Business în/din numele Domnului
Biserica este instituţia în care cetăţenii R. Moldova au cea mai mare încredere. Cel puţin aşa arată sondajele din ultimii 10 ani. Deşi unii reprezentanţi ai cultelor consideră acest lucru drept unul firesc, sunt şi voci care afirmă că lucrurile ar sta cu totul altfel, dacă omul de rând ar cunoaşte subtilităţile din interiorul bisericii. Cu toate acestea, un lucru este cert – unii reprezentanţi ai clerului, pur şi simplu, profită de încredere şi, fie se implică direct în afaceri, lucru interzis de canoanele ortodoxiei, fie transformă preoţia într-o simplă meserie.
Deşi, periodic, biserica a fost implicată în diverse scandaluri mediatice, imaginea acesteia nu pare să fi avut de suferit. Potrivit Barometrelor de Opinie Publică (BOP), realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), din 2002 şi până în prezent, numărul respondenţilor care creditează biserica cu foarte multă şi cu oarecare încredere variază în jurul a 80%. La acest capitol, biserica devansează cu mult celelalte instituţii din top — mass-media (58%, procentaj general în perioada noiembrie 2002 – mai 2011 – n.r.), primărie (49%), armată (45%), preşedintele ţării (43%).
Preotul (n-)are voie să facă afaceri
Parohul bisericii din com. Corjova, Dubăsari, Oleg Cernatu, a intrat în atenţia opiniei publice la sfârşit de 2011, când procurorii anticorupţie au anunţat despre intentarea unui dosar penal pe numele său. Preotul a fost acuzat de faptul că, 
fiind directorul unui SRL (!), a prejudiciat statul cu circa 200 000 de lei (pensia medie lunară a circa 300 de bătrâni – n.r.).
De fapt, despre o parte dintre delapidările de care a fost învinuit preotul din Corjova în octombrie 2011, Curtea de Conturi anunţa acum doi ani. Potrivit Hotărârii Curţii de Conturi din 21 mai 2010, privind Raportul auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada 2008-2009, în iunie 2008, Primăria Corjova a semnat un contract în valoare de 324 000 de lei cu SRL “Totalproficons”, condus de preotul din localitate, prin care firma se angaja să amenajeze 20 de fântâni din localitate. Curtea de Conturi menţionează că administraţia locală a semnat acel contract în pofida faptului că agentul economic desemnat drept câştigător nu avea experienţă în domeniu, nu dispunea de personal cu vechime, de maşini şi utilaje pentru executarea lucrărilor. Mai mult, firma propriu-zisă fusese înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) cu doar două zile (!) înainte de licitaţie.
„Nevoiţi” să înregistreze SRL-ul
Abaterile descoperite de Curtea de Conturi nu se opresc aici. Potrivit aceleiaşi hotărâri, antreprenorul a declarat cheltuieli (de salarizare, contribuţii la asistenţa socială şi medicală şi TVA) pe care, în realitate, nu le-a suportat. Potrivit Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în perioada de executare a lucrărilor, agentul economic nu a fost înregistrat ca şi contribuabil al TVA, având angajate 4 persoane cu salariul total calculat şi declarat în sumă de 10 500 de lei. Astfel, Curtea de Conturi concluzionează că SRL “Totalproficons” a inclus neîntemeiat în procesul-verbal cheltuieli în sumă de 77000 de lei.
Mai mult ca atât, procurorii anticorupţie îl mai acuză pe preotul de la Corjova că, în calitate de administrator al SRL “Totalproficons”, a delapidat alte circa 120 000 de lei prin acţiuni similare, în urma semnătii unui contract cu SA “Drumuri-Chişinău”, privind reparaţia unei porţiuni de drum pe traseul Dubăsari-Cocieri.
Valeriu Miţul, primarul com. Corjova în acea perioadă, spune că, din cauza zonei specifice, nicio firmă din Chişinău nu dorea să participe la licitaţiile organizate de administraţia locală. “De două ori a câştigat “Drumuri-Chişinău”, dar nu au putut executa lucrările, aşă că am fost nevoiţi să înregistrăm firma asta (SRL “Totalproficons” – n.r.) şi să încercăm noi, noaptea, pe ascuns, pe la sărbători, când erau ăştia (miliţienii transnistreni – n.r.) ocupaţi, să facem nişte lucrări. Aşa e când vrei să faci mai bine, dar iese mai rău”, spune Miţul.
De menţionat că, de jure, comuna Corjova este sub jurisdicţia Chişinăului, de facto, însă, aceasta continuă să fie o zonă asupra căreia autorităţile R. Moldova îşi dispută jurisdicţia cu autorităţile separatiste de la Tiraspol.
Un SRL şi două dosare
„El (preotul de la Corjova – n.r.), când a înregistrat firma, nu prea avea experienţă… Noi căutam o ieşire… Dacă banii nuerau valorificaţi, trebuiau întorşi şi nu am mai fi văzut lucrările astea. Dar, de rău, de bine, şi fântâni avem, şi drumuri, şi staţii… Oamenii se bucură de lucrul efectuat, dar iată că părintele a rămas cu probleme”, relatează fostul 
primar. Valeriu Miţul s-a arătat nemulţumit de deciziile organelor de drept ale R. Moldova şi susţine că, în loc să-i deschidă preotului dosar penal, acestea ar trebui “să vină şi să facă regulă, să apere interesele şi Constituţia R. Moldova” atunci când miliţia transnistreană arestează muncitorii.
Deşi fostul edil se arată bucuros de faptul că, în final, lucrările sunt executate, Hotărârea Curţii de Conturi privind Raportul auditului Fondului Ecologic Naţional în 2008—2009 atenţionează că “Primăria Corjova nu a solicitat şi nu dispune de analizele de laborator necesare pentru confirmarea faptului că apa din fântâni corespunde standardelor apei potabile, ceea ce nu confirmă contribuirea la sporirea calităţii apei şi nu justifică atingerea scopului proiectului”.
Potrivit CÎS, SRL “Totalproficons” a fost radiată din Registrul de stat la sfârşit de ianuarie 2012, la doar câteva luni după ce pe numele preotului fusese iniţiat dosarul penal legat de delapidarea averii străine în proporţii mari. De fapt, SRL “Totalproficons” a intrat în proces de insolvabilitate încă la început de 2011, având o datorie creditorială de circa 100000 de lei.
Totodată, în temeiul celor relatate mai sus, pe numele lui Oleg Cernatu a mai fost iniţiată o cauză penală, pentru fals de acte oficiale. Ambele dosare sunt în proces de examinare în instanţele de fond.
Cu medalie, riscă până la 15 ani de puşcărie
Conform Codului Penal al R. Moldova, dacă va fi găsit vinovat de încălcarea art. 361, confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, preotul de la Corjova riscăo amendă de 4-12 mii de lei sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau privarea 
de libertate pe un termen de până la 5 ani. În schimb, pentru presupusa încălcare a art. 191, CP, delapidarea averii străine în proporţii mari, Oleg Cernatu riscă de la 8 la 15 ani de închisoare.
Cu toate acestea, preotul Cernatu nu pare a fi îngrijorat de o eventuală pedeapsă, de care ar fi pasibil. Acesta ne-a declarat că nu a greşit cu nimic şi că dosarele intentate pe numele său sunt iniţiate la comandă. “Ca să nu-i susţin pe cei pe care îi susţin”, a spus părintele Oleg, după ce am insistat să aflăm care ar fi motivele intentării dosarelor în cauză.
De menţionat că părintele de la Corjova, satul de baştină al ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin, s-a manifestat în repetate rânduri drept un susţinător deschis al PCRM, acesta fiind observat chiar şi la protestele organizate de comunişti. Or, în perioada fostei guvernări a PCRM, biserica din Corjova a beneficiat de o susţinere specială din partea autorităţilor. Chiar şi Vladimir Voronin, liderul PCRM, a recunoscut că parohia din satul său a fost reactivată şi cu eforturile sale, inclusiv cele financiare, lucru de care el este mândru.
De menţionat şi faptul că, în 2008 (anul în care a fost reactivată parohia Corjova, dar şi anul în care părintele ar fi comis infracţiunile de care este actualmente acuzat – n.r.), “pentru contribuţie la renaşterea spirituală şi morală a societăţii şi susţinerea acţiunilor social-umanitare”, Vladimir Voronin l-a decorat pe Oleg Cernatu cu medalia “Meritul Civic”.
„Am fost doar subantreprenor”
Părintele Oleg ne asigură că statului nu i-a fost adus niciun prejudiciu, aşa cum susţin procurorii. “La rugămintea administraţiei SA “Drumuri-Chişinău”, am deschis o întreprindere ca să putem face lucrarea (reparaţia unei porţiuni de drum – n.r.). Deci, se ştia că întreprinderea nou deschisă nu va fi plătitoare de TVA şi că acest TVA va fi achitat doar de ea. Aşa a şi fost achitat acel TVA. Statului nu i s-a adus niciun prejudiciu. Eu am fost doar subantreprenor şi am îndeplinit lucrările cu tehnica de la “Drumuri-Dubăsari” Transnistria. Doar în aşa mod am putut face reparaţia”, relatează părintele. El mai afirmă că, deşi lucrările au fost făcute de firma al cărei administrator era, acestea au fost verificate de SA “Drumuri-Chişinău”, tot ea întocmind procesul-verbal de recepţie a lucrărilor, iar declaraţiile acesteia precum că ea n-ar fi ştiut de faptul că SRL “Totalproficons” nu era plătitoare de TVA sunt “o minciună”. “Banii au fost transferaţi după ce am scris factura. Dacă “Drumuri-Chişinău” avea vreo pretenţie că factura nu e cu TVA, cum spune acum… Se vede clar şi din multe alte documente că eu nu sunt plătitor de TVA, şi ea ştia de acest lucru”, ne asigură părintele Oleg.
„Prin muncă omul e slăvit”
Singura “greşeală” pe care preotul şi-o recunoaşte sunt cei aproape 50 000 de lei care “au fost introduşi greşit” drept TVA în cazul fântânilor. “Din acei bani am făcut două fântâni în plus şi am mai îndeplinit alte lucrări. Primăria Corjova ştie de asta, iar Consiliul Raional a semnat actul (de recepţie– n.r.)”, susţine preotul de la Corjova.
Am solicitat poziţia Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove pe marginea acestui caz. Vadim Cheibaş, secretarul instituţiei, a ţinut iniţial să menţioneze că, “din câte cunosc cazul parohiei Corjova, aceasta e o parohie care s-a dezvoltat foarte bine în ultimul timp”. Cheibaş a mai specificat că, deşi din punct de vedere canonic preotul nu poate să se ocupe “cu altă îndeletnicire decât cea legată de slujbă”, acestuia îi sunt permise activităţile care “nu-i scad din notorietate şi din caracterul său de persoană spirituală”, printre care s-ar număra creşterea păsărilor şi animalelor domestice, agricultura, apicultura etc.
„Fiecare om născut pe acest pământ este dator să aibă o activitate, deoarece doar prin muncă omul este slăvit. şi preoţii trebuie să se ocupe, să aibă îndeletniciri şi să muncească ca să-şi câştige pâinea cea de toate zilele. De altfel, este de spus că, preotul de la altar se hrăneşte, dar dacă altarul nu-i poate satisface necesităţile stricte, atunci evident că el trebuie să se ocupe şi de… Aceasta o dictează situaţia”, a conchis Vadim Cheibaş.
Cele două dosare penale par însă să nu fie singurele “păcate” ale părintelui. Numele lui Oleg Cernatu figurează şi într-un titlu de executare prin care acesta din urmă este obligat să achite întreprinderii SRL “Elvitis-Com” o datorie de circa 80 000 de lei. Vasile Vutcarău, directorul firmei în cauză, spune că preotul din Corjova “e un şarlatan”, şi asta după ce, acum câţiva ani, acesta “a venit şi a procurat butaşi de viţă de vie, vreo 6 000 de plante, şi n-a plătit nimic”. “Eu am câştigat în toate instanţele şi, de vreo 3 ani, am titlu executoriu”, ne-a declarat Vutcarău, care încă nu şi-a recuperat banii.
„Butuci de viţă de vie a luat un verişor de-al meu din Italia şi acela o sumă de bani a plătit, dar restul nu a plătit, dar pentru că contractul a fost făcut cu mine, am rămas vinovat eu”, îşi motivează parohul com. Corjova implicarea în istoria respectivă.
Dacă are SRL, n-are timp de biserică
Canoanele Bisericii Ortodoxe (un ansamblu de “legi” bisericeşti care reglementează practic toate aspectele vieţii clerului, dar şi a enoriaşilor – n.r.) interzic, de fapt, clericilor să se implice în afaceri, adică în “treburile lumeşti”. Spre exemplu, unul dintre multiplele canoane care prevăd acest lucru este Canonul 6 (Incompatibilităţi) din Canoanele 
Sfinţilor Apostoli. Acesta spune expres că “episcopul sau presbiterul sau diaconul să nu ia asupra sa purtări de grijă lumeşti; iar de nu, să se caterisească” (caterisirea înseamnă ridicarea darului Sf.Duh, dat unui bărbat prin taina hirotoniei, adică este dat afară din preoţie – n.r.). Altfel spus, canonul în cauză stabileşte drept incompatibile cu preoţia acele îndeletniciri care ar prejudicia demnitatea preoţească şi chiar ar determina deprecierea ei, printre acestea numărându-se negoţul, cămătăria, arendarea etc.
În schimb, un tânăr teolog ortodox care şi-a făcut studiile în România şi care spune că nu s-a preoţit pentru că nu este de acord cu multe lucruri ce ţin de activitatea preoţească şi care ne-a solicitat anonimatul susţine că, pe lângă faptul că Canoanele Bisericii Ortodoxe sunt foarte multe (potrivit unor cărţi de specialitate, numărul acestora este de 667 – n.r.), acestea pur şi simplu nu pot fi respectate, pentru că sunt foarte stricte. “Preotul n-are voie să intre în bar, în restaurant, n-are voie să meargă la teatru, n-are voie să umble fără haina de preot. Cât despre credincioşi, sunt la fel de multe şi de stricte. Bine, ele sunt făcute pentru vremea aia (cele mai noi dintre ele datează de acum circa 1 000 de ani – n.r.) şi biserica spune că unele dintre ele nu mai pot fi practic respectate în societatea de azi şi trebuie actualizate. Dar sunt unele care ţin de principiu, alea trebuie respectate. Spre exemplu, bogăţia la preoţi sau funcţiile incompatibile cu preoţia. Preotul nu are voie să mai lucreze altceva sau să aibă afaceri. Trebuie să renunţe ori la una, ori la alta. Pentru că, dacă el îşi deschide un SRL ceva acolo, el nu are timp să se ocupe de biserică. Asta e ideea”, explică teologul.
Cu toate acestea, interpretarea mai modernă a canoanelor pemite clerului să se implice în afaceri, dacă acest lucru este în interesul Bisericii şi al binelui obştesc în genere. Totuşi, nu este clar cine sau ce şi în ce condiţii stabileşte acel interes al bisericii şi al comunităţii.
Biserică, lombard, ţigări şi cârnaţi
La intersecţia aglomerată a străzilor Bogdan Voievod şi Kiev din capitală (una dintre cele mai prestigioase zone din sect. Râşcani – n.r.), în spatele propriului gard frontal, format dintr-un lanţ întreg de magazine care oferă un spectru larg de servicii, se înalţă semeţ Biserica “Sf. Mucenic Valeriu”. Pe lângă diverse produse alimentare, practic din poarta 
lăcaşului sfânt poţi cumpăra flori, ţigări, alcool sau poţi beneficia de serviciile a două bănci comerciale, care şi-au deschis acolo câte o reprezentanţă. Dacă, eventual, ai rămas fără bani, tot aici îţi poţi lăsa lănţişorul de aur de la gât la o întreprindere care prestează servicii de lombard.
Potrivit analizei “Generalizare privind participarea procurorului în procesul civil”, publicate pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie, în decembrie 2000, Primăria mun. Chişinău a repartizat un lot de teren din str. Bogdan Voievod protoiereului Valeriu Bazatin pentru construirea unei biserici ortodoxe, iar opt zile mai tâziu, SC “Bazat-Cons” primeşte autorizaţia de construcţie a sfântului lăcaş. Deja un an mai tâziu, potrivit Secţiei cadastru şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, “Bazat-Cons” a cumpărat cu 46 251 de lei cele 0.256 ha pe care era amplasată biserica. De menţionat că, potrivit Camerei Înregistrării de Stat, SRL “Bazat-Cons” a fost înregistrată pe 27 noiembrie 2000, iar administrator şi unic fondator al întreprinderii este nimeni altul decât Valeriu Bazatin, actualul paroh al Bisericii “Sf. Mucenic Valeriu”.
Biserica “Sf. Mucenic Valeriu” din sect. Râşcani al capitalei a fost inaugurată în 2005, când, potrivit unui site de specialitate, enoriaşii au fost invitaţi “la prima sfântă liturghie, în ziua Sfântului Nicolae”. Dar soarta lăcaşului a fost pusă ulterior la grea încercare, după ce procurorii au atacat în instanţă procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor.
SRL “Bazat-Cons”, proprietar pe Bogdan Voievod, 1/1
Conform analizei menţionate mai sus, procuratura, în interesele statului, în persoana Direcţiei Teritoriale Control Administrativ Chişinău, a depus cerere în judecată către SRL “Bazat-Cons” şi Primăria Chişinău, prin care a solicitat recunoaşterea nulă a procesului-verbal de recepţie finală din 2005, considerându-l drept unul ilegal, dar şi radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate. În susţinerea acţiunii, reprezentanţii legii au indicat faptul că unele construcţii executate de SRL “Bazat-Cons” (casa parohială, comercială, garajul şi cazangeria) au fost recepţionate cu încălcarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
Deşi a accepat examinarea cererii depuse de procurori, “instanţa a conchis că actul de recepţie a lucrărilor de construcţie nu este actul ce confirmă dreptul de proprietate a construcţiilor, dar reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii”, menţionând că “procesul-verbal nu este act juridic în sensul dreptului civil, deoarece este lipsit de obiect”. În cele din urmă, acţiunea a fost respinsă.
De menţionat că, potrivit datelor cadastrale, imobilele din str. Bogdan Voievod 1/1, şi anume terenul (0.256 ha), biserica (759 m²), construcţiile comerciale (112.1 m²) şi garajul (37 m²), sunt proprietatea SRL “Bazat-Cons”.
„Vecin” cu premierul Vlad Filat
Am telefonat la SRL “Bazat–Cons”, interesându-ne cum putem închiria unul dintre spaţiile contruite în gardul Bisericii “Sf. Mucenic Valeriu”. Iniţial, menţionăm faptul că sediul oficial al SRL “Bazat–Cons” se află pe str. G. Meniuc, 9, în una dintre cele mai prestigioase zone de locuit ale capitalei, la câteva intersecţii distanţă de casa premierului Vlad Filat, potrivit declaraţiei de avere a acestuia. Potrivit datelor cadastrale, construcţia imobilului de pe G. Meniuc, 9 datează 
din 1958 şi reprezintă o casă de locuit cu un singur nivel şi cu o suprafaţă totală exterioară de 163.6 m², plus două anexe cu o suprafaţă totală de 26.8 m². Conform aceleiaşi surse, acest imobil se află în proprietatea Alei Bazatina, care l-a primit în urma unui contract de donaţie în 1990. Vizual, însă, casa are două nivele şi nu pare să aibă mai mult de 10 ani de când a fost construită sau cel puţin reparată capital. Totodată, potrivit ultimei evaluări cadastrale, din iunie 2005, imobilul respectiv valorează 850 000 de lei, sumă care reprezintă, potrivit specialiştilor, un preţ de circa trei ori mai mic decât preţul real de piaţă.
Pentru că la telefonul SRL “Bazat–Cons”, înscris la CÎS, nu a răspuns nimeni mai multe zile la rând, am telefonat la biserică şi am solicitat să discutăm cu vreun reprezentant al firmei respective. Ni s-a transmis un număr de telefon mobil, pe care l-am şi apelat. A răspuns un bărbat care ne-a spus că “buticurile sunt ocupate”, fiind curios, totuşi, să afle ce am dori să facem cu ele. “Nu ştiu, nu ştiu. Hehe! Pe câţi îi interesează locul ăla”, a reacţionat interlocutorul, după ce i-am zis că ne interesează, în primul rând, spaţiul comercial. Interlocutorul ne-a spus că nu ştie când se va elibera vreun loc, deoarece “contractul este contract”.
Un număr pentru “două” persoane
Interlocutorul nu ne-a spus prea multe nici despre costul eventualei chirii. “Este sponsorul bisericii, el se ocupă de asta. Nu o să puteţi vorbi cu el, pentru că nu se afişează. Totul se face prin firma “Bazat-Cons”, dar sponsorul conduce”, a precizat bărbatul. Deşi am încercat să obţinem cel puţin un număr de telefon al “sponsorului”, nu am reuşit. “Nu o să puteţi vorbi cu el. El e un om mare. E ocupat. Ca să nimereşti la el, o să te întrebe secretara cu ce ocazie…E o persoană importantă sponsorul”, a conchis reprezentantul firmei “Bazat-Cons”.
Ulterior, tot de la Biserica “Sf. Mucenic Valeriu”, am solicitat un telefon de contact al părintelui Valeriu şi am constatat că ni s-a oferit acelaşi număr de mobil la care, anterior, ni s-a spus că îl putem contacta pe reprezentantul SRL “Bazat-Cons”.
Astfel l-am contactat pe părintele Valeriu deja în calitate de jurnalişti, dar acesta a negat faptul că ar avea vreo legătură cu spaţiile comerciale din faţa bisericii. Mai apoi, însă, preotul a recunoscut că, “după hârtie”, spaţiile respective îi aparţin, dar nu şi de facto. Parohul bisericii “Sf. Mucenic Valeriu” ne-a declarat că iniţiativa construcţiei spaţiilor comerciale aparţine unui oarecare “sponsor principal”, iar banii acumulaţi de la darea în chirie a acestora ar fi utilizaţi la construcţia bisericii (potrivit datelor cadastrale, procesul-verbal de recepţie a spaţiilor în cauză a fost semnat în august 2006, adică după un an de la deschiderea oficială a sfântului lăcaş – n.r.).
Deşi nu a dorit să ne spună cine este sponsorul la care face referire, pe motiv că “el nu vrea să fie cunoscut”, din discuţia cu părintele Valeriu am concluzionat doar faptul că acesta e vorbitor de limbă rusă. Totodată, preotul afirmă că nici lui nu-i place amplasarea spaţiilor comerciale chiar în faţa bisericii, dar susţine că acestea sunt vremelnice, “până când se va termina construcţia, reparaţia şi aşa mai departe”. “A da Dumnezeu să termin… Of, ce bucurie o să am eu. O să le scot de aici să le duc să nu le văd”, spune acesta.
Preotul s-a arătat nemulţumit şi de faptul că “voi, jurnaliştii, atacaţi biserica”. “Mă necăjesc numai eu ştiu cum. Eu nu trăiesc acasă. Casa am dat-o în chirie ca să am bani să termin biserica şi uite cum se răsplăteşte. Nimeni nu face un articol că, uite ce biserică frumoasă”, a conchis Parohul Bisericii “Sf. Mucenic Valeriu”.
Nicolae CUŞCHEVICI, Victor MOŞNEAG, Tatiana EŢCO
