Schema imobiliară care poate lăsa statul fără 100 de milioane de lei. În rolurile principale: miniștri, fostul șef al Clubului sportiv „Dinamo” și un om de afaceri „specializat” în acapararea terenurilor publice
Statul riscă să piardă două terenuri care valorează, la preț de piață, aproximativ 111 milioane de lei, ambele deținute de Ministerul Afacerilor Interne. Unul dintre ele găzduiește antrenamentele sportivilor care practică tirul cu arcul, iar pe celălalt a fost dezvoltat complexul sportiv „Urban Arena”.
Deși Curtea de Conturi a constatat încă în iulie 2020 că există riscul ca aceste terenuri, cu suprafața totală de peste 2 ha, să fie privatizate la preț normativ, iar în consecință statul să fie prejudiciat de circa 60 milioane de lei, până acum, autoritățile nu au reușit să elimine pericolul. ZdG a constatat că, de fapt, valoarea prejudiciului ar putea fi și mai mare, depășind suma de 100 de milioane de lei.
Schema imobiliară a fost pusă în aplicare în momentul în care firmele care au primit în locațiune terenurile, au obținut acordul de a-și înregistra dreptul de proprietate asupra unor imobile, fapt ce le-ar deschide ușa spre privatizarea terenurilor publice la prețuri de chilipir.
Șeful Clubului sportiv „Dinamo” care a semnat contractele de locațiune, dar și cei trei miniștri din perioada în care au fost semnate sau modificate cele două înțelegeri, strâng din umeri, pasând vina unii pe alții. Cel care poate da marea lovitură este un om de afaceri cu relații în lumea sportului și politicii, conectat la fostul secretar general al Partidului Democrat, Constantin Botnari.
În 2014 și 2015, două terenuri publice aflate în gestiunea Clubului Sportiv Central (CSC) „Dinamo” al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), sunt transmise în locațiune unor agenți economici.
Riscul ca terenurile statului să fie înstrăinate în cazul privatizării
Terenul din strada Nicolae Dimo 30a din municipiul Chișinău cu o suprafață de 1,13 ha, pe care, în prezent, găzduiește antrenamentele de tir cu arcul, este dat în posesie și folosință temporară firmei „Rumal-Impex” pe un termen de 25 de ani în 2014. Un an mai târziu, terenul din strada Gheorghe Asachi 23a din Chișinău cu o suprafață de 1,1 ha, pe care, în prezent se află complexul sportiv „Urban Arena” ajunge în gestiunea „Prosport Invest” pentru o perioadă de 10 ani. Deși în calitate de semnatari ai contractelor din partea celor două firme figurează două persoane diferite, de fapt, în spatele ambelor companii se află un singur om: controversatul om de afaceri Viorel Bodiu, care, în prezent, figurează în calitate de fondator și administrator la ambele firme, dar și la două companii de construcții. Acesta s-a remarcat în lumea afacerilor în perioada guvernării democrate, fiind recunoscut drept un personaj din anturajul fostului secretar general al PDM, Constantin Botnari.
În iulie 2020, Curtea de Conturi (CCRM) a constat că cele două terenuri publice au fost date în arendă contrar legii și, în consecință, există riscul să fie înstrăinate, fapt care ar putea prejudicia bugetul cu circa 60 de milioane de lei. Curtea a depistat că CSC „Dinamo”, a transmis terenurile în locațiune celor doi agenți economici fără a organiza o licitație publică, precum și în lipsa unei hotărâri de Guvern, „neasigurând regulamentar controlul asupra utilizării eficiente și integrității patrimoniului de stat, fapt care atrage după sine nulitatea contractului de locațiune încheiat între părți”.
La aproape un an de la acea hotărâre, soarta terenurilor rămâne incertă.
Separarea terenului, fără acordul proprietarului terenului
În martie 2014, când CSC „Dinamo” transmitea terenul public din sectorul Râșcani în posesie și în folosință pe un termen de 25 de ani companiei „Rumal-Impex”, înțelegerea era parafată de Arcadie Bostan, șeful clubului sportiv și Grigore Vîntu, administratorul de atunci al firmei. Cele două părți conveneau asupra construcției și amenajării pe acel teren a unui centru sportiv și de agrement.
Terenul cu suprafața de 1,13 ha făcea parte dintr-un teren mai mare, cu o suprafață de circa 26 ha, pe care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) l-a transmis în folosință CSC „Dinamo”. Clubul Sportiv a luat decizia de a separa cele două terenuri cu doar o zi înainte de a-l da în arendă, fără a avea acordul CMC. Deși, cel puțin formal, reprezentanții Consiliului au cerut ulterior în instanță anularea contractului de arendă, în 2017, Drept de proprietate pentru cinci imobile inexistente de pe terenul statului
La șase ani distanță de la semnarea contractului de arendă, pe acel teren nu a mai apărut un complex sportiv, așa cum era stipulat în înțelegerea inițială. Dar, în luna martie 2020, compania „Rumal-Impex” solicita Agenției Servicii Publice (ASP) aviz consultativ pentru înregistrarea unor bunuri imobile nefinalizate și a dreptului de proprietate asupra lor, toate amplasate pe terenul statului. Inițial, 
CCRM, în iulie 2020, constata însă că, de fapt, cele cinci construcții nefinalizate pe care „Rumal Impex” le-a înregistrat la ASP, NU există în realitate. Acest fapt a fost constatat și de ZdG. Pe acel teren am găsit acum doar cinci mici fundamente din beton, vechi, care seamănă mai degrabă cu niște borduri situate la suprafața solului, amplasate la periferiile terenului public.
În luna ianuarie curent, noua administrație a CSC „Dinamo”, în baza constatărilor CCRM, a solicitat ASP să reexamineze cererea „Rumal-Impex” și să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al firmei asupra pretinselor imobile. Aceeași schemă, aceeași actori – alt teren
În anul 2015 este semnat un alt contract similar, care peste ani avea să aibă aceleași efecte. Tot prin semnătura lui Arcadie Bostan, CSC Dinamo transmitea în locațiune, pentru o perioadă de 10 ani, un teren de 1,1 ha din strada Gheorghe Asachi 23a firmei „Prosport Invest”. Terenul se află în imediata apropiere a Academiei de Poliție și a bazinului „Dinamo”. Compania urma să construiască și să amenajeze pe acel teren Stadionul „Dinamo”, conform proiectului acceptat de către administrația clubului sportiv. În 2016, după ce compania a primit autorizație, a început construcția a 11 bunuri imobile pe acel teren. Ulterior, deși din prevederile contractuale nu rezultă că firmei i-ar reveni drepturile de proprietate asupra construcțiilor pe care le-a edificat, în 2016 și ulterior în 2018, la fel ca în cazul edificiilor de pe terenul din sectorul Râșcani, „Prosport Invest” a reușit să înregistreze dreptul de proprietate asupra acelor imobile. CCRM constata în iulie 2020 că firma „Prosport Invest” a construit pe terenul statului patru stadioane pentru mini-fotbal, o parcare auto, o spălătorie auto și alte 11 imobile care au fost înregistrate la OCT Chișinău contrar prevederilor legale. Terenul de 1,1 ha, care este miza afacerii, aparține statului și a fost înregistrat la Cadastru abia în 2013, an în care a și fost dat în folosință CSC Dinamo. În martie 2019, printr-o cerere adresată Agenției Proprietății Publice (APP), cea care gestionează patrimoniul statului, compania a făcut deja prima tentativă de „a pune mâna” pe el. Firma a solicitat avizul pozitiv „pentru elaborarea studiului de fezabilitate de desfășurare a unui proces transparent, de realizare a procesului de privatizare a terenului adiacent construcțiilor”.
ZdG a constatat că și în acest caz, la începutul anului 2021, noua administrație a CSC „Dinamo” a înaintat o acțiune în instanța de judecată, cerând declararea nulității contractului și obligarea ASP să radieze dreptul de proprietate a firmei asupra construcțiilor. Cererea a fost susținută și de către APP care, în referința sa, scrie că înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile de pe terenul public reprezintă „un abuz de drept” din partea companiei. Totodată, reprezentanții APP precizează că potrivit prevederilor legale, dar și celor contractuale, firma „are dreptul la restituirea cheltuielilor efectuate cu scopul îmbunătățirii imobilului închiriat”, și „nicidecum dobândirea dreptului de proprietate asupra acestora”. Deocamdată, dosarul se află pe masa magistraților, fără a avea o soluție. Viorel Cebotari, juristul CSC „Dinamo”, admite că, prin înregistrarea construcțiilor ca proprietate privată pe cele două terenuri publice date în locațiune, s-a făcut abuz de clauzele contractuale și de lege și că, de fapt, se urmărește „o schemă de privatizare a bunurilor statului la un preț mai mic decât ar fi costat el ca preț de piață”. „Deci, în momentul expirării contractului de locațiune, practic statul rămâne fără teren din simplu motiv că acolo este înregistrată proprietate privată și agentul economic ar putea cere de la APP, după studiu de fezabilitate etc., există o procedură de-al privatiza la prețul nu de piață, dar la prețul estimativ (normativ, n.r.). Deci, terenurile aferente se privatizează la alt preț, nu la prețul de piață. Respectiv, aceste două terenuri vor ieși din posesia statului contra unei sume mult mai mici în cazul când va fi privatizat ca teren aferent al construcțiilor care sunt private pe teren public. Pierderea va fi diferența între prețul normativ al pământului și prețul de piață. Dacă estimativ prețul normativ al unui teren ar fi de circa 60 de mii de euro (1,26 milioane de lei, n.r.), iar prețul de piață de circa 50 de milioane de lei, dacă facem diferența dintre prețul estimativ, prețul de piață, ajungem la prejudiciu”, estimează juristul. Centrul Național de Expertize Judiciare a stabilit că prețul de piață al terenului din strada Dimo este de circa 58,3 milioane de lei, iar prețul de piață al terenului din strada Asachi este de circa 53,4 milioane de lei. Conform unor calcule, firma care a luat în locațiune terenul din strada Dimo, pe care se desfășoară antrenamentele de tirul cu arcul, ar putea să-l privatizeze cu circa 1,5 milioane de lei, preț de 40 de ori mai mic decât cel de piață, iar terenul din strada Asachi, pe care este amplasat complexul „Urban Arena”, ar putea fi cumpărat cu aproximativ 2,3 milioane de lei, preț care este de 20 de ori mai mic decât cel de piață. Respectiv, statul ar putea fi prejudiciat cu circa 107 milioane de lei. Arcadie Bostan, fostul șef al CSC „Dinamo”, cel care a și semnat cele două contracte de locațiune este, în prezent, președintele Federației de Tir din R. Moldova, instituție pe care o conduce din anul 2013. Acesta s-a aflat în fruntea CSC „Dinamo” din 2012 și până în 2019. Încă de la numirea în funcție, angajații clubului semnalau că motivul pentru care acesta a fost instalat în fruntea instituției ar fi interesul pentru terenurile aferente edificiilor sportive care erau într-o stare deplorabilă. „Sunt multe zvonuri. Edificiile sportive sunt deplorabile, iar terenurile aferente, din centrul Chişinăului, sunt solicitate de mulţi agenţi economici pentru a le lua în locaţiune cu o ulterioară privatizare”, se arăta într-o scrisoare din 2012, publicată atunci de ZdG. Arcadie Bostan susține acum că ar cunoaște „tot de la cineva din presă” că ar fi vorba despre o schemă de înstrăinare a terenurilor publice și afirmă că el „nu a semnat pentru înstrăinare”. Totodată, acesta insistă că inițiativa de a dat cele două terenuri în arendă ar fi venit din partea MAI. „Când s-au semnat contractele de arendă, starea terenurilor era cam cum e starea stadionului Republican în prezent. Nici competență și nici atribuție ca structură „Dinamo” nu a avut. Toată procedura de identificarea a … (agenților economici, n.r.) a fost petrecută de către MAI. Eu contractele când le-am semnat, stătea ștampila Direcției juridice a Ministerului de Interne. Eu le-am citit, dar văzând ștampila direcției juridice, aceștia sunt oamenii care se uită și urmăresc după supravegherea legii în cadrul MAI. Eu de meserie sunt pedagog: antrenori, copii, performanță. Eu în cancelarie am primit proiect frumos, foarte frumos proiect, cu terenuri, cu… La mine, în orice caz, la momentul acela, nu au apărut întrebări”, se apără fostul șef al CSC „Dinamo”. El afirmă că „nu este implicat în scheme” și că „nu cunosc scheme”. Întrebat însă despre motivul pentru care a oferit acordul uneia dintre firme să-și înregistreze dreptul de proprietate asupra unor construcții inexistente, Bostan pretinde că nu-și amintește, chiar dacă i-am arătat documentul semnat de el. „Nu sunt gata să vă dau așa detalii, nu știu… Nu țin minte, au trecut oleacă de ani, câți ani au trecut de atunci?”. ZDG: D-stră ce scop ați urmărit în momentul în care le-ați permis să înregistreze? Totodată, deși Bostan a negat că ar avea vreo atribuție la identificarea agenților economici, acesta a recunoscut că se cunoaște cu beneficiarul celor două companii, precizând că „eu cu domnul Bodiu am jucat fotbal demult. Dacă el venea la mine, era altceva. Dar așa, el s-a dus pe la etajul doi, pe la minister”, se scuză fostul șef al CSC Dinamo. Dorin Recean, ministru de Interne în momentul semnării contractului pentru darea în locațiune a terenului din strada Dimo, afirmă însă că „cei de la Dinamo, s-au adresat cu această solicitare, au descris proiectul și în esență, acel contract, eu l-am aprobat, nu că eu l-aș fi semnat. Ulterior, tot „Dinamo” a introdus riscuri prin acceptarea unor construcții acolo”. Asta a fost inițiativa Clubului, nu a fost inițiativa MAI și credeți-mă, în perioada aceea, 2014, numai a club „Dinamo” sau a terenurilor nu îi era MAI-ului. Înțeleg poziția defensivă a domnului Bostan, dar dacă atragem atenția la ce s-a întâmplat ulterior, în mod special în 2017, atunci lucrurile devin clare. Riscul nu este contractul, riscul este mediul în care el a fost realizat”, spune Recean. Fostul ministru precizează că deși până în 2017 firma acumulase datorii și potrivit clauzelor contractuale, contractul urma să fie reziliat. Atunci însă, afirmă Recean, din contra, firmei i-a fost acordată autorizație de construcție. „Cel mai important risc pe care l-a constatat CCRM se referă, de fapt, la faptul că li s-a permis să facă construcții capitale. Și asta nu trebuia admis”, constată ex-ministrul. Aceeași poziție o împărtășește și Oleg Balan, ministru de Interne în perioada semnării contractului de arendă a terenului din strada Asachi. Balan susține că clauzele contractului pe care le-a aprobat atunci când era ministru au fost modificate ulterior și că până în momentul plecării sale din funcție, „toate documentele au fost făcute exact conform legislației în vigoare, la acel moment”. „Eu mă întreb, cum s-a putut ca în certificatul de urbanism, în autorizația de construcție să fie scris clar: „Două terenuri sportive”, iar astăzi avem patru? Iar în contractul de locațiune e scris foarte clar: „Locatarul are dreptul să efectueze reutilarea, reconstrucția și reparația capitală a bunului închiriat numai cu acordul în scris a locatorului”. […] Din câte știu, sunt pornite mai multe cauze penale pe această situație. […] Deci oficiul cadastral avea acest contract de locație (locațiune, n.r.) și nu înțeleg cum un arendaș a putut să înregistreze pe terenul pe care doar îl arenda de la Ministerul de Interne, să-și înregistreze proprietatea pe un teren arendat, legea nu prevede o asemenea situație. […] Deci regretabil. Eu înțeleg ce se face și ce s-a dorit să se facă, sper să nu se reușească. Sper ca acest teren să rămână proprietatea statului, gestionat de Ministerul de Interne. Cum s-a procedat mai departe, probabil ar fi bine să răspundă cei care au gestionat acele treburi la stadionul „Dinamo” după plecarea mea din funcția de ministru de Interne”, zice ex-ministrul. Oleg Balan a fost succedat în funcția de ministru de interne de Alexandru Jizdan, cel care a exercitat mandatul până în vara anului 2019. Fostul ministru în guvernul Filip, în prezent deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Partidului Democrat. Jizdan pasează și el vina pentru situația creată și susține că „terenurile au fost transmise ilegal și iresponsabil”. Eu vreau să-i întreb pe ei. Atunci când au semnat contractul de transmitere a terenului, cine se face vinovat? Jizdan care s-a opus sau ei care au semnat transmiterea? Și mi se pare incorect acest lucru. Riscurile au apărut în 2014, atunci când terenurile au fost transmise din gestiunea MAI în gestiunea unei persoane fizice, unui agent economic. Și atunci ei trebuie să-și asume riscurile pentru ceea ce au făcut ei. Nu ministrul Jizdan a transmis Tirul cu Arcul și nu eu am transmis terenul de pe Ghoerghe Asachi. […] Consider că dacă nu eram eu ministru de interne, acolo era să fie bloc locativ”, susține Jizdan menționând că în spatele „acestor chestiuni, stau aceleași persoane care urmăresc intenția de a construi blocuri locative”. Viorel Bodiu, cel care figurează în calitate de fondator și administrator la cele două firme care gestionează terenurile statului este un controversat om de afaceri, ajuns în atenția opiniei publice în perioada guvernării democrate, gestionate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, fiind văzut de mai multe ori în anturajul secretarului general al PDM, Constantin Botnari. Bodiu deține și administrează mai multe firme, inclusiv companii din domeniul construcțiilor. Tot el este și directorul Federației Sportive Naționale de Minifotbal din R. Moldova, nume care este afișat și pe panourile din fața Complexului Sportiv din strada Gheorghe Asachi 23a, „Urban Arena”. Numele lui Viorel Bodiu a apărut în spațiul public de mai multe ori și de fiecare dată în contextul unor scheme de privatizarea a unor terenuri publice. Despre o schemă similară cu cea de la „Dinamo”, în urma căreia Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” a rămas fără terenul de circa 1 milion de dolari, ZdG scria în 2015. Atunci, terenul de jumătate de hectar a ajuns în posesia lui Viorel Bodiu la scurt timp după ce o companie afiliată omului de afaceri l-a luat în arendă, iar peste câteva luni l-a cedat firmei de construcţii „Urbanconstruct-TT”, care a ridicat acolo un complex locativ. În 2016, Bodiu împreună cu partenerul său de afaceri, Dumitru Creciun, la fel, o figură afiliată guvernării PDM au pus ochii pe un teren din apropierea Circului, amplasat lângă biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Prin intermediul unor scheme imobiliare similare, după un contract de locațiune și ridicarea unei construcții nefinalizate, firma „Siglum Construct”, la care Bodiu figurează ca fondator și administrator, a primit același pretext legal de a privatiza terenul ca și în cazul terenurilor de la CSC „Dinamo”. În 2019, compania a solicitat de la Primăria mun. Chișinău certificat de urbanism pentru proiectare unui bloc locativ de 17 etaje pe terenul care este înregistrat cu drept de proprietate după R. Moldova și cu drept de folosință după Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” care, împreună cu cimitirul adiacent, este înregistrată în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat și se află în zona de protecție a monumentului istoric. Interesul lui Viorel Bodiu, căruia în anii ‘90 i se spunea Viorel Clipa, s-a extins și asupra terenului pe care se regăsește piața „Curcubeu” din centrul capitalei. Despre acest lucru a relatat într-un interviu pentru Newsmaker, fostul proprietar al pieții, Sergiu Cosovan, care a ajuns în detenție pentru că, spune el, s-a opus tentativei de a i se prelua afacerea. „Am aflat că după toate acestea sunt Viorel Clipa, prietenul fostului meu partener, Gheorghe Cavcaliuc, șeful adjunct de atunci al Inspectoratului General de Poliție și Ștefan Șaptefrați, procuror al municipiului Chișinău. […] Toți erau interesați de terenul pe care voiau să construiască un centru comercial. Clipa trebuia să fie dezvoltatorul imobiliar, iar cofondatori – Cavcaliuc și Șaptefrați. Când eram la închisoare, niște persoane s-au apropiat de mine și mi-au spus că dacă voi rescrie afacerea mea pe numele lui Viorel Clipa, mâine-poimâine aș putea fi acasă. […] Mi-au spus: dacă voi fi de acord, ar putea să intervină și să se implice Constantin Botnari”, a relatat Cosovan. Înainte de a se implica în scheme cu terenuri publice, publicația Gazate Sporturilor din România scria că în 2008, Bodiu figura în lista persoanelor arestate pentru apartenență la o rețea de furturi de lux în Italia. L-am găsim pe Viorel Bodiu în biroul său de pe adresa juridică a firmei „Rumal-Impex”. Directorul firmelor, surprins de prezența noastră, a refuzat să răspundă la întrebări, invocând că ar fi într-o ședință. Deși ne-a cerut să revenim peste 30 de minute, ulterior acesta nu a mai deschis ușa și nu a fost de găsit în următoarele săptămâni.
Prima tentativă a firmei de „a pune mâna” pe teren
„Statul rămâne fără teren din simplu motiv că acolo este înregistrată proprietate privată”
„Nu sunt gata să vă dau așa detalii, nu știu… Nu țin minte, au trecut oleacă de ani”
„Eu cu domnul Bodiu am jucat fotbal demult”
A.B.: Scopul iarăși de a… Eu am doi copii care nu sunt în țară și nici nu am argumente să-i chem înapoi, că avem așa condiții de trai în țară. De a crea condiții (scopul invocat de Arcadie Bostan, n.r.) Uitați-vă ce condiții s-au făcut la Gheorghe Asachi. Sunt rele? Se petrece campionatul republicii la minifotbal. E mișcare. La noi tot e mort în țara asta a noastră. Tot absolut.„Dinamo a introdus riscuri prin acceptarea unor construcții acolo”
„Toate documentele au fost făcute exact conform legislației în vigoare, la acel moment”
„Dacă nu eram eu ministru de Interne, acolo era să fie bloc locativ”
Proprietarul celor două firme, om de afaceri controversat
Arestat pentru furt de mașini de lux în Italia
