(Galerie foto, doc) Zborul eşuat şi netransparent al celor şase MIG-uri din R. Moldova spre Libia
În 2015, printr-o procedură ferită de ochii lumii, autorităţile R. Moldova au încercat să vândă cele şase avioane de tip MIG-29 Guvernului Libiei, ţară din nordul Africii, asupra căreia, în 2011, Consiliul de Securitate al ONU a instituit un embargo privind importul de arme, după conflictele care au cauzat un război intern. Printr-o scrisoare intrată în posesia ZdG, semnată de Sergiu Ciobanu, care în februarie 2015 deţinea funcţia de director al Aeroportului Internaţional Mărculeşti, acesta invita în R. Moldova o delegaţie din Libia, pentru a „începe” negocierile. Preţul cerut de autorităţi pentru fiecare avion începea de la 2 milioane de euro.
Libia este o ţară din nordul Africii. Are frontieră cu Marea Mediterană la nord, la vest cu Tunisia şi Algeria, la sud-vest cu Nigerul, la sud cu Ciadul, iar la sud-est şi est cu Egiptul şi Sudanul. Din 1969 până în 2011, Libia a fost guvernată prin intermediul unui sistem pseudo-democratic de Muammar Gaddafi, ucis în 2011, în urma războiului civil care cuprinsese ţara. Consiliul de Securitate ONU a impus, la 26 februarie 2011, un embargo militar Libiei, unde continuau ciocnirile dintre forţele guvernamentale şi rebelii care doreau debarcarea regimului Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani. Rusia, unul dintre principalii furnizori de arme în Libia, a sprijinit acel embargou, refuzând să vândă arme Guvernului libian. În februarie 2015, Libia cerea Consiliului de Securitate al ONU să ridice embargoul privind armele impus Guvernului său, astfel încât acesta să poată lupta „mai eficient” împotriva militanţilor din cadrul grupării Stat Islamic. Deşi Consiliul nu a acceptat, tot în această perioadă, aşa cum reiese dintr-o scrisoare obținută de ZdG, autorităţile R. Moldova încercau să negocieze cu Guvernul libian vânzarea celor şase avioane militare de tip MIG-29 din dotarea Aeroportului Internaţional Mărculeşti.
Scrisoarea (ne)recunoscută de fostul director al AIM
„Confirmăm că suntem proprietarii a şase avioane de tip MIG-29 şi suntem autorizaţi de Guvernul nostru să acceptăm ofertele Guvernului libian în mod direct în conformitate cu protocolul internaţional de apărare. În baza celor expuse, aşteptăm delegaţia oficială din partea Guvernului libian să viziteze Aeroportul Internaţional Mărculeştii, unde inspecţia şi negocierile iniţiale pot începe. Pentru informarea dvs., preţul cerut pentru fiecare avion este de 2 milioane de euro. Ataşăm detaliile tehnice complete şi certificatele avioanelor”. Acesta este mesajul dintr-o scrisoare semnată la 11 februarie 2015 de către Sergiu Ciobanu, directorul Aeroportului Internaţional Mărculeşti (AIM), obţinută de ZdG. Ataşat la text, Ciobanu expedia pozele aparatelor de zbor şi specificaţiile tehnice ale acestora.
Solicitat să explice contextul acestui document, Ciobanu, care a plecat, între timp, din fruntea întreprinderii de stat, şi-a amintit de un asemenea episod, dar a negat conţinutul scrisorii. „N-a fost aşa ceva. Păi, nu. A fost o persoană care se ocupă cu vânzări şi a întrebat dacă noi suntem proprietarii. Le-am răspuns că noi suntem proprietarii. Nu, noi am spus doar că suntem autorizaţi şi că aeronavele acestea au fost expuse spre comercializare, şi dacă vă este interesant, va fi deschisă procedura de licitaţie cu strigare. Şi noi am făcut licitaţie. Acolo scrie că aeronavele sunt în gestiunea AIM… Acolo nu scrie de Guvern nimic…. Aşa scrisoare eu nu am scris”, ne-a zis Ciobanu, după ce i-am citit traducerea documentului semnat de el în februarie 2015. Ulterior, i-am remis acestuia documentul pentru a lua cunoştinţă de el. Ciobanu l-a văzut şi nu a mai răspuns nici la mesaje, nici la telefonul său mobil.
Ex-ministru al Apărării: „E un caz secret. El a fost secretizat”
Episodul este însă confirmat de către Viorel Cibotaru, cel care, la 18 februarie 2015, devenise ministru al Apărării în Guvernul Gaburici. Fostul oficial a refuzat să ofere detalii la subiect, făcând referire la faptul că acest caz a fost secretizat. „Nu vreau să vorbesc despre acest caz. E unul secret. A fost secretizat. Dacă sunt careva documente, chestii, comentaţi-le, eu nu dau comentarii”. L-am întrebat pe Cibotaru dacă procedura a fost stopată după intervenţia sa. „Sigur că, după ce am făcut zarvă, am făcut şi o anchetă internă, m-am descurcat şi gata. Dar nu vreau să dau comentarii pentru că a fost un document secret şi nu am dreptul”, zice Cibotaru. Acesta a menţionat că, în perioada în care a condus Ministerul Apărării, nu au existat tentative de a înstrăina cele şase MIG-uri. „Au fost de 2-3 ori anunţate tendere pentru vânzarea MIG-urilor. La acestea nu ţin minte dacă au participat sau nu persoane. Ele au fost organizate de Marinuţă (Vitalie Marinuţă, n.r., ex-ministru al Apărării). Pe timpul meu, nu s-au făcut mişcări cu MIG-urile”, relatează Cibotaru.
Predecesorul lui Viorel Cibotaru, Valeriu Troenco, care a deţinut funcţia de ministru în perioada aprilie 2014 – februarie 2015, spune că nici el nu a autorizat tranzacţiile dintre R. Moldova şi Libia, privind vânzarea celor 6 MIG-uri. „În mandatul meu aşa ceva nu a fost. Eu am dus nişte tratative cu Ucraina, care a trimis nişte specialişti, au fost, au văzut avioanele. Au fost şi discuţii, care s-au încheiat după plecarea mea. Au fost de la aviaţia Ucrainei care au văzut starea tehnică. Atât. Procedura şi scrisoarea de care vorbiţi mi se par ilegale. Nu Guvernul decide şi nu în acest mod. E nevoie de Parlament. E şi o Comisie Specială care se ocupă cu asta”, explică Troenco.
Şi Igor Gorgan, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale din acea perioadă, spune că nu a fost la curent cu tranzacţia pusă la cale de autorităţi. „Atunci eram şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, dar nu am fost informat despre această procedură. De fapt, AIM se afla în gestiunea Ministerului Apărării şi nu se subordona Marelui Stat Major”, susţine Gorgan.
În perioada 2011-2014, deşi a organizat licitaţii, statul nu a reuşit să le vândă
Istoria MIG-urilor. 21 au fost vândute spre SUA
Potrivit Catalogului Forţelor Aeriene Internaţionale, după destrămarea URSS, R. Moldova s–a ales cu 34 de avioane MiG–29 de diferite tipuri, care au fost distribuite în dotarea bazei aeriene de la Mărculeşti. Întreţinerea şi pilotarea acestor aeronave era costisitoare, de aceea, iniţial, statul a căutat diferite posibilităţi de a da MiG–urile în arendă, sau chiar de a le comercializa. Potrivit presei internaţionale, în 1994, patru sau sase MiG–uri au fost date în arendă Yemenului de Sud. Potrivit revistei „Air Combat Information Group”, aceste aeronave din Moldova au fost utilizate în războiul dintre Yemenul de Sud și de Nord, fiind pilotate de mercenari moldoveni şi irakieni. În timpul luptelor, două avioane au fost distruse. Un MiG a fost deteriorat irecuperabil, iar altul a fost avariat. Cert e că, după acest caz, Ministerul Apărării a decis să vândă aeronavele.
Pe 23 iunie 1997, Guvernul R. Moldova şi Departamentul Apărării al SUA au semnat un acord de Cooperare pentru Reducerea Ameninţărilor, prin care SUA a fost autorizată să procure 21 de avioane MiG–29. Potrivit „Air Combat Information Group”, acestea au fost oferite împreună cu 500 de rachete R–73. „Avem informatii credibile că mai multe state mişele, inclusiv Iranul, după destrămarea URSS, intenţionează să cumpere echipament militar rusesc şi arme. Aceste MiG–uri erau pe lista lor de cumpărături”, spunea atunci secretarul Departamentului Apărării din SUA, William S. Cohen. R. Moldova a obţinut atunci pentru cele 21 de avioane suma de 40 de milioane USD. Peste şapte ani, Valeriu Pasat, care deţinea în perioada tranzacţiei funcţia de ministru al Apărării, a fost judecat, fiind acuzat că ar fi dat avioanele americanilor la un preţ prea mic, prejudiciind astfel bugetul de stat. În 2009, Pasat însă a fost achitat. Cele opt MIG-uri rămase au fost duse pentru reparaţie la o uzină din Belarus. De acolo au revenit doar şase, celelalte două rămânând în Belarus în calitate de plată pentru lucrări.
Galerie foto: Cele șase MIG-uri ale R. Moldova, pe care autoritățile au încercat să le vândă Guvernului Libiei în 2015, țară aflată sub embargo și printr-o procedură lipsită de transparență
Citiți un articol scris de ZdG la subiectul MIG-urilor vândute către SUA în anul 2005: Voronin atacă SUA cu MiG–uri rusești
Licitaţiile eşuate din mandatul lui Marinuţă: „Ele trebuie să fie comercializate”
Ultimele tentative oficiale ale statului de a înstrăina cele 6 MIG-uri rămase s-au produs în perioada mandatului ministrului Vitalie Marinuţă. Preţul cerut atunci de autorităţi era de 8,5 milioane de euro pentru cele şase unităţi de zbor. Licitaţiile însă au fost anulate din lipsă de cumpărători. „Aceste MIG-uri trebuiau să fie comercializate la pachet, atunci când au fost comercializate şi celelalte. Valoarea lor atunci era mult mai mare decât valoarea lor actuală. De ce nu s-a făcut, e altă întrebare. Totodată, cred că trebuie să fie respectate procedurile legale la comercializarea acestor aparate de zbor. Ele trebuie să întrunească toate criteriile unei tranzacţii internaţionale pentru ţările democratice. Nu în Libia sau în alte ţări care sunt sub interdicţie sau nu corespund normelor democratice şi care ne-ar putea dăuna în relaţiile cu partenerii strategici. Sigur, e nevoie şi de o tranzacţie transparentă”, susţine Vitalie Marinuţă, fost ministru al Apărării din anii 2009-2014.
„Aparatele în cauză trebuie să fie comercializate, dar nu în forma lor de acum, or, ele au fost transformate din aparate de zbor militare în aparate civile, fiind scos doar armamentul de pe ele. Ele trebuie să fie comercializate de Ministerul Apărării, nu de AIM sau de o agenţie specială din cadrul Guvernului”, zice Marinuţă. „Ele trebuiesc vândute şi pe urmă, de adăugat puţin şi de luat alte aparate de zbor, elicoptere medii şi de mici dimensiuni, care pot fi folosite şi pentru transport, şi pentru Smurd. Sper să fie, odată şi odată, o gândire statală în R. Moldova”, adaugă Marinuţă. Aeronava MIG–29 a fost creată în Laboratorul Mikoian–Gurevici în anii ’70. Acest nou avion de vânătoare a început să fie produs în URSS în 1974.
Citiți și: Complexele de rachete antiaeriene vândute dubios de stat au „decolat” în taină, dar cu succes
Astăzi, cele şase MIG-uri sunt gestionate de AIM, care, în 2017, a trecut din gestiunea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei şi Infrastructurii. Printr-un răspuns la o solicitare a ZdG, Ministerul Apărării ne-a anunţat că, la început de 2018, a iniţiat procedura de recuperare a tehnicii militare depozitate pe AIM.
