„Condamnaţi” la libertate (IV)
Chiar dacă eşti condamnat pentru crime grave la zeci de ani de puşcărie, în schimbul a câteva mii de euro poţi obţine eliberarea din penitenciar peste doar câţiva ani de detenţie. Evident, prin metode ilegale. Se întâmplă în R. Moldova, iar secretul constă în relaţiile financiare pe care, dacă eşti deţinut, trebuie să le stabileşti cu unii avocaţi, cu experienţă în astfel de scheme, cu angajaţii penitenciarelor, cu judecătorii de instrucţie sau chiar cu procurorii.
Continuare din nr. trecut
Libertatea ilegală nu este însă la îndemâna oricui. Vladimir (numele i-a fost schimbat – n.r.) este întemniţat pentru omor. Acesta, sub protecţia anonimatului, ne-a spus că de-a lungul timpului, fiind închis, a avut mai multe propuneri de la diverse persoane, care s-au oferit să-l ajute să iasă din închisoare înainte de termen.
„Aş da 10 mii de euro, dar de unde?”
Acesta afirmă însă că nu toţi cei care se oferă să te scape de puşcărie au intenţii serioase. “Nu am încredere în toţi cei care îmi spun să le plătesc o sumă de bani pentru a ieşi din închisoare. Mulţi ar putea să te amăgească, să-ţi ia banii şi să nu te mai ajute. Dar, eu ştiu o persoană care mi-a propus deja de vreo două ori să mă ajute. În el am mare încredere, doar că nu am banii pe care mi-i cere. Pentru a mă ajuta să ies de aici, trebuie să-i dau 10 mii de euro. Aş da suma asta, dar de unde s-o iau? Nu am aşa bani”, ne-a povestit Vladimir. Cu aceşti bani, ne-a spus condamnatul, “intermediarul”, un civil cu relaţii în sistemul judecătoresc, îi va “răscumpăra” anii pe care îi mai are de stat închis.
Am găsit şi un fost deţinut care, sub protecţia anonimatului, a recunoscut că ar fi plătit 5 mii de euro pentru a fi eliberat înainte de termen. Deşi am încercat să-l convingem să vorbească, acesta a fost laconic. “Nu vreau să-mi mai amintesc ce a fost şi nu vreau să le fac rău celor care m-au ajutat. Pot spune doar că îi mulţumesc avocatului meu pentru ajutor”, s-a rezumat să ne spună bărbatul, care fusese condamnat pentru omor, dar care a fost eliberat în 2010, cu aproape 7 ani înainte de termen.
Şef de penitenciar – judecător – procuror
Despre posibilitatea de a elibera condamnaţii înainte de termen, contra unor sume de bani sau a altor favoruri, ştiu nu doar şefii de penitenciare sau cei care au funcţii importante în sistem, ci şi gardienii simpli, pentru că, spun aceştia, “pentru nimeni nu este un secret că aceste lucruri se practică”.
“Schema este simplă. Te înţelegi cu judecătorul să te elibereze şi cu procurorul să nu atace încheierea la Curtea de Apel”, ne-a spus un şef-adjunct de penitenciar. “Totul însă este mult mai simplu când vine un ordin de sus. Atunci, totul se rezolvă foarte simplu”, a precizat acesta, care a recunoscut că există asemenea ordine.
Un procuror, care a ţinut şi el să-şi păstreze anonimatul, ne-a spus că sumele pentru eliberarea înainte de termen nu sunt fixe, şi că ele diferă de la caz la caz, în funcţie de numele condamnatului, purtarea acestuia în penitenciar şi crima pentru care este condamnat. “Cert este că un judecător nu se apucă de caz fără 500 de euro. La fel, nici procurorul sau şeful penitenciarului”, ne-a spus acesta.
1 an – 1000 de euro
Artur Nercaş, fost angajat în sistemul penitenciar, a acceptat să ne descrie câteva dintre metodele ştiute de el prin care condamnaţii ies la libertate, cu mult timp înainte de termenul legal. “Toate astea se fac cel mai des prin intermediul şefilor de sector, care au în vizor 70-100 de deţinuţi, pe care îi monitorizează zilnic. Se notează cei care au participat la trânte, la dansuri, la diferite meşteşuguri. Printre deţinuţii simpli, şefii de sector primesc comenzi de la superiori pentru a include în lista cu persoane cumsecade şi câte un deţinut “blatnoi”, înfoiat şi cu “ruble”. Chiar dacă judecătorul de instrucţie este cel care decide eliberarea, el se uită în caracteristica făcută de şeful de sector. Dacă judecătorii văd că deţinutul este băiat de treabă, nu au ce face şi-l eliberează”, ne-a relatat Nercaş.
Acesta susţine că cei care practică acest business sunt foşti deţinuţi, care au rămas în relaţii bune cu angajaţii penitenciarului, sau persoane cu trecere la judecători şi procurori. “Dar în toate astea sunt implicaţi şefii penitenciarelor. Fără ei, nici musca nu mişcă acolo”, este sigur Nercaş. “Când eşti condamnat, iar lumea a uitat de tine, e mai uşor şi e şi mai ieftin să ieşi. Răscumpărarea unui an de puşcărie costă vreo 1000 de euro”, afirmă Nercaş.
„Vreo 15 % dintre cei eliberaţi înainte de termen recidivează”
Judecătorii de instrucţie sunt cei care decid, în prima instanţă, admiterea sau respingerea cererii de eliberare a unui deţinut. Din acest motiv, mulţi dau vina eliberărilor ilegale anume asupra lor. Ei însă susţin că sunt limitaţi în acţiuni, spre deosebire de administraţia penitenciarelor, care ar putea să facă foarte multe pentru a-i scăpa de puşcărie pe cei care nu merită.
Petru Vacula este de aproape 7 ani judecător de instrucţie la Leova. În acest an, el spune că a primit spre examinare aproape 300 de cereri de eliberare înainte de termen a deţinuţilor. “Multe cereri nu sunt acceptate de cele mai multe ori pentru că cei care le scriu au antecedente penale, pentru că au mai beneficiat de liberarea condiţionată sau pentru că au avut sancţiuni cât au stat la penitenciar. Am avut un caz când a venit cineva la mine şi a încercat să vorbească despre cum ar putea cineva să fie eliberat. Dar cum a intrat, aşa a ieşit”, spune judecătorul.
El admite că despre judecători se crede că ar elibera ilegal, cu toate acestea, el susţine că în cazul eliberării deţinuţilor, multe depind de administraţia penitenciarelor. Magistratul crede că nici rolul procurorului în aceste procese nu este de neglijat. Petru Vacula nu admite că ar putea fi eliberaţi deţinuţi care nu ar merita acest lucru. El a spus doar că este regretabil că vreo 15 % dintre cei eliberaţi înainte de termen recidivează şi revin după gratii.
Judecător: Cele mai multe pârghii – la penitenciar
„Majoritatea cererilor sunt respinse pentru că nu întrunesc condiţiile”, susţine şi judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani, Ion Morozan. El ne spune că de când activează în această funcţie nu a avut situaţii de ingerinţă în luarea deciziilor de eliberare a deţinuţilor. Întrebat dacă admite că un deţinut care nu tocmai merită a fi eliberat poate ieşi din închisoare, judecătorul a spus că la acest subiect sunt mai multe întrebări decât răspunsuri. “Eu activez la etapa urmăririi penale şi ştiu că sunt multe cazuri când diferite persoane, reprezentanţii administraţiei penitenciarului, alţi condamnaţi, solicită bunuri materiale sau sume de bani de la condamnat în schimbul influenţării hotărârii de eliberare condiţionată înainte de termen”, susţine judecătorul Morozan.
El a mai spus că articolul 91 din Codul Penal, cel în baza căruia sunt eliberaţi condamnaţii înainte de termen, este practic acelaşi ca în perioada sovietică. Printre modificările necesare, care ar duce şi la evitarea situaţiilor de eliberări nu tocmai legale, magistratul a enumerat participarea la munci (care nu sunt întotdeauna transparente şi care sunt insuficiente pentru toţi condamnaţii, astfel, unii fiind nedreptăţiţi pentru că vor, dar nu au ce lucra, a explicat el) şi schimbarea calculării zilelor privilegiate, “nimeni de peste hotare nu înţelege cum poţi să lucrezi 1 zi şi să fie calculate ca 3 de pedeapsă”, a specificat Morozan. “Dacă s-ar dori eliberarea unui deţinut care nu întruneşte criteriile legale, cele mai multe pârghii de a face acest lucru se află în mâinile celor de la penitenciar, care gestionează dosarul personal al deţinutului”, este convins judecătorul.
„Se apropie persoane civile, rude, pentru a se interesa cum se poate evita legea”
Şefii de penitenciare însă neagă implicarea lor în ilegalităţi. Vitalie Gaju, şeful P. 3, Leova, zice că nu cunoaşte nimic despre eliberările ilegale în penitenciarul pe care-l conduce. “Este exclus aşa ceva. Comisia peniteciarului activeată minuţios. Toţi membrii se pronunţă în privinţa fiecărui deţinut. Noi nu facem nicio şedinţă fără prezenţa procurorului”, ne-a spus Gaju.
Şi Sergiu Mereanu, şeful P.1, Taraclia, spune că nu a auzit despre eliberări ilegale înainte de termen. “Chiar dacă Comisia penitenciarului aprobă eliberarea cuiva, este procurorul, care se pronunţă, apoi judecătorul… Comisia nu eliberează singură”, zice Mereanu.
Victor Deviza, şeful P. 7, Rusca, ne-a spus că de el s-au apropiat “de câteva ori rudele deţinutelor, care, nu aş spune că au propus, dar s-au interesat cum s-ar putea de evitat legea. Normal că eu le răspund că asta e imposibil şi le sfătuiesc să nu facă asta, pentru că ar putea da peste o persoană care ar putea să le spună că e posibil şi să le amăgească de bani”, ne-a spus Deviza. “Noi nu ne jucăm cu legea. Deşi mulţi ne întreabă cum e posibil de făcut ceva, le spunem din start că e imposibil”, afirmă Deviza.
Eugen Caraman, şef adjunct la P.4, Cricova, îşi apără şi el instituţia şi spune că nu există eliberări ilegale înainte de termen în P.4. “Condamnaţii se adresează instanţei de judecată, care decide dacă-i eliberează sau nu. Există cazuri când deţinutul nu primeşte aviz pozitiv din partea penitenciarului, dar vine cu încheierea judecătorului de instrucţie de la Judecătoria Râşcani, care-i permite eliberarea. Au fost cazuri când noi nu am fost de acord să-l eliberăm, dar judecătorul l-a eliberat. Sunt momente când se apropie de noi persoane civile, rude, care se interesează cum s-ar putea de eliberat pe cineva, dar situaţia e clară. Dacă persoana corespunde cerinţelor, este eliberată, dacă nu, nu”, este sigur angajatul P.4.
Comisiile penitenciarelor sunt formate din 11 oameni, angajaţi ai penitenciarelor, psihologi, aleşi locali din raza penitenciarului, consilieri de probaţiune şi procurori. Pentru ca o persoană să poată fi eliberată înainte de termen, ea are nevoie de aprobările pozitive ale 6 din cei 11 membri.
60% dintre condamnaţi, eliberaţi înainte de termen
În ultimii 3 ani, doar aproximativ 40% dintre condamnaţii care au ieşit din puşcărie au făcut-o pentru că şi-au ispăşit integral termenul de pedeapsă stabilit de instanţa de judecată. Conform datelor oferite de DIP, în 2009 au fost eliberate din penitenciare 2053 persoane, dintre care, 801 după executarea integrală a termenului de pedeapsă. În 2010, din cele 1792 de persoane plecate acasă, 707 au făcut-o după ispăşirea întreg termenului, iar în 2011, din cele 1404 persoane eliberate, 596 au făcut-o după ispăşirea integrală a pedepsei. Restul au devenit libere înainte de termen, prin diverse metode, legale sau ilegale.
Astfel, conform statisticii oferite de DIP, în 2009 au fost eliberate condiţionat înainte de termen 755 de persoane (conform art. 91 CP), 348 de persoane au devenit libere după ce pedeapsa le-a fost calculată prin cumularea zilelor privilegiate de muncă, 10 pentru că au fost graţiate, 38 amnistiate, 3 pentru că erau bolnave, iar 59 prin înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă.
În 2010, au fost eliberate condiţionat înainte de termen 541 de persoane (conform art. 91 CP), 332 prin calcularea privilegiată a zilelor de muncă, 15 prin graţiere, 14 prin amnistiere, una pe motiv de boală şi 56 prin înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă.
Anul trecut, 382 de persoane au fost eliberate înainte să ispăşească întregii pedepse, conform articolului 91, CP, 368 pentru că le-a fost calculată pedeapsa prin cumularea zilelor privilegiate de muncă, 12 pentru că au fost graţiate, 6 amnistiate şi 36 pentru că le-a fost înlocuită partea neexecutată a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă. De precizat că în 2011 nu a fost eliberată nicio persoană pe motiv de boală.
Totodată, în ultimii 3 ani, 7 şefi de penitenciare au demisionat cu dreptul la pensie. Niciunul nu a fost demis.
Ceban: Parcă ar lucra la Magadan, la mina de scos aur
Veaceslav Ceban, directorul interimar al DIP, recunoaşte fenomenul eliberărilor ilegale din închisori, dar spune că, de când a preluat şefia DIP, a făcut totul pentru a schimba situaţia. “Eu un pic am mai închis acest cerc vicios. Dacă cunoaşteţi, anul trecut, când s-au sărbătorit 20 de ani de independenţă, s-a dorit o amnistiere mare, dar eu am fost împotrivă, pentru că amnistii au fost aplicate foarte multe de Voronin. Aşa am ajuns de la 10 mii de deţinuţi la 6 mii, în doar câţiva ani. Acum, la eliberarea unui deţinut, penitenciarele au autonomie totală. DIP-ul doar e anunţat. Totuşi, sunt cazuri când Comisia penitenciarului nu vrea să elibereze deţinutul înainte de termen, dar judecătorul da. Ce putem face noi dacă ni se pune pe masă încheierea judecătorului?“, se întreabă Ceban.
“Cea mai mare prostie din legislaţie este posibilitatea de a compensa o zi de muncă cu 3 de puşcărie. Iese că, în loc de 9 ani, stai 3. Nu e normal. Noi dorim să schimbăm asta, pentru că nicăieri în Europa nu e aşa. Doar în R. Moldova deţinuţii au aşa privilegii, de parcă ar lucra la Magadan, la mina de scos aur, dar în realitate, ei lucrează bibliotecari. Cadrul legal este imperfect. În 2-3 luni vom propune schimbări”, promite Ceban. “Plângeri, precum că sunt implicaţi angajaţi ai penitenciarelor în eliberările ilegale – nu vin. Informaţii da, dar până nu avem un caz concret, în care cineva să ne spună că a plătit cuiva, nu putem face nimic”, conchide Veaceslav Ceban.
„La general, soluţia pentru a eradica acest fenomen este una simplă. Toate aceste lucruri se întâmplă din cauza salarizării proaste. Judecătorul primeşte 3200 de lei pe lună. Procurorul – 3400. Cu asemenea salarii, sunt uşor de convins”, crede Vitalie Bordea, procurorul-şef al secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul PG.
