moment dat au răbufnit că toți judecătorii pleacă din sistem. Pentru justițiabili este o problemă foarte mare, pentru că practic se blochează sistemul judecătoresc. Asta este grav (…)”, a adăugat Popescu.

Ce presupune legea privind evaluarea judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ

Proiectul de lege privind mecanismul de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ presupune că vor fi evaluați judecătorii CSJ, în funcție la data intrării în vigoare a legii, inclusiv cei suspendați din funcție, dar și candidații la funcția de judecător al CSJ. Comisia de evaluare va lua în considerare averea, cheltuielile, veniturile persoanelor apropiate, așa cum acestea sunt definite în Legea privind declararea averii şi a intereselor personale. Totodată, proiectul de lege stabilește că nu sunt supuși evaluării judecătorii și candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat anterior evaluarea integrității și judecătorii care, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii, depun cerere de demisie.

Comisia de evaluare urmează să fie formată din 6 membri, numiți cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi: 3 membri, cetăţeni ai R. Moldova – propuși de fracţiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei, iar alți 3 membri – propuși de partenerii de dezvoltare. 

Proiectul de lege presupune că subiectul evaluat nu corespunde cerințelor de integritate etică, dacă membrii Comisiei au dubii serioase că acesta a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională, dacă în privinţa acestuia există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupţie sau dacă acesta a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților. 

Totodată, se consideră că un candidat „nu corespunde criteriului de integritate financiară, dacă membrii Comisiei au dubii serioase că averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, diferența dintre avere, cheltuieli și venituri din ultimii 15 ani nu depășește 10 salarii medii pe economie și dacă în ultimii 10 ani nu a admis iregularități fiscale, în urma cărora impozitul neplătit a depășit 3 salarii medii pe economie”. 

Judecătorii și candidații la funcția de judecător care nu trec evaluarea, excluși din justiție pentru cinci sau șapte ani

Proiectul de lege mai prevede că CSM trebuie să examineze în ședință publică rezultatele evaluării judecătorului, în baza dosarului de evaluare primit de la Comisia de evaluare. În ședință judecătorul poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante, doar dacă confirmă că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Printr-o hotărâre motivată adoptată în cel mult 30 zile de la recepționarea documentelor, CSM fie acceptă raportul Comisiei de evaluare și constată promovarea sau nepromovarea evaluării, fie respinge raportul Comisiei de evaluare și dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare a judecătorului, dacă se constată circumstanțe care puteau duce la promovarea, sau după caz, nepromovarea evaluării. Hotărârea poate fi contestată de către judecătorul vizat la CSJ în termen de 5 zile de la primirea hotărârii motivate. 

În proiectul de lege se menționează că hotărârea CSM cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcție a judecătorului. Totodată, judecătorul eliberat din funcție nu are dreptul de a exercita funcția de judecător timp de 7 ani, de a fi admis și de a exercita profesiile de procuror, avocat, notar, administrator autorizat, executor judecătoresc,  precum și de a deține funcții de demnitate publică timp de 5 ani din data rămânerii definitive a hotărârii CSM.