VIDEO Patru ani de când a fugit din țară. Dosarele lui Plahotniuc și ale apropiaților lui – fără finalitate și fără condamnări

La 14 iunie 2023 s-au împlinit patru ani de când oligarhul Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova. Fostul lider al Partidului Democrat și apropiații lui sunt vizați în numeroase dosare penale, inclusiv în cel privind furtul miliardului, însă niciunul nu a ajuns să fie condamnat sau să-și ispășească pedeapsa în închisoare. 

Dosarul lui Vladimir Andronachi, unul dintre oamenii cheie din anturajul lui Plahotniuc este examinat în ședințe de judecată închise, Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului a devenit în ultimele luni foarte activ pe rețelele de socializare și afișează o viață relaxată, locuind într-o casă modernă dintr-o suburbie a capitalei, notara Olga Bondarciuc caută un loc de muncă și se plânge că nimeni nu vrea s-o angajeze, iar Vladimir Plahotniuc și Constantin Botnari se ascund de justiția moldovenească în alte țări. Despre Serghei Iaralov, un alt apropiat de-al lui Plahotniuc din perioada în care acesta controla țara, organele de drept nu cunosc prea multe informații.

Vladimir Plahotniuc – niciun dosar trimis în judecată

Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar care a deținut controlul asupra instituțiilor de stat și a adus R. Moldova în situația de „stat capturat”, este vizat în mai multe dosare de rezonanță, iar autoritățile naționale ne spun că nu cunosc unde se află acesta. Niciun dosar pe numele lui nu a ajuns în judecată, la patru ani de când acesta a părăsit R. Moldova, după ce la 14 iunie 2019 a cedat puterea pe care o deținea prin intermediul Partidului Democrat. 

Prima cauză care ar putea ajunge în fața judecătorilor face parte din dosarul numit generic „Frauda bancară”, în care Plahotniuc este învinuit pe mai multe capete de acuzare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporţii deosebit de mari și spălarea banilor săvârşită de o organizaţie criminală, în proporţii deosebit de mari. Potrivit procurorilor, din 2013 până în 2015, Ilan Șor i-ar fi transferat lui Plahotniuc peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani luați în credit de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. 

Sechestre de 2,3 miliarde de lei

La 4 ianuarie 2022, Procuratura Anticorupție (PA) a completat acuzarea în dosarul „Frauda Bancară” cu un alt episod: Plahotniuc este acuzat că a primit alte 21 de milioane de dolari de la Ilan Șor în 2014-2015, din creditele obținute fraudulos de la Banca de Economii.

Potrivit unui răspuns al Procuraturii Anticorupție oferit ZdG, în perioada 2019-octombrie 2022, pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc, ale căror proprietar și beneficiar efectiv este acesta, a fost aplicat sechestru, atât pe teritoriul R. Moldova, cât și peste hotare, în valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Mai exact, au fost sechestrate 75 de construcții și încăperi locative și nelocative, 45 de terenuri pentru construcții, 15 mijloace de transport, 9 cote în capital social, mijloace bănești din 4 conturi bancare și 3 creanțe, potrivit datelor PA. 

Printre acestea se numără și cota-parte de 100% din capitalul social al unei companii din Spania, în valoare de 55,7 milioane de euro și din cel al unui imobil din localitatea Benahavis, Spania, numit „La Reserva del Alcuzcuz”, evaluat la suma de 234,3 milioane de lei, pe care s-a aplicat sechestru în decembrie 2022. 

Trimiterea în judecată – tergiversată

În iulie 2022, Parlamentul a votat modificarea Codului de procedură penală, așa încât să poată fi finalizată urmărirea penală în lipsa învinuitului, dacă acesta se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit.

La 22 august 2022, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers în instanță, prin care a cerut  acordul pentru finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc pe primul episod incriminat, în care a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste un miliard de lei. Alte capete de acuzare în dosarul privind furtul miliardului pe numele lui Plahotniuc rămân la faza de urmărire penală. 

La 17 noiembrie 2022, demersul acuzatorilor de stat a fost admis de prima instanță, dar a fost contestat de apărători la Curtea de Apel Chișinău. Procesul a durat jumătate de an, până la 29 mai 2023, când Curtea de Apel Chișinău a respins demersul avocaților și a menținut fără modificări încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. În acest răstimp, Procuratura Anticorupție a acuzat în repetate rânduri de faptul că dosarul se tergiversează în instanță, prin solicitările avocaților de recuzare și de ridicare a excepțiilor de neconstituționalitate. Astfel, „cauza penală urmează a fi expediată în instanța de judecată”, după cum a precizat PA într-un răspuns pentru ZdG. 

„Răspunsul oficial a fost că nu este anunțat în căutare de Interpol”

Autoritățile din R. Moldova susțin că locul aflării lui Plahotniuc în prezent nu le este cunoscut, deși au făcut mai multe demersuri. Procuratura Anticorupție a solicitat extrădarea lui în iunie 2020, atunci când fostul lider democrat fusese localizat în SUA și, respectiv, în septembrie 2020, în perioada când acesta a fost identificat în Turcia, însă, răspunsuri la aceste cereri din ambele state nu au parvenit în adresa autorităților de la Chișinău.

„Procuratura Anticorupție, în octombrie 2021 a solicitat Interpol repetat anunțarea numitului în căutare, însă până în prezent nu am primit un răspuns”, a mai precizat PA pentru ZdG.

Într-un interviu pentru ZdG, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că solicitarea autorităților nu a fost acceptată de Interpol. „Răspunsul oficial a fost că nu este anunțat în căutare de Interpol. Noi am făcut solicitări în alte țări, dar răspunsurile oficiale sunt că noi nu știm în ziua de azi unde se află această persoană. Dar legea ne permite să mergem înainte cu dosarul, chiar dacă nu cunoaștem țara în care se află”, a declarat Dragalin.

Celelalte dosare pe numele lui Plahotniuc – la faza de urmărire penală

Plahotniuc mai este vizat și în alte dosare penale: pentru îmbogățire ilicită, în dosarul „Metalferos”, în dosarul „Kuliok”, în dosarul privind procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și într-un dosar privind falsificarea actelor de identitate și pașapoartelor. Toate se află la faza de urmărire penală. 

Un dosar pentru îmbogățire ilicită în proporții deosebit de mari a fost inițiat și pe numele lui Vladimir Plahotniuc, la 17 noiembrie 2021, fiind în gestiunea PCCOCS, după ce în vara anului 2021, procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo refuzase să pornească urmărirea penală, iar procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu, a anulat ordonanța de refuz în efectuarea urmăririi penale a lui Stoianoglo. 

Noul dosar penal a fost pornit în baza unui act de sesizare al SIS. Potrivit investigațiilor preliminare, Plahotniuc ar fi achiziționat mai multe bunuri mobile, inclusiv un iaht de lux, și imobile, aflate în Elveția, România și Spania, inclusiv în perioada când acesta era deputat. La această etapă, se efectuează urmărirea penală pe segmentul identificării bunurilor infracționale și persoanelor interpuse, conform unui răspuns al PG oferit anterior pentru pentru ZdG. 

De asemenea, Plahotniuc este învinuit în dosarul „Kuliok” pentru faptul că, în calitate de conducător al organizației criminale, ar fi „promis și oferit personal și a dat prin mijlocitori, bani în proporții deosebit de mari și avantaje lui Dodon Igor, care exercita funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru a îndeplini, iar în unele cazuri pentru a nu îndeplini acţiuni în exercitarea funcţiei sale și chiar contrar acesteia”, potrivit Procuraturii Anticorupție. Cauza penală  a fost conexată la dosarul „Frauda bancară”.

Nici dosarul privind schemele de corupție de la SA „Metalferos”, episodul ce-l vizează pe Plahotniuc, nu a fost expediat în judecată. Vladimir Plahotniuc are statut de învinuit pe trei capete de acuzare – crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Dosarul a fost retras recent de la PCCOCS și se află actualmente în exercitarea Procuraturii Anticorupție. În el sunt vizate mai multe persoane, inclusiv Vladimir Andronachi și fostul director al SA Metalferos, Alexei Țîmbrovschi.

Vladimir Plahotniuc mai este figurant și în dosarul privind procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte, pornită de Procuratura Generală în octombrie 2021. În cadrul acestei cauze penale pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc nu au fost aplicate careva sechestre, a informat PA, la solicitarea ZdG. 

Într-un alt dosar, Plahotniuc este învinuit de falsificarea actelor de identitate și pașapoartelor, împreună cu Constantin Botnari. Potrivit procurorilor, la indicația lui Plahotniuc, Botnari și-ar fi folosit autoritatea conferită prin poziția sa socială din acel moment, ca să obțină buletine de identitate și pașapoarte de călătorie, cu încălcarea prevederilor legale, pentru persoane din anturajul lui Vladimir Plahotniuc. 

„Dosarele sunt complexe și sunt la faza de urmărire penală”, a răspuns Veronica Dragalin, șefa PA, la întrebarea ZdG de ce durează finalizarea urmăririi penale.

I-am adresat câteva întrebări lui Vladimir Plahotniuc, prin intermediul avocatului său, Lucian Rogac, dar nu am primit răspunsuri.

Constantin Botnari. „Nu-l interesează politica și nu intenționează să revină în politică niciodată”

Fostul deputat PDM, Constantin Botnari, se află în prezent la Londra și a fost anunțat în căutare internațională prin intermediul Interpol. Este unul dintre oamenii apropiați lui Plahotniuc, fiind considerat  mâna dreaptă a acestuia, având porecla „borsetka”. El este acuzat, împreună cu Vladimir Plahotniuc, de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și de instigare la falsificarea actelor publice în iunie 2019, în dosarul în care este vizat și fostul director al Agenției Servicii Publice, Serghei Răilean. 

Potrivit PCCOCS, care i-a înaintat învinuirea la 21 decembrie 2021, „la indicația cetățeanului  Plahotniuc, deputatul afiliat dânsului (Constantin Botnari, n.r.) și-a folosit autoritatea conferită prin poziția sa socială din acel moment, ca să obțină buletine de identitate și pașapoarte de călătorie, cu încălcarea prevederilor legale, pentru persoane din anturajul lui Vladimir Plahotniuc.”

Biroul Interpol de la Lyon a acceptat solicitarea biroului Interpol de la Chișinău de a-l anunța în căutare pe Botnari, care în anul 2019 a fugit din R. Moldova, după ce PD din care făcea parte a cedat puterea. După ce a fost acuzat și anunțat în căutare, la 15 ianuarie 2022, pe un canal de Youtube creat în aceeași zi, Constantin Botnari s-a plâns că este persecutat politic. 

Constantin Botnari se află în continuare la Londra, după cum ne-a informat avocata sa, Iuliana Pascal și în continuare nu-și recunoaște vina. „A fost numită o comisie rogatorie, i s-au acordat un set de întrebări, noi am răspuns la aceste întrebări, le-am expediat. Așteptăm ca autoritățile din R. Moldova să le primească și să vedem dacă mai au alte întrebări sau noi o să vrem să facem declarații, deja este poziția noastră de apărare și urmează să discutăm cu domnul Botnari”, a declarat avocata.

Deține pașaport valabil și a revenit anterior în R. Moldova

Prin intermediul avocatei, i-am expediat câteva întrebări și lui Constantin Botnari. Potrivit răspunsului recepționat, lui Constantin Botnari „îi este imputată coparticiparea într-o cauză penală săvârșită prin instigarea la acte publice, infracțiune care nu a fost săvârșită de acesta. Este de menționat că Botnari Constantin deține un pașaport străin valabil până în prezent, act de identitate ce nu a fost anulat și care este valabil. (…) Cauza penală pornita și acuzațiile aduse se califică de Dnul Botnari drept o răfuială politică fără sens, or acesta nu intenționează să revină în politica moldovenească”.

În răspuns se mai precizează că Botnari a mai revenit în R. Moldova pentru a-și revedea rudele, în perioada 2019-2020. La întrebarea de ce nu vine să-și apere drepturile în fața justiției din R. Moldova, avocata a răspuns: „Domnul Botnari își apără interesele sale prin intermediul avocatului său în R. Moldova, având un rol activ pe cauza penală”. 

La întrebarea dacă menține legătura sau comunică în prezent cu Vladimir Plahotniuc, se menționează că „Domnul Botnari Constantin nu a comunicat și nu comunică nici cu un politician din R. Moldova în ultimii 4 ani. Deoarece acesta a menționat mai sus că nu-l interesează politica și nu intenționează să revină în politică niciodată.”

Procurora de caz: „Avem comisii rogatorii și așteptăm răspunsuri”

Procurora de caz, Marta Bîzgan, a declarat pentru ZdG că în ceea ce privește acuzațiile aduse lui Botnari și Plahotniuc, dosarul se află încă la faza de urmărire penală. „Noi avem comisii rogatorii și așteptăm răspunsuri. Comisiile rogatorii în alte state durează. Imediat cum o să avem rezultatele comisiilor rogatorii, atunci vom putea finaliza urmărirea penală”, a punctat procurora.

Ziarul de Gardă a dezvăluit anterior că la Londra, o companie afiliată familiei lui Constantin Botnari recruta personal pentru deschiderea unui local într-un cartier select din capitala Angliei. Firma a fost înregistrată în noiembrie 2019, la scurt timp după ce Constantin Botnari a plecat cu toată familia, fără restricții, din R. Moldova. 

Constantin Botnari a mai fost acuzat public că ar fi fost implicat sau că a gestionat multe dintre schemele ilegale în care a fost implicat Vladimir Plahotniuc, el fiind considerat „mesagerul” lui Plahotniuc, inclusiv în procesul de corupere a mai multor deputați și aleși locali, în perioada 2011 – 2019. Nu există însă informații despre dosare penale deschise în urma acestor acuzații.

ANI – refuz de inițiere a controlului

În decembrie 2021, ANI a refuzat inițierea controlului pe numele lui Constantin Botnari, deoarece nu au fost înregistrare schimbări patrimoniale pe durata cât acesta a fost deputat și că imobilele declarate au fost cumpărate în perioada 2003 – 2016, înainte de a deveni deputat.  

Dorin Damir – activ pe rețele cu fotografii, postări și filmulețe

Finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, Dorin Damir, învinuit într-un dosar penal pe cinci capete de acuzare pentru faptul că ar fi fost angajat fictiv în poliție în calitate de agent sub acoperire, este foarte activ pe rețelele sociale. Cu tricolorul pe fotografia de copertă, pagina lui Dorin Damir abundă de postări, fotografii și înregistrări video recente. Zeci de filmulețe din grădina sa, din sala de sport, de la casa sa din Grătiești, nu trădează vreo îngrijorare în legătură cu dosarul penal în care este vizat. 

La 1 iunie, de exemplu, atunci când la Bulboaca avea loc Summitul Comunității Politice Europene, Dorin Damir a primit în vizită la casa sa de la Grătiești, cu o suprafață de aproape 178 de metri pătrați, o trupă de teatru din Japonia. „Fiecare cu summitul lui ”, comenta Damir, arătându-le oaspeților săi casa și grădina. Casa, de altfel, este înregistrată pe numele soției sale, interpreta Larisa Busuioc, și al celor doi copii pe care îi au împreună. Anterior, în calitate de proprietar a figurat și Dorin Damir, și mama lui. Imobilul nu se află sub sechestru, spre deosebire de un apartament din Chișinău, cu suprafața de 91 de metri pătrați, înregistrat pe compania „Super-Sistem” SRL a lui Damir, care a fost pus sub sechestru în iulie 2021, prin ordonanța CNA, autorizată prin mandat judectătoresc.

Cinci capete de acuzare

Dorin Damir a fost reținut pe 5 iulie 2021 de procurorii de la PCCOCS. A doua zi lui Damir i-au fost înaintate cinci capete de acuzare: abuz de serviciu, delapidarea averii străine, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice. El ar fi fost angajat ilegal în calitate de agent sub acoperire în cadrul fostei Direcții 5 a Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului  General al Poliției. 

A fost plasat în arest preventiv timp de aproximativ șapte luni, iar la 26 ianuarie 2022 a fost plasat în arest la domiciliu, din cauza „condițiilor inumane de detenție și înrăutățirea stării de sănătate”, după cum a argumentat Judecătoria Buiucani. Ulterior, a fost pus sub control judiciar. 

Ziarul de Gardă a relatat anterior că, potrivit unor documente din dosar, Dorin Damir ar fi ajuns să dețină gradul special de „comisar”, ar fi avut pseudonimul „HOLRIO” și un pașaport cu altă identitate pentru a efectua „investigații sub acoperire”. Iar motivul pentru care a fost infiltrat în cadrul poliției ar fi fost documentarea nașului său, adică a lui Vladimir Plahotniuc, după cum ar fi argumentat Alexandru Pînzari, fostul șef al Inspectoratului General al Poliției. 

„Acest dosar va întra în istorie ca o bătaie de joc și umilință”

Solicitat de ZdG, Dorin Damir ne-a dat un răspuns în scris prin intermediul unei rețele sociale. El a dat vina pe procurori pentru că i-ar fi instrumentat dosarul „la comandă”.

 „Practic toate materialele sunt deja făcute public de către fostul procuror D. Railean, la comanda celor care l-au plătit din gros. I-au procurat apartament în București, business în Brașov. Așa că el stă bine-mersi în România. Despre dosar voi vorbi numai după finalizare. Dar multe am de spus. Acest dosar va intra în istorie ca o bătaie de joc și umilință a acelor persoane care își  fac datoria printr-un mod mai special, secret, în CNA, SIS, MAI. O să ajungem și vom vedea când pe banca acuzaților vor fi cei care prin acțiunile sale meschine au coborât mai jos de „plintus” activitatea secretă a structurilor de forță, pe parcursul a 30 ani. Până aici cu scrisul, sănătate!”, ne-a transmis Damir. Nu l-am putut găsi pe Dumitru Răileanu pentru o replică la acuzațiile lui Damir.

„Când ai ceva de spus, stai pe loc. Asta – fără supărare față de restul care mai sunt plecați”

L-am întâlnit ulterior pe Dorin Damir la una din ședintele de judecată și l-am întrebat dacă mai comunică cu nașul său de cununie, Vladimir Plahotniuc. „Eu am mai spus. După plecarea lui, peste câteva zile m-a telefonat. Am vorbit scurt atunci de 2 ori. De atunci deja 4 ani n-am vorbit. Mai mult decât se scrie în presă, nu cunosc”, a punctat acesta.

D. Damir: Nu mă ascund, sunt pe loc, totul e bine. Încetișor, mergem prin judecăți. 

ZdG: E adevărat că ați fost infiltrat ca să-l spionați pe domnul Plahotniuc sau să-l supravegheați?

D. Damir:  Nu pot vorbi. Cred că cândva voi vorbi mult pe cazul acesta. Dar acum nu pot vorbi. Și așa am fost învinuit că am divulgat secrete de stat, ceea ce n-a fost.  

ZdG: Aveți un mesaj pentru nașul dumneavoastră, domnul Plahotniuc?

D. Damir: Nu am mesaje pentru dumnealui. El e om în firea lui și fiecare se clarifică… Noi nu, n-am discutat de patru ani niciodată. Cred că numai după plecare, eu am mai spus-o, de două ori la telefon, scurt și s-au terminat atunci convorbirile și relațiile. Eu nu văd sens. Când ai ceva de spus, stai pe loc. Asta – fără supărare față de restul care mai sunt plecați.

ZdG: Cunoașteți unde se află dumnealui? Toată lumea îl caută, dar nu-l găsește.

D. Damir: Cum cunoașteți dumneavoastră, că e acolo, că e dincolo, tot aceea și eu, mai mult nu cunosc nimic. Vă spun, nu comunic. Și chiar să fi comunicat, cred că nu avea să-mi spună nimic. Asta e situația. Fiecare – cu a lui.  

Anterior, mai mulți politicieni, inclusiv președinta Maia Sandu îl acuzase pe Dorin Damir că ar fi influențat și controlat unii judecători. Dosare penale pentru aceste fapte însă nu au fost deschise deși au trecut patru ani de când regimul Plahotniuc a căzut.

ZdG: Dumneavoastră ați fost acuzat că i-ați fi controlat pe unii judecători. Vi s-a deschis vreun dosar penal pe asta vreodată?

D. Damir: Dar a fost vreo mărturie vreodată? A fost vreun caz? A fost vreo probă vreodată? Cum v-aș învinui și eu pe dumneavoastră că dumneavoastră ați influențat. Ca cu fata popei, bancul acela vechi moldovenesc, cam așa ceva. (…) Vorbe-s multe, eu înțeleg, dar vorbe despre toți vorbesc.

ZdG: Însăși președinta Maia Sandu spunea despre faptul ăsta.

D. Damir: Președinta Maia Sandu spunea deoarece pe dumneaei o informează cineva. 

ZdG: Comunicați cu vreun judecător, așa, informal, în afara… ?

D. Damir: Niciodată nu comunic, în primul rând că… nici să vreau, n-aș putea acum comunica, să nu mă învinuiască ori să nu-i fac probleme persoanei, careva. Nu m-am implicat și nici nu vreau să mă implic. Conform legii totul să se întâmple. Dacă eu sunt vinovat, înseamnă că voi fi pedepsit, la nivelul care sunt. Dacă nu sunt vinovat – tot să meargă… 

În ultima perioadă, Dorin Damir a putut să se deplaseze și peste hotare, în România și Japonia, cu permisiunea instanței de judecată, după cum a mai precizat el pentru ZdG.

Pe un alt dosar în care fusese învinuit de șantaj și de încercarea de a prelua prin atac raider compania imobiliară „Pro Imobil”, Dorin Damir a fost achitat de prima instanță în decembrie 2022, deoarece faptele nu ar fi întrunit elementele infracțiunii. Acum, dosarul se află la Curtea de Apel Chișinău.

Vladimir Andronachi – dosar examinat cu ușile închise, ca să fie protejat emoțional

Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Plahotniuc, fost deputat și fost vicepreședinte al fostului PDM, este vizat în trei dosare penale, potrivit datelor publice. Este vorba despre dosarul „Metalferos”, dosarul privind „Consulatul Moldovei la Odessa” și cel numit generic „Frauda bancară”. 

În judecată a fost transmis și este examinat, din martie 2023, doar dosarul în care Andronachi este învinuit de implicare în furtul miliardului. La 19 mai 2023, judecătorul Gheorghe Bălan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece ,,eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție. 

Șefa PA, Veronica Dragalin, a calificat această decizie a judecătorului ca fiind nefondată și a anunțat că va solicita Consiliului Superior al Magistraturii inițierea unei proceduri disciplinare împotriva lui Gheorghe Bălan. 

La ședința din 13 iunie 2023, la care a dorit să participe și reportera ZdG, judecătorul Gheorghe Bălan nu a acceptat prezența presei în sală și nu a dorit să facă comentarii. Vladimir Andronachi nu au dorit să răspundă la întrebările ZdG. 

Am mers și la ședința următoare, din 16 iunie, care, la fel s-a desfășurat cu ușile închise. A fost deschisă numai partea în care judecătorul a anunțat că îi prelungește cu 30 de zile arestul la domiciliu lui Vladimir Andronachi, până la 18 iulie 2023. Andronachi stă în arest la domiciliu într-un apartament cu suprafața de 218 metri pătrați, pe care l-a cumpărat în 2015 de la părinții săi, care îl dețineau din 2008.

L-am abordat din nou pe inculpat. Acesta însă a reacționat nervos. 

ZdG: Puteți să ne spuneți cum răspundeți la învinuiri?

Vl. Andronachi: Desigur că nu! Deja v-am dat de înțeles că nu vreau să comentez absolut nimic. De ce vă băgați în suflet? Ce manieră aveți să vă băgați în suflet? Căutați-vă de treabă, vă rog mult.

ZdG: Dar mai comunicați cu domnul Plahotniuc?

Vl. Andronachi: Nu comunic cu nimeni, absolut. Nu am dreptul să comunic cu nimeni, în afară de avocați. La revedere!

Fugar adus în țară

Și Andronachi are experiență de fugar. El a plecat din R. Moldova în iulie 2021, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare la care PAS a câștigat majoritatea în Parlament. La 2 noiembrie 2022, Vladimir Andronachi a fost reținut în punctul de trecere a frontierei Criva-Mamaliga, intrând în R. Moldova din Ucraina. Pe numele lui erau în acel moment două mandate de arestare în cadrul a două cauze penale – „Metalferos” și „Frauda bancară”.

A doua zi a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, măsură care a fost prelungită de mai multe ori  pentru o perioadă de aproximativ jumătate de an, pentru ca la 19 aprilie 2023 Andronachi să fie eliberat din Penitenciarul nr. 13 și plasat în arest la domiciliu. 

În dosarul privind frauda bancară, lui Andronachi i se incriminează prejudicii de 26 de milioane de lei, fiindu-i aplicate și sechestre pe bunuri imobile, cote-părți în capitalul social al unor companii și mijloace bănești, în valoare egală cu suma prejudiciului. 

Consulatul din Odessa, Metalferos și Hotelul Național

Vladimir Andronachi mai este învinuit și de faptul că a exercitat rolul de conducător în tentativa de deposedare a R. Moldova de clădirea consulatului din Odessa și în delapidările de la „Metalferos”. În acest dosar a fost aplicat sechestru pe Hotelul Național, al cărui beneficiar efectiv este Andronachi, potrivit PCCOCS.

Andrian Candu – dosar pentru îmbogățire ilicită

Fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, un alt fin al lui Vladimir Plahotniuc, este vizat într-un dosar penal de îmbogățire ilicită, inițiat în iulie 2022. Potrivit unui comunicat al CNA, temei pentru inițierea procesului penal a servit sesizarea Autorității Naționale de Integritate, care a efectuat controlul averii și intereselor personale ale demnitarului și a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averilor și intereselor personale.

Potrivit datelor urmăririi penale, în perioada ianuarie 2015 – iulie 2016, Andrian Candu ar fi obținut o cotă parte dintr-o companie și ar fi intrat în posesia unor mijloace financiare nejustificate, în sumă de aproape 800 de mii de lei. De asemenea, în perioada august 2016 – martie 2020, fostul președinte al Parlamentului și-ar fi majorat averea cu mijloace financiare și bunuri imobile, utilizând în acest sens bani din surse nejustificate, în sumă de aproximativ 4,5 milioane de lei. Candu a achiziționat un apartament în valoare de 4,7 milioane de lei de la nașul său, Vladimir Plahotniuc, cu câteva zile înainte ca acesta să plece din R. Moldova. 

Dosarul se află încă la faza de urmărire penală. I-am expediat câteva întrebări lui Andrian Candu, prin intermediul avocatului său, Vladislav Roșca, dar nu am primit niciun răspuns până la ora publicării acestui articol.

Olga Bondarciuc, notara lui Plahotniuc: „Eu nu comunic cu el, este o întrebare uimitoare”

Olga Bondarciuc, supranumită „notara lui Plahotniuc”, este sub control judiciar și, după spusele ei, caută un loc de muncă. Ea este acuzată de fals în acte publice, pentru că ar fi autentificat mai multe acte ce vizează afacerile fugarilor Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon. Totodată, are statut de învinuită și în dosarul Fraudei Bancare, pentru declarații mincinoase în calitatea sa de martoră în cadrul unui proces penal. 

După ce Plahotniuc a plecat, și Bondarciuc a făcut la fel. În septembrie 2021 ea fost reținută în Belgia, unde ceruse azil politic, iar după câteva luni de închisoare la Bruxelles, la 14 iulie 2022 a fost extrădată în R. Moldova de către autoritățile din Belgia. În aceeași zi, a fost audiată și a fost plasată în arest preventiv. Și tot în aceeași zi, în baza hotărârii Colegiului disciplinar al notarilor, fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a semnat ordinul prin care i-a fost retrasă licența de notară. La 21 octombrie 2022, PCCOCS a anunțat că a trimis în judecată dosarul Olgăi Bondarciuc.

Am discutat cu Olga Bondarciuc înainte de ședința de judecată din 5 iunie 2023. Ea s-a declarat nevinovată și s-a plâns că nu-și poate găsi de lucru. „Nu pot să mă angajez nicăieri. Chiar caut de lucru să mă angajez undeva și nu mă acceptă. Scrieți «Fostă notar caută de lucru, orice lucru!» Rămân sub control judiciar cu mare drag, rămân în țară, frecventez toate ședințele și în calitate de martor, și pe alte dosare. Nu aveți ce retrăi că o să fie ceva nu după lege. Tot normal!”

Fosta notară mai spune că nu cunoaște unde se află fostul său client, Vladimir Plahotniuc și că nu comunică cu el: „Eu nu comunic cu el și este o întrebare uimitoare.” 

Vasile Botnari: „Unde e crimă că este înregistrată pe soacra mea?”

Vasile Botnari, un alt apropiat de-al lui Plahotniuc, fost director al Serviciului de Informații și Securitate, fost deputat și ministru, este învinuit de îmbogățire ilicită, dar și în dosarul privind expulzarea profesorilor turci de la Liceul Orizont din Capitală. În dosarul de îmbogățire ilicită figurează cu statut de complice și soacra sa, Efrosinia Cucoară.

Dosarul a fost expediat în instanţa de judecată la 30 septembrie 2022. Potrivit procurorilor, ex-directorul SIS este bănuit că în perioada anilor 2014-2019, deținând mai multe funcții de demnitate publică, având scopul de a-și ascunde veniturile nejustificate, ar fi procurat case, apartamente și automobile, pe care le-a înregistrat pe numele soacrei sale pensionare și al fiicei care nu avea venituri în acea perioadă. Valoarea totală a bunurilor este de peste 28,5 milioane de lei, potrivit procurorilor. Acestea au fost puse sub sechestru. 

„Unde e crimă că este înregistrată pe soacra mea? Și eu nu am înregistrat în 2014. Bunurile sunt înregistrate începând cu 2008, chiar din 1996. Când au fost procurate, eu nu eram angajat la stat. Unde e crima aici? Sunt membri de familie, sunt bunuri de familie. Veniturile mele și ale familiei în general au permis ca să fie cumpărate. Noi asta am demonstrat și sunt probe. Sunt bunuri comune și asta nu cred că este o crimă, faptul că este înregistrat pe o persoană. Eu tot timpul, când eram demnitar public, era indicat că bunurile sunt pe soacra mea și eu locuiesc acolo”, a declarat Vasile Botnari pentru ZdG, înainte de a participa la o ședință de judecată. 

De fapt, Botnari nu a declarat toate bunurile imobile pe care le deține, precum sunt casa de lux din Chișinău și alte imobile, case și apartamente, după cum a dezvăluit anterior ZdG. 

L-am întrebat ce face în prezent, la care fostul director SIS a declarat: „Nimic. Am o activitate, dar e privată, nu-i publică. Nu vreau să vă spun, asta e treaba mea. Sunt persoană fizică, simplă și de aceea nu vreau să vă dau nicio informație”, a argumentat Botnari. 

În 2020, fostul director SIS, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare în dosarul privind expulzarea ilegală în Turcia a șapte profesori turci care locuiau în R. Moldova, fiind obligat să achite o amendă de 88 de mii de lei.

De asemenea, Botnari a achitat compensații statului, în valoare de 125 de mii de euro, după ce R. Moldova a fost condamnată la CEDO. Alte 348 de mii de lei le-a achitat către SIS, pentru zborul charter cu care profesorii au fost expulzați în Turcia.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău, a decis, în februarie 2023, să returneze dosarul a procuratură, pentru corectarea unor erori, inclusiv pentru a fi admisă în calitate de victimă una dintre soțiile profesorilor expulzați, Galina Tüfekçi.

Vladimir Cebotari – fără dosare penale, cu afaceri prospere

Fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, un alt apropiat de-al lui Plahotniuc nu mai figurează în niciun dosar penal în R. Moldova, după ce a fost scos de sub urmărire penală în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Urmărirea penală pe numele lui a început în septembrie 2019, după ce șeful său de partid, Vladimir Plahotniuc, plecase din R. Moldova. Parlamentul a votat pentru ridicarea imunității deputatului Cebotari, învinuit de abuz de serviciu la preluarea controlului asupra activelor AIC, la demersul procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. 

La 1 iulie 2021, Procuratura Generală, condusă deja de Alexandr Stoianoglo, a anunțat că  urmărirea penală în privința lui Vladimir Cebotari a fost încetată, după ce Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că, „în calitate de membru al Comisiei de concurs cu privire la concesionarea AIC, Vladimir Cebotari a acționat în limitele atribuțiilor legal acordate, prin urmare, fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii imputate”.

Controlat de ANI

Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control pe numele lui Vladimir Cebotari, la 17 martie 2022, fiind pusă la îndoială corectitudinea datelor incluse de Cebotari în declarațiile de avere. Potrivit sesizării din oficiu, Cebotari nu ar fi declarat că deține 75 la sută din UG Capital LTD, companie din Marea Britanie. Peste 17 milioane de lei pe care i-a investit soția sa în Fly One – surse care nu corespund veniturilor anterioare, pe anii 2014 și 2015 și două împrumuturi luate de soția sa în 2016, în valoare de 1,7 milioane de lei și 2,5 milioane de lei. 

După verificarea prealabilă, ANI a constatat că Cebotari nu a declarat în 2020 dividendele obținute de soția sa de la compania Logistic INT SRL, în valoare de 5,4 milioane de lei. De asemenea, în 2019-2021, Cebotari nu a declarat toate imobilele obținute, modul de dobândire, care apoi au fost înstrăinate obținând un venit de 1,6 milioane de euro, adică o diferență substanțială, potrivit ANI. 

Fly One – anulează zboruri în R. Moldova, se extinde în Armenia și România 

Soția lui Vladimir Cebotari este cofondatoare a companiei aeriene Fly One, înregistrată în septembrie 2015, la trei luni după ce acesta devenise ministru al Justiției. Vladimir Cebotari este președinte al Consiliului de administrație al companiei FlyOne, iar director este fostul șef al Autorităţii Aeronautice Civile, Mircea Maleca. Compania are două filiale internaționale în România și în Armenia, unde a deschis și o companie turistică.

În ultima perioadă, Fly One a amânat sau anulat mai multe zboruri de pe Aeroportul din Chișinău.  

Serghei Iaralov – fără dosar penal pe frauda bancară

Un personaj important din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, care, la fel a plecat din țară este Serghei Iaralov. Despre el s-a spus că a fost „arhitectul” furtului miliardului. Deși investigațiile de presă, precum și Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară au arătat implicarea lui Iaralov în furtul miliardului, autoritățile nu au anunțat despre dosare penale deschise pe numele său legat de frauda bancară.

În prezent, Iaralov are doar statut de învinuit în dosarul „Kuliok”, alături de Plahotniuc. Potrivit unor informații neconfirmate oficial acesta s-ar afla în SUA.

Procuratura Anticorupție – răspuns incomplet la solicitarea de informații

Ziarul de Gardă a solicitat de la Procuratura Anticorupție date privind dosarele acestor persoane, statutul lor și etapa la care se află, dar instituția nu ni le-a oferit, argumentând că „Procuratura a oferit deja în repetate rânduri informații cu privire la cauzele penale în privința acestor subiecți”.

La insistența ZdG, ulterior, PA ne-a expediat informații doar în privința dosarelor pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

Totodată, cealaltă procuratură specializată, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ne-a oferit date privind dosarele pe care le gestionează.

UPDATE: După publicarea acestui articol, Dumitru Răileanu, vizat de acuzațiile lui Dorin Damir a oferit un comentariu pentru ZdG, pe care îl publicăm mai jos.

„Crima organizată a țintit mereu să aibă în buzunarul său politicieni, procurori și judecători. Dacă cineva a uitat cine a fost Vladimir Plahotniuc sau Dorin Damir atunci au memoria scurtă. Moldova nu a cunoscut fărădelegi mai mari decât în perioada statului capturat, când erau distruse vieți, afaceri iar instituțiile statului au fost transformate în birouri ale crimei organizate. Sau poate s-a uitat despre logistica de care dispun aceștia: bani rezultați din crime, relații cu persoane sus-puse, inclusiv funcționari publici, jurnaliști de buzunar, canale media? Politicienii spun mereu că procurorii trebuie să aibă curaj să investigheze criminali periculoși. Să nu credeți când se spune că trebuie să cultivăm curajul, independența și inițiativa. Loialitatea, servilismul și recompensa- asta sunt valorile promovate în prezent.

Ce exemplu se dă atunci când datorită presiunilor lor, procurori și ofițeri SIS care i-au investigat pe cei mai odioși exponenți ai crimei organizate sunt terfeliți în noroi și pricopsiți cu dosare penale? Eu împreună cu alți procurori și ofițeri SIS am muncit la efectuarea urmăririi penale în dosarele pe care le-ați menționat în seria de articole recente: Plahotniuc, Constantin Botnari, Olga Bondarciuc, Damir, Cavcaliuc și alții, iar pentru asta suntem persecutați. Timpul le va pune pe toate pe locurile sale.

Ce ține de calomniile expuse de inculpatul Damir, cred că aberațiile lui și ale celor care stau în spatele lui nu merită comentate, pentru ca sunt niște mincinoși patologici. Ei din asta trăiesc și pe asta contează – minciună și dezinformare.”