CV-ul, averea şi dosarele „celor mai buni procurori în profesie”
Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs iniţiat printr-un ordin semnat la sfârşit de ianuaie 2017 de către Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. Cei patru acuzatori de stat au primit, drept premii, câte o diplomă şi un laptop. ZdG a analizat cariera, performanţele, dosarele şi averea acestora şi vi-i prezintă pe „cei mai buni” acuzatori de stat.
Concursul privind titlul de „cel mai bun în profesie” a fost iniţiat după reformarea Procuraturii Generale (PG), prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, fiind organizat în colaborare cu Asociaţia Procurorilor. Asemenea concursuri, a anunţat Harunjen, vor avea loc periodic, procurorul general îndemnând acuzatorii de stat să participe în cadrul acestor concursuri, cu speţele instrumentate.
Gropa: Acuzat de avocat, dar premiat pentru dosarul jafurilor moldovenilor din Cipru
Maxim Gropa, procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, a primit diploma şi titlul de „cel mai bun în profesie” dintre acuzatorii de stat din procuraturile specializate. Gropa a activat, până la reformarea PG, în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, fiind numit în funcţie în 2013. Gropa este însă procuror cu ştate vechi. Acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. Ea nota că acuzarea celor 15 angajaţi din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa. Acuzatorul de stat a respins atunci acuzaţiile. Ulterior, o parte din persoanele implicate în acest dosar au fost condamnate, examinarea dosarului nefiind încă finalizată.
Maxim Gropa a primit însă premiul de „cel mai bun în profesie” prezentând la concurs un dosar „transfrontalier”, care deconspira o serie de furturi comise de patru cetăţeni ai R. Moldova în casele unor locuitori din Cipru. În octombrie 2015, Gropa declara pentru presă că „au fost identificate practic toate persoanele implicate în comiterea infracţiunii”. Maxim Gropa precizează că, şi în acest dosar, cei trei inculpaţi au fost condamnaţi la „5, 9 şi 15 ani de închisoare”. Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Maxim Gropa nu are locuinţă proprie şi deţine în proprietate doar un Opel Zafira, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2010. Acesta susţine că trăieşte în apartamentul părinţilor, pe care l-ar fi declarat, deşi în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate apartamentul nu se regăseşte.
Turenco: Doi ani de profesie şi o condamnare la 25 de ani
Titlul de „cel mai bun în profesie” din rândul procuraturilor teritoriale i-a revenit Dianei Turenco de la Procuratura Drochia. Aceasta a ajuns procuror în 2015. Mai întâi, în decembrie 2014, conform unei hotărâri a Colegiului de Calificare, a promovat examenul de capacitate pentru funcţia de procuror la Procuratura Drochia cu media generală 7,6, iar prin ordinul procurorului general din 26 martie 2015 a fost numită în funcţie. Până a ajunge procuror, Turenco a fost consultant al procurorului în cadrul acestei procuraturi. Diana Turenco a fost premiată pentru felul în care a gestionat un dosar de viol în formă perversă, omor şi tentativă de distrugere. „Instanţa a aplicat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în penitenciar de tip închis, a fost încasat prejudiciul moral şi material. Alte comentarii nu pot da”, ne-a zis Turenco, cu referire la dosarul pentru care a fost premiată.
Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Diana Turenco nu are nici casă, nici maşină. În 2014, ea a contractat un credit de 33 mii de lei, pe care urmează să-l ramburseze până în septembrie 2017.
Muntean: A „condamnat” judecători, dar a fost pedepsit disciplinar
Titlul de „cel mai bun în profesie” i-a revenit şi lui Victor Muntean, procuror la Procuratura Anticorupţie (PA) din 2007. În ultimii ani, acuzatorul de stat a gestionat mai multe dosare importante, în special în care au fost vizaţi judecători. Muntean a condus urmărirea penală şi a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu şi avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Deşi condamnate, acestea au fugit din sală, înainte de sentinţă, fiind şi astăzi de negăsit. Muntean a fost şi procurorul care a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider” Nicolae Nogai. Tot Muntean a condus urmărirea penală în dosarul ex-preşedintelui Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, reţinut cu mare fast în aprilie 2014, dar achitat ulterior.
În 2014, Victor Muntean, astăzi „cel mai bun în profesie”, a fost sancţionat disciplinar cu avertisment de Colegiul Disciplinar (CD) „pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, admise la investigarea mai multor cauze penale avute în gestiunea sa”. Verificând temeiul tragerii la răspundere disciplinară a procurorului Victor Muntean, Colegiul a constatat mai multe încălcări procesual-penale, comise de procuror în calitatea sa de conducător al urmăririi penale. Conform hotărârii CD din 22 noiembrie 2013, Muntean a fost sancţionat disciplinar cu avertisment, iar în ianuarie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a validat hotărârea. Peste 10 luni însă, la solicitarea lui Eduard Harunjen, actualul procuror general, cel care era atunci şeful PA, Colegiul a dispus stingerea înainte de termen a sancţiunii. Potrivit raportului întocmit de Harunjen şi materialelor administrate, CD a constatat că în perioada de după aplicarea sancţiunii disciplinare, procurorul Muntean „nu a comis noi abateri disciplinare şi a dat dovadă de comportament ireproşabil şi de atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, îndeplinind un volum considerabil de lucru de o complexitate sporită. Astfel, s-a decis stingerea sancţiunii disciplinare pe numele acestuia înainte de termen. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, procurorul împreună cu soţia sa, angajată la CSM, deţin două apartamente şi un automobil de model Honda CRV, fabricat în 2003 şi cumpărat în 2015. Procurorul are de rambursat un credit contractat în 2012 în valoare de 180 mii de lei până în 2022.
Ciochinî: „Cel mai bun” după doar doi ani în profesie şi un dosar controversat
Cel mai bun în profesie în domeniul urmăririi penale în procuraturile teritoriale a fost desemnat Grigorii Ciochinî, procuror la Procuratura Nisporeni. Ciochinî a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei în 2014, fiind ulterior angajat la Procuratura Ungheni, iar în iunie 2015, transferat la Procuratura Nisporeni. „Luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori”, CSP, printr-o hotărâre din 29 decembrie 2016, a propus procurorului general încurajarea lui Grigorii Ciochinî cu exprimarea unei mulţumiri. Acelaşi gest la adresa lui Ciochinî, CSP l-a făcut şi în ianuarie 2016, cu prilejul zilei lucrătorului procuraturii.
Grigorii Ciochinî a ajuns în atenţia opiniei publice în 2016, fiind procurorul care s-a ocupat de dosarul în care a fost reţinut fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern al ÎS „Poşta Moldovei”, Sergiu Cebotari, învinuit de exploatarea prin muncă a mai multor persoane. Reţinerea lui Cebotari a avut loc la scurt timp după ce acesta a făcut mai multe declaraţii despre traficul cu anabolizante în care ar fi fost implicată Poşta Moldovei. Anterior, pentru presă, procurorul Ciochinî declara că lui Cebotari i-a fost înaintată învinuirea de obţinere a muncii forţate de la mai multe persoane. Deşi acţiunile de care era învinuit Cebotari ar fi avut loc în 2011-2014, procurorul Ciochinî spunea că urmărirea penală a fost iniţiată abia în 2015, ca urmare a plângerilor primite recent. „Nu pot să cunosc de ce părţile vătămate s-au adresat anume acum şi nu mai devreme. Când au fost înregistrate plângerile, a şi început urmărirea penală, nu putem impune oamenii să scrie plângere”, a afirmat procurorul. Totodată, Ciochinî şi-a motivat decizia de a cere plasarea în arest preventiv a lui Cebotari prin faptul că acesta ar fi putut obstrucţiona ancheta. Astăzi, dosarul lui Cebotari este examinat de Judecătoria Ungheni, următoarea şedinţă fiind programată pentru finalul lunii martie.
