Cum au evoluat în ultimul an dosarele de rezonanță privind frauda bancară
La șase ani de la devalizarea sistemului bancar, beneficiarii furtului miliardului nu au fost încă pedepsiți. În timp ce cetățeni sunt obligați prin lege să acopere gaura din bugetul de stat, principalii figuranți în cauzele penale privind frauda bancară au reușit să-și înstrăineze o bună parte din proprietăți, iar în ciuda interdicțiilor, au părăsit R. Moldova. Unii sunt scoși de sub urmărire penală, iar alții, deși condamnați la ani grei de închisoare, sunt eliberați condiționat până la revizuirea procesului penal.
Transparency International Moldova a analizat evoluția din ultimul an a dosarelor de rezonanță privind jaful secolului, iar ZdG vă prezintă o radiografie a constatărilor.
În urma audierii Raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare, la 17 octombrie 2019, Parlamentul R. Moldova a formulat recomandări și dispoziții în adresa mai multor autorități. Astfel, în lumina concluziei Comisiei precum că, în anii 2015-2019, Procuratura Generală (PG) ar fi sabotat investigarea jafului secolului, neavând o abordare sistemică și integrată, Comisia de anchetă venea cu recomandarea ca PG, în cel mult 30 de zile, să prezinte în plenul Legislativului, un raport privind investigarea furtului miliardului din sistemul bancar.
200 de cauze penale pornite în cazul fraudei bancare
Audierea raportului PG însă a avut loc mult mai târziu, abia în februarie 2020, doar că nu în plen, așa cum recomanda comisia, dar în ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Întrucât decizia Comisiei nu a fost făcută publică, societatea așa și nu a cunoscut concluziile dezbaterilor din acea zi.
Potrivit datelor oficiale, în cazul fraudei bancare au fost inițiate aproximativ 200 de cauze penale, fiind investigate fapte din 2009-2014 din activitatea celor trei bănci litigioase: Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank. În perioada de referință, au fost oferite credite neperformante, o parte dintre acestea nefiind rambursate. La momentul raportării, prejudiciul constatat era de 13,5 miliarde de lei. În consecință, prejudiciul a fost transformat în datorie de stat, urmând ca Guvernul să restituie 22,9 miliarde de lei, inclusiv dobânda la credit. Până la momentul raportării, de la cele trei bănci fuseseră rambursate, în total, circa 2,3 miliarde de lei și sechestrate bunuri în valoare de 1,22 miliarde de lei, care urmau a fi valorificate.
Cinci grupuri de interese economice – investigate
Potrivit PG, 41 de persoane fizice și 11 persoane juridice au fost trase la răspundere în calitate de bănuiți în legătură cu frauda bancară, iar până în 2019, 28 de cauze penale au fost expediate în judecată, existând opt sentințe de condamnare.
În raport se precizează că, în contextul fraudei bancare, sunt investigate mai multe grupuri de interese economice: al fostului șef al BEM, Grigore Gacichevici, al liderului Partidului Șor, Ilan Șor, al omului de afaceri, Veaceslav Platon, al fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și al ex-premierului, Vlad Filat.
Astfel, la distanță de șase ani de la furtul secolului, Transparency International Moldova a constatat, în anii 2019-2020, evoluții în dosarele Șor, Platon și Plahotniuc, ale deputatelor Partidului Șor, dar și în așa-numitul dosar al bancherilor.
Dosarul Șor
Pe numele lui Ilan Șor sunt pornite două cauze penale. Prima, intentată la 6 mai 2015, vizează abuzul de serviciu cu urmări grave, comis în perioada când deținea funcția de președinte al Consiliului de administrație al BEM.
Cel de-al doilea dosar, inițiat la 22 iunie 2016 pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, a fost transmis în judecată în august 2016. Instanța a recalificat fapta în „cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însușire”, și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În iunie 2017, Șor a fost condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.
În prezent, dosarul este examinat de magistrații Curții de Apel (CA) Cahul, unde a fost strămutat în februarie 2018, pe motiv că toți judecătorii CA Chișinău s-au declarat în incompatibilitate cu judecarea cauzei.
Deși fusese condamnat pentru cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari, bunurile condamnatului nu au fost sechestrate, Șor reușind să înstrăineze mai multe proprietăți. Totodată, deși în privința sa a fost aplicată interdicția de a părăsi țara, acesta a apărut în spațiul public pentru ultima dată în iunie 2019, cu două zile înainte ca Partidul Democrat din Moldova (PDM) să cedeze puterea. Ulterior, acesta a fost localizat în Israel, de unde autoritățile din R. Moldova au solicitat extrădarea, dar, potrivit legislației sale naționale, Israelul nu-și extrădează cetățenii. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării, deputatul fiind lipsit de imunitate parlamentară în august 2019.
Între timp, ședințele în dosarul pe numele său sunt amânate consecutiv, ultima fiind contramandată din motiv că materialele cauzei se află la CSJ, după ce avocații lui Șor au înaintat o cerere de strămutare a judecării cauzei penale de la CA Cahul la o altă instanță egală în grad. Totodată, la 27 noiembrie, judecătoarea Nina Valeva, după ce a examinat mai bine de doi ani dosarul Șor, a demisionat, examinarea dosarului urmând să fie reluată de la zero.
Dosarul Platon
După ce a fost condamnat, în aprilie 2017, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse, la 15 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la cererea PG, a suspendat executarea pedepsei controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Prin urmare, executarea ulterioară a pedepsei de către Veaceslav Platon este condiționată de evoluția procedurii de revizuire a procesului penal, inițiată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Foto: rise.md
Amintim că, în vara anului 2020, în legătură cu Platon se declanșase un scandal mediatic după ce o secvență video din cadrul audierii acestuia a fost făcută publică. Potrivit PG, Veaceslav Platon era audiat în dosarul penal, preluat de la DIICOT România, în care este vizat Vladimir Plahotniuc și câțiva demnitari. Audierea a fost efectuată de către un grup de procurori, în prezența apărătorilor acestuia, procesul fiind filmat de către un expert criminalist. Referitor la scurgerea în presă a secvenței video a fost inițiată o cauză penală privind „amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală”, dar și „divulgarea datelor urmăririi penale”.
Dosarul Plahotniuc
După ce, în iunie 2019, PDM a pierdut puterea, iar liderul democrat Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova, la 23 septembrie 2019 pe numele acestuia au fost pornite două cauze penale în care este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, ambele în proporții deosebit de mari. În acest context, la 22 mai 2020, i-a fost aplicat arest în contumacie, fiind anunțat în căutare. Pe parcursul anului 2020, reieșind din informațiile disponibile referitoare la locul aflării învinuitului, s-a solicitat autorităților competente ale SUA, Turciei, Cipru și Arabia Saudită extrădarea acestuia. În această perioadă, mai multe proprietăți ale fostului lider democrat din R. Moldova, Elveția, Franța și România au fost puse sub sechestru.
Potrivit procurorului general, probe disponibile indică că Plahotniuc ar fi beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul Grupului Șor, acoperite ulterior din mijloacele financiare ale BNM – în total, peste 100 de milioane de USD. Suma a fost utilizată pentru achiziționarea pachetului de acțiuni al unei bănci, a clădirilor Companiei ASITO, a Casei Modei și a hotelului „Național”. PG admite că banii au fost utilizați de Plahotniuc în scopuri personale sau în scopurile companiilor afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul său.
Dosarul deputatelor de la Partidul Șor
La 2 octombrie 2020, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat despre scoaterea de sub urmărire penală, în dosarul fraudei bancare, a patru acționari Unibank, printre care deputatele Tauber și Apostolova.
Acțiunea vine la aproximativ o lună de la scoaterea de sub urmărire penală a șase acționari ai aceleiași bănci, inclusiv a fostului președinte, Petru Lucinschi. La 16 septembrie 2019, cele două deputate au fost reținute, la solicitarea procurorului general interimar, fiindu-le suspendată imunitatea parlamentară.
Ulterior, zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire pentru escrocherii în proporții deosebit de mari și pentru spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat. Potrivit PA, în urma studierii minuțioase a probatoriului, s-a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.
Dosarul bancherilor
În contextul investigării fraudei bancare, în martie 2020, au fost reținuți și puși sub învinuire câțiva demnitari ai BNM: Dorin Drăguțanu, ex-guvernator, Emma Tăbîrță, ex-viceguvernatoare, Aureliu Cincilei, viceguvernator, Ion Sturzu, viceguvernator, dar și un șef de direcție. Aceștia sunt bănuiți de participare la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Amintim că, în martie 2015, după audierea de către Parlament, în ședință închisă, a Raportului Comisiei de anchetă privind situația în sectorul bancar, Emma Tăbârță, alături de președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, au fost demiși din funcții. În 2016, Tăbîrță împreună cu doi șefi de departamente din BNM au fost reținuți pentru neglijență în serviciu în legătură cu investigarea laundromat-ului.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea și raportarea privind integritatea instituțiilor statului și activitățile anticorupție în Moldova”, implementat de Transparency International – Moldova si finanțat de Ambasada SUA la Chişinău, secția INLE. Opiniile exprimate în publicație nu reflectă neapărat poziția donatorului.
